• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Adam Sandler îi dă viaţă lui Dracula într-un film de animaţie

Publicat de Pagini de Cultura 7 Iulie 2011 Comments Off

Actorul american Adam Sandler va asigura vocea personajului Dracula în filmul Hotel Transylvania, un lungmetraj de animaţie ce va fi realizat în format 3D de Sony Pictures Animation. Filmul va fi lansat pe marile ecrane pe 21 septembrie 2012, iar personajul interpretat de Sandler nu va fi doar „Prinţul întunericului”, ci şi un tată extrem de protector faţă de fiica lui adolescentă, Mavis. Potrivit reprezentanţilor studiourilor producătoare, Dracula inventează poveşti despre tot felul de pericole, pentru a descuraja înclinaţia spre aventură a fiicei sale.

Din distribuţia acestui proiect mai fac parte Kevin James, care va asigura vocea personajului Frankenstein, şi Fran Drescher, care va juca rolul soţiei lui Frankenstein. David Spade va fi Quasimodo, fostul cocoşat de la Notre Dame, devenit între timp un renumit maestru bucătar. Steve Buscemi şi Moly Shannon vor fi vârcolaci, iar cântăreţul Cee Lo Green îşi împrumută vocea pentru o mumie.

Expoziţie de ceramică la Secţia de Arte a Bibliotecii Judeţene Timiş

Publicat de Pagini de Cultura 6 Iulie 2011 Comments Off

Între sacru şi profan. Astfel au ales să-şi intituleze tinerii artişti Cătalin Zegrean şi Andreia Istvan, ambii absolvenţi ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, cea mai nouă expoziţie comună. Cei doi tineri aduc în atenţia publicului un material divers, valorificat prin tehnici specifice sau experimentale de prelucrare a ceramicii şi metalului.

Extrapolând cercetarea începută la licenţă despre plastica mică antropomorfizată, tânăra artistă Andreia Istvan, acum masterand în anul I la sculptură, îşi motivează alegerea, explicând cum – realizată la dimensiuni mici – această plastică te pune în situaţia de a privi, de a analiza mai cu atenţie şi mai profund forma stilizată sau complexă, detaliile anatomice şi poziţionarea acestora. Am preluat elementele de pântece excesiv de bombat în contrast cu şoldurile aplatizate ale statuetelor modelate şezând din cultura Cucuteni. Acord în lucrări o mare importanţă detaliilor anatomice sexuale: sâni, fese, şolduri pe care totodată le şi exagerez şi le scot în evidenţă uneori prin incizii, alteori prin reliefare, spune Andreia Istvan.

Artistul Catalin Zegrean mărturiseşte că realizarea instalaţiilor din ceramică şi metal a fost o experienţă personală, incitantă şi fertilă. Au rezultat lucrări neconvenţionale, dacă ne referim doar la materialele folosite, care atestă o atitudine stilistică postmodernistă, despre care le va vorbi iubitorilor de artă poetul Ilie Chelariu. Expoziţia Între sacru şi profan va fi vernisată vineri, 8 iulie 2011, de la ora 17.30, la Secţia de Arte Deliu Petroiu a Bibliotecii Judeţene Timiş (str. Intrarea Doinei nr. 19), unde va rămâne deschisă şi va putea fi vizitată până în ultima decadă a lunii iulie.

Kino+, o săptămână dedicată filmelor ruseşti la Timişoara

Publicat de Ana Brunner 5 Iulie 2011 Comments Off

După succesul pe care l-a avut la Bucureşti, la sfârşitul lunii mai, Festivalul Kino+ le descoperă lumea fascinantă a filmului rusesc şi cinefililor din întreaga ţară. Luni, 11 iulie, la Timişoara va debuta Caravana verii Kino+, eveniment de amploare care va poposi până în luna august în nu mai puţin de 40 de localităţi din 13 judeţe ale ţării.

Şapte producţii aparţinând cinematografiei post-sovietice le sunt pregătite cu această ocazie iubitorilor de film, toate nominalizate şi premiate la festivaluri prestigioase de profil: Festivalul Internaţional de la Chicago, Festivalul de la Cannes, Festivalul de Film de la Karlovy Vary, Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, Festivalul de Film Nika, Vulturul de Aur, Kinotaur.

