• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Interviu cu Emanuel Pecingină, maestru corepetitor al Corului Naţional de Cameră Madrigal

Experienţă inedită pentru studenţii Facultăţii de Muzică Timişoara. Emanuel Pecingină, cercetător bursier postdoctoral MIDAS şi maestru corepetitor al Corului Naţional de Cameră Madrigal a susţinut luni, 11 martie 2013, o conferinţă cu tema Aspecte ale concepţiei interpretative şi ale tehnicii dirijorale cuprinse în tratatul discografic „Arta construcţiei şi interpretării corale” de Marin Constantin.

Conferinţa a fost urmată de un workshop de muzică corală, de care au beneficiat studenţii Facultăţii de Muzică din Timişoara, pregătiţi de prof. asociat dr. Maria Gyuriş şi prep. univ. drd. Cezar Verlan. În urma acestora, Emanuel Pecingină, membru al Corului de Cameră Madrigal, ne-a realizat o sinteză a conferinţei sale, împărtăşindu-ne experienţa sa în faţa studenţilor din Timişoara.

***

În cadrul conferinţei aţi vorbit despre maestrul Marin Constantin şi despre tratatul său, cum aţi sintetiza importanţa şi influenţa acestuia în muzica corală românească?

Maestrul Marin Constantin a pus bazele conceptuale ale muzicii corale de cameră, nu doar în spaţiul românesc, ci şi în muzica europeană şi mondială, prin acest tratat a conceptualizat acest lucru, lucru foarte important şi care nu a rămas fără ecou. După modelul Madrigalului au apărut multe formaţii de muzică de cameră, nu doar corale, care au produs un reviriment al muzicii de cameră, un exemplu fiind cvartetul Voces de la Iaşi şi încă mulţi alţii.

Madrigalul a apărut în 1963, deci în speţă în a doua jumătate a sec XX, acesta a devenit un fel de model pentru muzica de cameră din România. Maestrul Marin Constantin, prin acest tratat care a apărut în anul 1983, a pus piatra de temelie a acestor concepte de muzică de cameră, iar pe parcursul celor 10 LP-uri (apoi transpuse pe CD), a vrut să lase ca un fel de moştenire viitorilor dirijori, viitorilor împătimiţi ai artei corale, din experienţa sa, de peste 40 de ani la acea vreme, pentru că este foarte important ca experienţa dobândită să treacă mai departe, să nu se piardă odată cu cel ce a dobândit-o. Şi a reuşit ce şi-a propus, dovadă este faptul că Madrigalul şi Maestrul Marin Constantin au fost şi sunt o adevărată şcoală de cânt coral, dirijat şi muzică de cameră. Ca exemple avem câteva personalităţi ale muzicii corale actuale care au trecut prin şcoala Madrigal: dirijorul Corului Radio Dan Mihai Goia, dirijorul Corului de Copii Radio şi actualul dirijor al Corului Madrigal Voicu Popescu, directoarea casei de discuri Electrecord, doamna Cornelia Andreescu, doamna Sorina Goia, redactor la Radio România Cultural, şi mulţi alţii, dintre care sunt şi personalităţi ale noastre plecate din ţară, cum este şi soprana Angela Gheorghiu, care şi ea a avut o conexiune cu Madrigal. Toţi cei care au trecut prin Corul Madrigal au avut o şcoală adevărată, deosebită, muzicală şi umană totodată.

Mulţi au auzit Madrigalul şi l-au admirat, cine a fost interesat a căutat să intre mai în bucătărie, ca să zic aşa, în tainele acestei arte corale a Maestrului, iar Tratatul său este cel mai bun loc unde poate fi găsită reţeta corului Madrigal şi reţeta prin care se poate construi un cor de cameră.

