• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Concert Incanto Quartetto, în Sinagoga Neologă din Lugoj

Publicat de Pagini de Cultura 31 August 2015 Comments Off

Un nou concert de muzică veche la Sinagoga neologă din Lugoj. După recitalul susţinut de organistul Franz Metz şi de mezzosporana Aura Twarowska cu prilejul inaugurării orgii originale „Wegenstein” recent renovate, sinagoga va găzdui un adevărat regal de muzică barocă. De această dată, vedetele sunt muzicienii din componenţa Incanto Quartetto, iar concertul va avea loc miercuri, 9 septembrie 2015, de la ora 19.

Ovidiu Rusu (vioară), Nada Petrov (vioară), Veaceslav Mînzat (violă) și Marius Bernecker (violoncel) – membrii ansamblului Incanto Quartetto, îi vor avea alături pe solista Corina Murgu (vioară) şi Cristian Rudic, care va avea şi rolul de moderator. Muzicienii timișoreni vor interpreta lucrări ale compozitorilor Johann Sebastian Bach, Johann Pachelbel, Tomaso Albinoni, Antonio Vivaldi şi George Frideric Handel.

Evenimentul este inclus în cadrul festivalului de muzică barocă organizat de Asociația Culturală Art Time, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș. Concertul este oferit gratis lugojenilor amatori de muzică clasică, dar intrarea se face pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile din Sinagogă.

Concerte de la Festivalul George Enescu, Live in High Definition, la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 25 August 2015 Comments Off

Melomanii din Timişoara au acum ocazia să se bucure de Festivalul Internaţional George Enescu fără a mai merge la Bucureşti. O selecţie de 13 concerte ale ediţiei cu numărul XXII a celebrului festival vor fi transmise în direct la Timişoara, Live in High Definition. Festivalul George Enescu se va deschide duminică 30 august, cu un spectacol din seria Mari Orchestre ale Lumii, oferit de Orchesta Română de Tineret, şi se va încheia duminică 20 septembrie 2015, cu concertul susţinut de Royal Concertgebouw Amsterdam.

“Festivalul Enescu continuă direcţia lansată începând cu ediţia 2013, de a facilita accesul melomanilor la concertele din cadrul Festivalului. Este modul nostru de a ne deschide către un public cât mai larg şi de a asigura accesul la concerte, inclusiv celor care nu au reuşit să îşi achiziţioneze un bilet în sala de concert. Prin alinierea la noile tehnologii, Festivalul oferă, astfel, un acces cât mai larg la cultură, acces pe care îl considerăm foarte important”, a declarat Mihai Constantinescu, Director Executiv al Festivalului Internaţional George Enescu.

Considerat a fi un adevărat brand cultural de ţară, Festivalul duce mai departe valorile în care credea George Enescu: creativitate, generozitate şi implicare. Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu, va aduce în Capitală artişti şi formaţii de nivel mondial, care vor concerta pe scenele bucureştene timp de 22 de zile, la Sala Palatului şi Ateneul Român, găzduind 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber. Programul concertelor poate fi consultat pe site-ul festivalului: www.festivalenescu.ro.

Proiecţiile de la Timişoara vor putea fi urmărite la Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” (BCUT), biletele au preţul de 25 lei (preţ întreg), 20 lei/concert (pentru min. 7 concerte la alegere), 15 lei (preţ redus pentru studenţi şi pensionari). Biletele pot fi cumpărate numai de la casieria Cinema Timiş, zilnic între orele 15:00-19:00. Atenţie, nu se vând deloc bilete la sala de proiecţie!

În ţară, transmisiuni Live ale concertelor din cadrul Festivalului Internaţional George Enescu ediţia XXII, vor mai putea fi urmărite şi la: Cinema “Victoria” Cluj-Napoca, Cinema “Cityplex” Constanţa, Cinema “Trivale” Piteşti, Cinema “Cortina Digiplex” Oradea.