Mare parte a cinematografiei ruse este reprezentată de creaţiile din perioada sovietică, lucru ce stârneşte reacţii contradictorii în rândul marelui public din România. Amintirea lungii perioade în care ţara noastră a fost în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice trezeşte amintiri neplăcute generaţiilor mai vârstnice, însă caravanele filmului rus din perioada comunistă au fost o experienţă pozitivă pentru cei mai mulţi (…). Anii ’90 marchează o nouă abordare în cinematografia din spaţiul ex-sovietic, o nouă înţelegere a spiritualităţii, o nouă gândire, toate acestea fiind mai puţin cunoscute publicului din România. (…) Într-o societate în care publicul larg este orientat spre filmul hollywoodian, Kino+ aduce cu cu sine oportunitatea de a înţelege, prin mijlocirea artei cinematografice, mentalitatea unui popor din imediata apropiere geografică ce şi-a pus amprenta pe harta politică, economică şi culturală a lumii, precizează organizatorii festivalului Kino+, prima manifestare cineculturală de amploare de după 1989 care continuă tradiţia promovării filmului rus la nivel naţional în România.

La Timişoara, Săptămâna premierelor cinematografice ruseşti va fi găzduită de Casa Studenţilor din Timişoara, unde spectatorii sunt aşteptaţi în fiecare seară, după următorul program:

Luni, 11 iulie, ora 19.00Italianul (2005), regizor Andrei Kravciuk (dramă) – nominalizat la Oscar;

Marţi, 12 iulie, ora 17.00 Oamenii jazz-ului (1983), regizor Karen Şahnazarov (comedie muzicală);

Miercuri, 13 iulie, ora 19.00Asasinul ţarului (1991), regizor Karen Şahnazarov (dramă, film istoric);

Joi, 14 iulie, ora 17.00Fiica din America (1995), regizor Karen Şahnazarov (dramă, comedie, aventuri);

Vineri, 15 iulie, ora 19.00Brigada artistică de agitaţie “Dă-n duşman!” (2007), regizor Vitali Melnikov (dramă);

Sâmbătă, 16 iulie, ora 19.00Şîrli-Mîrli sau Bucluc la indigo (1995), regizor Vladimir Menşov (comedie, film-farsă);

Duminică, 17 iulie, ora 19.00Steaua (2002), regizor Nikolai Lebedev (dramă, film de război).

Descrierea filmelor se regăseşte pe site-ul www.kino-plus.ro.

Festivalul Kino+ este organizat de Universitatea din Bucureşti (Catedra de filologie rusă, Departamentul Servicii pentru studenţi) şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, cu sprijinul titanilor producţiilor cinematografice ruseşti, Concernul cinematografic MOSFILM şi Studioul cinematografic LENFILM, precum şi cu cel al Ambasadei Federaţiei Ruse în România şi al Asociaţiei profesorilor de Limbă şi Literatură Rusă din România. Intrarea este liberă la toate proiecţiile din festival.

Sute de inimi unite într-un festival, de dragul folclorului

Publicat de Pagini de Cultura 5 Iulie 2011 Comments Off

Sute de inimi dedicate folclorului, tradiţiilor şi culturii îşi dau întâlnire, şi în acest an, la o nouă ediţie a Festivalului Inimilor de la Timişoara. Sărbătoarea mondială a folclorului se va desfăşura în perioada 6-10 iulie, reunind pe scena Teatrului de Vară din Parcul Rozelor formaţii folclorice din Bulgaria, Ecuador, Franţa, Georgia, Mexic, Serbia, Slovacia, Turcia, Ungaria şi România.

Potrivit tradiţiei, regalul folcloric va fi deschis de gazde, spectacolul inaugural de miercuri, 6 iulie, de la ora 7 seara, fiind susţinut de Ansamblul folcloric Timişul, cu participarea îndrăgiţilor solişti bănăţeni Nicoleta şi Andreea Voica, Stana Izbaşa, Carmen Popovici-Dumbravă, Luminiţa Jucu, Otilia Duma, Doriana Talpeş, Ramona Roescu, Ancuţa Fleşiariu, Adrian Stanca, Dumitru Stoicănescu, Dumitru Teleagă şi Cornel Brici.