De asemenea, sunt nişte volume care au apărut legate de personalitatea lui Marin Constantin şi de Corul Madrigal, prima carte aparţine lui Viorel Cosma – Corul Madrigal al Conservatorului, apoi apare cea a lui Iosif Sava – Constelaţia Madrigal, în care Marin Constantin este în dialog cu Iosif Sava, prima ediţie apărută în 1988, apoi reeditată în 1990, la care s-au adăugit anumite elemente care înainte de 1990 nu au putut fi puse. Următoarea carte îi aparţine lui Grigore Constantinescu – Madrigal sau Magia Sunetului, care de asemenea este un colocviu între autor şi membrii ai corului Madrigal pe de o parte şi Maestrul Marin Constantin pe de altă parte, în care se urmăreşte evoluţia corului, cu nişte impresii personale din partea membrilor, legat de ce au realizat ei în cadrul formaţiei, din punct de vedere personal, profesional, muzical şi uman. Ultima carte, aparţinând lui Viorel Cosma şi apărută în 2011, este o monografie, intitulată Dirijorul Marin Constantin, apărută după plecarea Maestrului dintre noi, în care Viorel Cosma face o sinteză a mişcării corale româneşti, situându-l pe Maestrul Marin Constantin printre cei mai de seamă dirijori ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX.

Aceste volume sunt materiale principale, pe lângă care au apărut şi o mulţime de articole, în ţară şi străinătate, în urma celor 4200 de concerte şi peste 300 de turnee. Cronicile apărute au fost întotdeauna pozitive, remarcând omogenitatea corului, culoarea specifică; acestea constituie nişte documente din care se poate formula o concluzie cu privire la influenţa Maestrului Marin Constantin şi a corului Madrigal.

De asemenea, dacă aţi putea să ne vorbiţi despre importanţa psiho-tehnicii în formarea corală, subiect pe care l-aţi atins în conferinţa dumneavoastră.

Psiho-tehnica este un termen, pe cât de cunoscut, pe atât de greu de realizat, adică mulţi au auzit de el, dar puţini ştiu cu adevărat ce înseamnă. Maestrul Marin Constantin a fost influenţat de lucrările celebrului regizor de teatru şi pedagog rus, Konstantin Sergejewitsch Stanislawski, în care actorul trebuia să intre în pielea personajului. Maestrul Marin Constantin a preluat acest lucru, el fiind format în acest sens şi având dezvoltate capacităţile sale psihice şi psiho-tehnice. Personalităţile din Bucureşti cu care a intrat în contact, mă gândesc aici la Tudor Vianu sau Mircea Florian, i-au dezvoltat gândirea pentru psihologie, filosofie, pedagogie, iar toate acestea Maestrul Marin Constantin le-a trecut prin filtrul personalităţii sale, le-a înglobat şi le-a adaptat cu intuiţia deosebită pe care o avea şi a scos la iveală această psiho-tehnică corală, care este omogenitatea de gândire şi de trăire a membrilor corului, în strânsă legătură cu dirijorul, care de fapt este cel care controlează totul, este ca un dispecer care dozează totul. Chiar are o formulă foarte interesantă Maestrul, care zicea că „drijorul este ca un comandant de navă, care înainte de a porni în cursă verifică foarte bine toate amănuntele, toate butoanele, ca totul să meargă perfect.” Şi orice neconcordanţă poate fi fatală în desfăşurarea muzicii şi pentru asta el trebuie să controleze foarte bine acest flux sonor care se realizează. De aceea, cum ziceam şi astăzi, dirijorul este ca un fel de dictator, în muzică nu se poate cu democraţie pentru că altfel nu pot fi toţi în aceeaşi trăire, în acelaşi gând, şi dirijorul este cel care controlează acest lucru şi se crează acel circuit dirijor-cor-public-dirijor şi el simte dacă publicul aderă sau nu la mesajul pe care el îl propune.

Aţi vorbit despre munca pe care Maestrul Marin Constantin a depus-o pentru a căuta mereu ceva nou, pentru a dezvolta şi înnoi muzica corală românească. Cum se continuă această muncă, acest spirit, cum se prezintă şcoala corală românească astăzi?