Grila de concerte transmise diferă de la oraş la oraş, selecţia fiind rezultatul opţiunilor organizatorului local. La Timişoara vor fi transmise următoarele concerte:

Duminică, 30 august

Ora 19:30 – Spectacol de deschidere a Festivalului

Orchestra română de tineret şi Corul Filarmonicii G. Enescu

Dirijor: Kristjan Jarvi

Dirijorul Corului: Ion Iosif Prunner

Dirijorul Corului de copii: Voicu Popescu

Solistă: Sarah Chang – vioară

Luni, 31 august

Ora 20:00ISRAEL PHILHARMONIC ORCHESTRA

Dirijor: Zubin Mehta

Joi, 03 septembrie

Ora 20:00 BERLINER PHILHARMONIKER

Dirijor: Sir Simon Rattle

Vineri, 04 septembrie

Ora 19:30STAATSKAPELLE DRESDEN

Dirijor: Christian Thielemann

Solist: Yefim Bronfman – pian

Duminică, 06 septembrie

Ora 19:30SAN FRANCISCO SYMPHONY

Dirijor: Michael Tilson Thomas

Solistă: Yuja Wang – pian

Marţi, 08 septembrie

Ora 17:00DEUTSCHE KAMMERPHILHARMONIE BREMEN

Dirijor: Trevor Pinock

Solistă: Maria João Pires – pian

Miercuri, 09 septembrie

Ora 20:00LONDON SYMPHONY ORCHESTRA

Dirijor: Ion Marin

Solişti: Renaud Capuçon – vioară, Gautier Capuçon – violoncel

Joi, 10 septembrie

Ora 20:00SANKT PETERSBURG PHILHARMONIC ORCHESTRA

Concert „In memoriam Gheorghe Halmos“

Dirijor: Yuri Temirkanov

Solistă: Elisabeth Leonskaja – pian

Marţi, 15 septembrie

Ora 17:00MONTE CARLO PHILHARMONIC

Dirijor: Gianluigi Gelmetti

Solist: David Garrett – vioară

Ora 20:00WIENER PHILHARMONIKER

Dirijor: Semyon Bychov

Solistă: Elisabeth Kulman – soprană

Joi, 17 septembrie

Ora 17:00MOZARTEUM ORCHESTER SALZBURG

Dirijor: Thomas Dausgaard

Solist: Dan Grigore – pian

Vineri, 18 septembrie

Ora 19:30ROYAL LIVERPOOL PHILHARMONIC ORCHESTRA Dirijor: Vasily Petrenko

Solist: Simon Trpceski – pian

Duminică, 20 septembrie

Ora 19:30 – Spectacol de închidere a Festivalului

ROYAL CONCERTGEBOUW ORCHESTRA AMSTERDAM

Dirijor: Andris Nelsons

Potrivit reprezentanţilor D’STARS, promotorul evenimentului la Timişoara, selecţia de transmisiuni a încercat să evite pe cât posibil preluarea concertelor transmise şi de către TVR, trei dintre acestea regăsindu-se totuşi şi în transmisiile de la TV (concertul de deschidere a Festivalului, cel de închidere, cât şi cel al Filarmonicii din Sankt Petersburg). Detalii despre selecţia de concerte pe care o veţi putea putea urmări la Timişoara găsiţi pe www.dstars.ro

Timișoara prin ochii locuitorilor săi. Campania #TM2021 se apropie de final

Publicat de Pagini de Cultura 21 August 2015 Comments Off

De aproape trei luni, locuitorii orașului Timișoara au arătat imaginea lor despre cultură prin fotografiile adunate pe Instagram sub hashtag-ul #TM2021. Pe rețeaua de socializare a fost adunate, astfel, imagini cu arhitectura clădirilor, evenimente culturale, artă stradală, evenimente sportive, piețe și desigur, oameni. Toate acestea vor face parte din povestea “TM2021, cultura prin ochii timişorenilor.”

Cea mai recentă campanie a Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 se desfășoară pe Instagram și a început în 2 iunie. De atunci, povestea Timișoarei se spune în imagini. #TM2021 numără până acum aproximativ 600 de fotografii care au surprins bucăți din cultura timișoreană. Astfel, peste 50 de utilizatori frecvenți au arătat, în fiecare zi, lucruri care definesc cultura în ochii lor. În imagini se regăsesc clădirile istorice, centrul orașului, parcuri, terase, piețe, evenimente sportive și, nu în ultimul rând, festivaluri, concerte și alte activități culturale.

