În timp ce majoritatea creştinilor sărbătoreşte Boboteaza, ortodocşii de rit vechi se pregătesc astăzi pentru praznicul Naşterii Domnului. Pentru cei peste un milion de adepţi ai bisericii ortodoxe de stil vechi din România – printre care ruşi lipoveni, ucraineni, armeni şi sârbi – sărbătorile de iarnă încep la o săptămână după Anul Nou, fiind decalate cu 13 zile datorită refuzului lor de a trece, în anul 1924, la Calendarul Gregorian.
Sârbii din Timişoara întâmpină Noaptea Sfântă într-un fel aparte. Conform tradiţiei, an de an, Ajunul Crăciunului este sărbătorit prin aprinderea unui trunchi de stejar tânăr, numit Badnjak, în cuptorul casei sau, mai nou, în curtea bisericii. Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Mântuitor şi intrarea lui în lume, iar arderea Badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos, precum şi arderea păcatelor şi a tuturor relelor. În plus, Badnjakul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece în care Maria i-a dat naştere Pruncului Isus şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut.
Ritualul de Badnjak va fi oficiat, de la ora 17, la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Piaţa Unirii, momentul fiind precedat, de la ora 16, de o întâlnire a membrilor comunităţii la Clubul Sârbesc, unde vor fi degustate bucate tradiţionale sârbeşti. Şi la Biserica Sârbească din Mehala se pregăteşte momentul de Badnjak, doar că aici ceremonia e precedată, de la ora 16:30, de un recital de colinde al copiiilor din Ansamblul Mladost.
Un alt obicei al sârbilor de Crăciun este ca gospodinele să aducă în casă paie, care amintesc de aşternutul din ieslea în care s-a născut Pruncul Sfânt, paie care nu vor fi măturate decât după sărbători. Primul musafir de Crăciun trebuie să fie bărbat. Asupra acestuia se aruncă grâu, iar el trebuie să adune nucile pe care gazda le aruncă în cameră, prin paie. De asemenea, de pe masa de sărbătoare nu lipseşte chesnica, o pâine specială în aluatul căreia se pune o monedă de aur sau argint ca dar de Crăciun. Fiecare membru al familiei primeşte o felie, iar cel care găseşte moneda se spune că va avea noroc tot anul.
Sursă foto: www.banaterra.eu
PDF 
