• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri va fi lansat şi la Timişoara. Cartea „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere”, editată sub egida Academiei Române, va fi prezentată marţi, 7 iulie 2015, de la ora 16, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara, de către prof. univ. dr. Victor Neumann, coordonatorul lucrării.

Volum esenţial pentru cultura, identitatea şi memoria unei regiuni unice în Europa din perspectiva întrepătrunderilor multiculturale şi multiconfesionale, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” are peste 600 de pagini, care cuprind studii semnate de reputaţi istorici români, sârbi şi maghiari. Aceştia abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat în perioada 1718-1919 din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Astfel, volumul cuprinde:

- o evaluare a succesiunii administraţiilor pe parcursul a două sute de ani;

- o prezentare cronologică a celor mai importante evenimente politice;

- o descriere a vieţii religioase şi comunitar-lingvistice prin prisma diversității lor, a particularităţilor şi a interferenţelor acestora;

- o prezentare a evoluţiei învățământului cu trimitere la școlile în diversele limbi folosite în Banat;

- o sinteză a vieții intelectuale, a rolului ei în gândirea politică;

- o evaluare novatoare a identității locale și a moștenirilor culturale multiplu codate ale regiunii.

Banatul este regiunea în care au avut loc câteva dintre cele mai fecunde interferenţe între tradiţiile româneşti şi acelea europene, între limbile culturilor locale şi ale acelora învecinate, între religiile ortodoxă şi romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Întîlnirea Balcanilor cu Europa Centrală este aici la ea acasă. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diversă, deschisă spre lume, cînd şi cînd capabilă să devină infrastructura unei fascinante istorii. Social, economic, politic, Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social-liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice este direct legată de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor atâta vreme cît are un trecut de la care se poate revendica“, se poate citi în studiul introductiv semnat de Victor Neumann.

La editarea lucrării au contribuit următorii istorici: Victor Neumann (istoric, profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi autor al celor mai multe capitole, iniţiator al proiectului, coordonator al echipei de cercetători, autor al conceptului şi editor al cărții); Miodrag Milin (istoric, profesor universitar, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi mai multe traduceri din limba sârbă); Teodor Octavian Gheorghiu (istoric al arhitecturii, profesor universitar, Timișoara); Mihaela Vlăsceanu (istoric de artă, lector universitar, Timișoara); Vasile V. Muntean (preot și profesor universitar, Lugoj); Gabriel Szekely (arhitect şi istoric al arhitecturii, conferenţiar univ, Timişoara); László Marianucz (istoric, profesor universitar, Universitatea din Szeged); Áron Kovács (istoric, doctor al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara/Universitatea din Szeged&Biblioteca Sarospatak); Grozdanka Gojkov (istoric al învăţământului, fost director al Şcolii Superioare Pedagogice din Virset); Miodrag Maticki (istoric al literaturii, directorul Fundaţiei Vuk Karadzic din Belgrad şi vicepreşedinte Matica Srbska, Novi-Sad); Adrian Negru (istoric de artă, Şcoala Superioară Pedagogică din Virset); Drago Njegovan (istoric, Muzeul de Istorie din Novi-Sad); Vasile Dudaș (istoric, Muzeul Banatului Timişoara); Slobodan Bjelica (istoric, profesor universitar, Universuitatea din Novi-Sad).

ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere se găseşte în librării la preţul de 110 lei.

Acţiune caritabilă la UVT: Fii aproape! Dăruieşte!

Cu o brioşă şi un ceai cald, poţi face sărbătorile mai calde pentru cei aflaţi în dificultate.

VALERIU SEPI lansează proiectul FRONTIERA 1966

Lucrarea “Bacanala”, având dimensiuni de 3/8 metri, îşi găseşte locul într-o fostă hală ce aparţine patrimoniului industrial din Timişoara.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

EXPOZIŢIE-EVENIMENT: Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei

Până pe 25 februarie 2018, vizitatorii vor putea admira artefacte unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015