Cei care vor ca prin imaginile lor să se alăture #TM2021 mai au la dispoziție mai puțin de două săptămâni. În 31 august se încheie campania și vor fi alese cele mai reprezentative 25 de fotografii. Acestea din urmă vor face parte din expoziția “TM2021, cultura prin ochii timişorenilor“, organizată la începutul lunii septembrie, la o dată care va fi anunțată în timp util.

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2021 continuă campaniile de consultare şi informare a locuitorilor oraşului începute în primăvara acestui an. Concomitent cu acțiunea realizată pe Instagram, ATCCE continuă campania începută anul trecut, cu povești despre locuri speciale din Timișoara și oameni care au avut o influență decisiva asupra orașului sau asupra altor orașe din România. Săptămânal, o mică istorie timișoreană se scrie pe site-ul dedicat: tminro.timisoara2021.ro.

***

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană s-a înființat în anul 2011 și are ca obiectiv principal pregătirea candidaturii orașului Timișoara pentru titlul de Capitală Cultural Europeană în anul 2021. Viziunea Asociației este ca Timișoara să devină un pol de excelență în spațiul cultural european. Detalii suplimentare și noutăți despre activitățile ATCCE 2021 pe site-ul dedicat (www.timisoara2021.ro), pe pagina de Facebook (www.facebook.com/timisoara2021eu) şi pe contul de Instagram (www.instagram.com/timisoara2021).

Două festivaluri cu şi pentru tineri, la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 20 August 2015 Comments Off

Ateliere cu specific teatral şi din zona artelor vizuale, spectacole, expoziţii: se întâmplă la Timişoara, în perioada 20 – 31 august 2015, când au loc două festivaluri dedicate tinerilor. Este vorba despre a XVII-a ediţie a Festivalului Național de Teatru pentru Adolescenți T4T și a IX-a ediţie a Festivalului Național de Arte Vizuale ManyFest. Deschiderea festivă va avea loc astăzi, de la ora 20:00, pe scena amplasată în curtea Colegiului Național Bănățean din Timișoara.

Manifestările vor reuni 200 de participanți care vor fi implicați în ateliere, expoziții, spectacole și alte activități având ca temă „Simbioza”. Atelierele cu specific teatral (regie, improvizație, Commedia dell’arte, dramaturgie, circ, coregrafie), respectiv din zona artelor vizuale (fotografie, grafică, scurtmetraj) vor avea loc timp de trei zile, sub conducerea unor profesioniști în domeniu, dintre care unii s-au afirmat în edițiile anterioare în calitate de participanți. În următoarele cinci zile, participanții se vor reuni în echipe multi-arte, care vor coopera într-un efort artistic integrat. Trupele de teatru vor avea misiunea de a realiza un spectacol pornind de la o fotografie sau de la o lucrare grafică a unor participanți în „ManyFest”, în timp ce tinerii graficieni vor putea contribui la realizarea afișului, a scenografiei și a costumelor. Cei care vor participa la secțiunea de fotografie și scurtmetraj vor documenta întreaga aventură. La final, în cadrul festivității de premiere din 30 august, ora 19:00, vor exista premii „T4T” și premii „ManyFest”, dar marele trofeu va fi acordat echipei care a colaborat pentru realizarea unui produs cultural complex, vizând îmbinarea tuturor acestor arte.

Toate spectacolele, atât cele invitate, cât și cele din concurs, vor putea fi vizionate gratuit de publicul timișorean, cu excepția spectacolului „Hotel PM”, din rațiuni de spațiu (sala Teatrului German). Acesta este destinat doar participanților din cele două festivaluri. În caz de vreme nefavorabilă, spectacolele se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Studenților.