Joi, de la ora 18.00, evenimentul continuă cu depunerea de coroane, în chip de omagiu pentru martirii oraşului, la Monumentul Crucificării din faţa Catedralei Mitropolitane, urmată de tradiţionala paradă a formaţiilor participante la festival. Costumaţi în virtutea tradiţiei locurilor pe care le reprezintă, ediţia din aceast an a Festivalului Inimilor reuneşte nouă ansambluri folclorice din străinătate, 14 din ţară şi alte opt din Timişoara.

Spectacolele se vor desfăşura în fiecare seară a festivalului, până duminică, 10 iulie, între orele 19-23, pe scena Teatrului de Vară din Parcul Rozelor, iar accesul publicului va fi liber. Duminică, de la ora 11.00, formaţiile invitate la festival vor susţine un spectacol şi la Muzeul Satului Bănăţean. Evenimentul este organizat de Primăria, Consiliul Local şi Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.

Tismăneanu şi Mihăieş: dublă lansare de carte la Timişoara şi Lugoj

Publicat de Pagini de Cultura 4 Iulie 2011 Comments Off

Vladimir Tismăneanu şi Mircea Mihăieş îşi vor lansa volumul comun “O tranziţie mai lungă decât veacul. România după Ceauşescu” (Editura Curtea Veche, 2011) şi la Timişoara. Întâmplarea literară va avea loc marţi, 5 iulie, de la ora 18.00, la Librăria Humanitas „Joc Secund” din Timişoara (Str. Lucian Blaga, nr. 2), despre carte şi autori urmând a vorbi Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu.

Cei doi autori le propun cititorilor o discuţie liberă, fără urmă de inhibiţii, despre starea politică, socială, morală şi culturală a României după Ceauşescu, “unul de la distanţă, dar cu un patos al participării nestins până în clipa de faţă, celălalt aproape de centrul turbionului”.

De asemenea, cu aceeaşi ocazie, Vladimir Tismăneanu îşi va lansa şi volumul „Despre comunism. Destinul unei religii politice” (Editura Humanitas, 2011), carte ce se vrea a fi, potrivit autorului, nu un „tratat despre comunism, ci o invitaţie de a gândi împreună, autorul şi cititorul, despre soarta ideilor radicale, despre ceea ce Raymond Aron a numit opiul intelectualilor, deci utopia marxistă, şi, mai ales, despre cauzele eşecului său istoric”.

După Timişoara, cele două volume vor fi lansate şi la Lugoj. Dubla lansare de carte va avea loc joi, 7 iulie, de la ora 17.30, în prezenţa autorilor, fiind găzduită de Galeria „Pro Arte”. Prezentările vor fi făcute de Constantin Ghinea şi Simona Avram. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.

Trei zile sub semnul umorului francez, la Timişoara

Publicat de Ana Brunner 4 Iulie 2011 Comments Off

Trei seri lejere de vară dedicate umorului francez. Asta li se pregăteşte cinefililor din Timişoara, care sunt aşteptaţi cu un nou ciclu de proiecţii de film în aer liber. Vorbim despre Festivalul filmului de umor, eveniment organizat de Institutul Francez din Timişoara în colaborare cu autorităţile locale.

Prima ediţie a festivalului va avea loc pe parcursul lunii iulie în trei locaţii diferite din Timişoara, filmele pregătite cu această ocazie fiind alese astfel încât să fie pe placul întregii familii. Noul festival va debuta miercuri, 6 iulie, în Grădină de vară a sălii Capitol, unde va fi proiectat filmul Capra / La chevre, de Francis Veber, cu Gerard Depardieu şi Pierre Richard. Gerard Depardieu joacă rolul unuia dintre cei mai cunoscuţi detectivi din Franţa, care se implică într-o afacere foarte încurcată, fiind însoţit în America – unde este nevoit să plece pentru a o găsi pe fiica unui magnat dispărută de acasă în condiţii misterioase – de un poliţist lunatic, împleticitul perfect, un Pierre Richard plin de candoare. Filmul va fi sustitrat în limba română.

Marţi, 12 iulie, distracţia se mută în Piaţa Traian, atmosfera fiind încălzită de actorii Christian Clavier şi Thierry Lhermitte, protagoniştii comediei Bronzaţii / Les Bronzes de Patrice Leconte (subtitrare în limba română). Ultima dintre serile Festivalului filmului de umor este programată pentru miercuri, 20 iulie, în Piaţa Unirii, unde va fi proiectat filmul Marea hoinăreală / La grande vadrouille de Gerard Oury cu inegalabilul Louis de Funès (subtitrare în limba engleză).