Se continuă în primul rând prin corul Madrigal, care merge mai departe ş care caută să păstreze cât mai mult din datele esenţiale ale patentului corului Madrigal, mă refer aici la sonoritate specifică, la tehnică foarte bună şi psiho-tehnică. Dar intervine şi personalitatea dirijorului, pentru că se şi spune că „Omul sfinţeşte locul”, dirijorul dă natura personalităţii sale corului, instrumentului său, iar acum fiind un alt dirijor, natural, nu poate fi la fel, pentru că fiecare dirijor are personalitatea lui şi o imprimă corului. Dar elementele de bază, sonoritatea, acel sunet non-vibrato şi acele elemente specifice se păstrează, sunt nişte date, sperăm, imuabile ale patentului şi ale brandului Madrigal. Şi în acest sens, am dezvoltat un proiect, Cantus Mundi, în care dorim să propagăm în rândul copiilor, de la grădiniţă până la 18 ani, muzica corală, să-i învăţăm să cânte, să le placă muzica corală, asta pornind de la membrii Corului Madrigal – e un fel de misionariat. Este un program foarte ambiţios pe care îl vrem şi am vorbit cu dna Maria Gyuris şi sperăm să putem colabora, iar cea care se ocupă de acest proiect este colega mea, dirijor adjunct al Corului Madrigal, dna Anna Ungureanu. Sperăm să ducem mai departe ideea de Madrigal şi, crescându-i pe aceşti copii, să promovăm muzica corală şi în acelaşi timp să ne formăm viitorul public, pentru că publicul trebuie format, şi chiar din fragedă pruncie, şi e bine, pentru că tinerii de azi sunt bombardaţi cu o mulţime de genuri de muzică, şi muzica corală este un gen care formează şi educă, iar cântatul în ansamblu te învaţă să fii atent şi la celălalt de lângă tine.

Aţi lucrat şi aţi cântat dirijat fiind de Maestrul Marin Constantin, iar apoi aţi dirijat chiar dumneavoastră Corul Madrigal. Cum a fost această experienţă pentru dumneavoastră, percepută din perspectiva atât a coristului cât şi a dirijorului?

Este destul de greu să vii din cor şi să fii în faţă, să-ţi dirijezi colegii, mai ales în ziua de azi, este destul de greu, dar avându-l pe Maestru alături, am avut un garant, un sprijin, pentru că personalitatea dânsului, chiar dacă nu dirija, era prezentă şi am fost edificat, fiind recomandat de dânsul, iar colegii au fost colaboranţi şi am putut face lucruri frumoase, concerte, turnee, festivaluri, atât în ţară, cât şi în străinătate. Atâta vreme cât nu se încurcă borcanele este în regulă totul. Aici noi, românii, avem un pic de lucrat, să facem diferenţa clar dintre muncă efectivă şi prietenie, nu înseamnă că dacă suntem prieteni, atunci când avem de lucrat ne uităm fiecare locul nostru, aici avem un pic de lucrat. Dar din punctul meu de vedere nu am avut probleme, am fost colaboratori chiar foarte buni, eu şi colegii mei.

Pentru sfârşit, cum a fost experienţa de a lucra cu studenţii Facultăţii de Muzică din Timişoara?

A fost o experienţă plăcută, chiar am observat că sunt persoane care se ocupă de ei şi lucrează cu studenţii. Pot să remarc că sunt la un nivel destul de bun, chiar dacă piesele erau recente, de o săptămână, ceea ce înseamnă că au potenţial foarte bun şi se poate lucra cu ei şi pot realiza lucruri foarte bune şi un repertoriu adecvat.  Nivelul este destul de ridicat şi mi-a plăcut să lucrez cu ei. A fost o experienţă pozitivă.

***

Născut la Timişoara, la data de 1 ianuarie 1964, Emanuel Pecingină s-a remarcat ca un muzician complex: la 8 ani a început studiul violoncelului, în adolescenţă a manifestat un deosebit interes pentru domeniul interpretării vocale (de la 18 ani s-a dedicat studiilor de canto), pentru ca la 25 de ani să fie atras şi de arta dirijorală corală. Studiile superioare le-a finalizat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti – secţia Pedagogie muzicală (1985-1990), continuându-şi pregătirea de specialitate în cadrul masteratului Stilistică dirijorală (clasa prof. univ. dr. Marin Constantin). Distinsul muzician Marin Constantin i-a fost şi primul îndrumător, din 2004, în cadrul doctoratului în muzicologie. În prezent, Emanuel Pecingină este cercetător bursier postdoctoral MIDAS.

În ipostaza de artist liric, tenorul Emanuel Pecingină a fost membru al Corului Gaudeamus din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1985-1987), ansamblu coordonat de prof. univ. dr. Gheorghe Oprea, iar din 1987 activează în Corul Naţional de Cameră Madrigal, în cadrul căruia a îndeplinit şi funcţiile de director adjunct artistic şi director general adjunct, în prezent deţinând din nou funcţia de maestru de cor al acestui valoros ansamblu.

Sursa foto: www.madrigal.ro

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015