Toate proiecţiile vor începe de la ora 21.30, iar accesul publicului este liber.

Spiriduşii Zián şi Kopik, la Festivalul de Teatru de la Avignon

Publicat de Pagini de Cultura 2 Iulie 2011 Comments Off

În perioada 8-19 iulie spectacolul de păpuși nonverbal Zián & Kopik, producţie a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, va participa la cea de-a 65-a ediţie a Festivalul de Teatru de la Avignon, în secţiunea Off.

Producția montată de Palocsay Kisó Kata pune accentul pe protecția mediului și respectarea naturii, aspecte extrem de importante în lumea de astăzi. Spectacolul va fi jucat în fiecare dimineață, între 8 și 19 iulie, de la ora 10, în sala Teatrului Atelier 44.

„Fondat în 1947 de către Jean Vilar festivalul este, cu siguranţă, cea mai prestigios eveniment teatral din Franţa şi unul din cele mai importante din lume. În fiecare an în iulie, Avignon devine un oraş-teatru, transformându-şi moştenirea arhitecturală în variate locaţii de reprezentaţie, grandioase şi extraordinare, în care sosesc zeci de mii de iubitori ai teatrului de toate vârstele. În jurul festivalului In, s-a dezvoltat un spaţiu teatral mai spontan, „inventat” în 1963 de André Benedetto, devenind cu timpul cel mai important târg de teatru din Europa. La ora actuală peste 100 de locuri stau la dispoziția trupelor și companiilor independente, și instituțiilor teatrale din Franța și din lumea întreagă, unele ingenios transformate, pentru a putea primi diverse forme de spectacol. Este unul dintre cele mai mari festivaluri de companii independente din lume prin bogăţie şi diversitate”, spun reprezentanţii Teatrului Maghiar de Stat de la Timişoara.

Piaţa Unirii din Timişoara va fi, diseară, gazda unui eveniment extraordinar: filmul mut Metropolis. Capodopera clasică a lui Fritz Lang, film lansat în 1927 şi inclus în patrimoniul UNESCO, a fost cunoscută timp de peste 80 de ani în forma sa incompletă, varianta sa originală fiind recuperată abia în 2008, după ce o copie integrală a filmului a fost descoperită în Argentina, la Museo del Cine din Buenos Aires.

Versiunea reconstituită în 2010 a Metropolis, film care a impresionat prin efectele şi detaliile tehnice şi arhitecturale inedite pentru vremea sa, punând totodată şi bazele genului SF, va putea fi vizionat de cinefilii din Timişoara în seara de sâmbătă, 2 iulie, de la ora 21.00, pe un ecran uriaş amplasat în Piaţa Unirii. Această poveste despre putere, seducţie şi reconciliere va fi acompaniată muzical live de către muzicianul, DJ-ul şi artistul media Antonio Bras.

Armonie între clasic şi modern

Dacă majoritatea coloanelor sonore noi realizate pentru filmul Metropolis se bazează pe o instrumentaţie muzicală de tip clasic, Antonio Bras propune un soundtrack special pentru acest film, în care clasicul se împleteşte într-o formă inedită cu modernul. În câmpul său sonor electro-digital, muzicianul încorporează muzică clasică, pasaje rock şi sunete ambientale, meditative cu numeroase sample-uri de chitară, pian, elemente de percuţie dar şi alte sunete live, făcându-l astfel atractiv pentru orice categorie de public, indiferent de vârstă. Publicul va fi astfel vrăjit de armonia dintre clasic şi modern.

Spectacolul din Piaţa Unirii este posibil prin grija Centrului Cultural German din Timişoara, care şi-a propus să aducă spectacolul în oraşul de pe Bega încă de anul trecut, după succesul pe care l-a avut la TIFF. Spectacolul este unul special, nu doar prin faptul că există această legătură muzică-film, ci şi prin modul prezentării, pe un ecran foarte mare într-o piaţă cu un decor deosebit, cu intrarea liberă, a declarat Alina Baciu, directorul CCG. Evenimentul este organizat sub patronajul consulului Republicii Federale Germania la Timişoara în cadrul proiectului cultural Timişoara-Mica Vienă.

Foto: Theo Thomas, Ingo Worner

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015