Programul spectacolelor invitate:

Joi, 20 august

ora 20.00: Ceremonia de deschidere a Festivalului T4T și ManyFest

ora 21.00: Ferma Animalelor , spectacol al Auăleu Teatru, Timișoara

Sâmbătă, 22 august

ora 19.30: Hotel PM, spectacol al Teatrului German Timișoaraâ

Duminică, 23 august

ora 19.00: Amintiri din epoca de școală de Mihaela Michailov, Asociația ADO, București

Luni, 24 august

ora 21.00: First Date, de Conrad Mericoffer, București

Miercuri, 26 august

ora 20.00: One man show cu Ștefan Huluba

Joi, 27 august

ora 20.00: Killed by friendly fire: a never ending story, o producţie independentă în partenariat cu Facultatea de Teatru şi Televiziune, UBB Cluj și Asociaţia Persona

Sâmbătă, 29 august

– spectacolele trupelor participante

Duminică, 30 august

ora 19.00: Ceremonia de închidere și premierea din cadrul Festivalului T4T și ManyFest
ora 21.00: Circus Mundi, spectacol al Auăleu Teatru, Timișoara

Evenimentul este organizat de Asociația AT4T în parteneriat cu Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Timișoara, Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiş.

“Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali”

Publicat de Horea Bacanu 16 August 2015 Comments Off

Undeva prin 2009, în mediul politic timişorean şi naţional a circulat legenda despre iminenţa realizării la Timişoara a unei investiţii Mercedes-Benz, ceea ce ar fi transformat axa Timişoara-Arad în cel mai puternic motor economic din Romania, înaintea Piteştiului (Dacia-Renault), Constanţei (poartă maritimă) ori Ploieştiului (centrul industriei petroliere). Decizia celor de la Mercedes-Benz nu a fost favorabilă Timişoarei, ci unui mic oraş din Ungaria, situat la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Budapesta.

Iar decizia nu a fost influenţată doar de faptul oraşul maghiar era amplasat lângă autostrada A5 din Ungaria, în timp ce Timişoara avea doar speranţe acum şase ani. Nu, nu a fost vorba doar de determinarea primarului şi viceprimarului din Kecskemet, cei care s-au dat peste cap şi au răspuns prompt tuturor solicitărilor venite de la investitori pe parcursul celor 4 luni de negocieri. A fost vorba de mult mai mult. A fost vorba de un patriotism local al tuturor politicienilor din Kecskemet, care au aflat cu toţii despre faptul că se negociază cu nemţii, dar toţi au păstrat secretul, au dat maximă încredere echipei din primărie ce negocia, au considerat realizarea investiţiei Mercedes ca un fapt de mare importanţă pentru viitorul oraşului şi au respectat un cod de onoare prin care interesul comunităţii este mai presus de orice, deşi fiecare dintre politicienii locali ar fi putut să se gândească să profite de pe urma unei asemenea investiţii. M-a şocat o afirmaţie dintr-un reportaj pe acest subiect, despre faptul că în politica locală din Kecskemet, când vine vorba de interesul major al oraşului, atunci intră în vigoare principiul “Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali”. Ceea ce este cu neputinţă de susţinut la două sute de kilometri mai la est, la Timişoara. În paranteză, e de spus faptul că politicienii din Timişoara acelui an (nu demult, acum doar şase ani), îi ştiţi foarte bine pe majoritatea acestor domni şi doamne ce nu au nicio legătură cu ideea de comunitate,  aflaseră (marea lor majoritate) despre faptul că Mercedes analizează şi varianta Timişoara, şi, ei bine, nu s-au sinchisit de interesul oraşului nici măcar într-o astfel de situaţie extrordinară, în schimb au făcut tot ce le-a stat în putere ca să-şi tragă potenţialele avantaje din venirea investiţiei Mercedes-Benz la Timişoara.

După ce eşecul negocierilor cu nemţii a fost evident, Kecskemet realizând acordul de deschidere a investiţiei, la Timişoara apa a continuat să curgă la fel pe Bega, iar politicienii şi-au vazut mai departe nestingheriţi de micile şi marile lor afaceri, fără regrete şi fără remuşcări. Nu au fost nici explicaţii, nici variante oficiale, doar ceva şuşoteli despre lăcomia unor politicieni care si-au închipuit că nemţii (unii spunând chiar “proştii de ei”) vor da un milion de euro pe hectar (în timp ce la Kecskemet au dat de zece ori mai puţin), şi că afacerea îi va face bogaţi, visul oricărui nou venit la oraş. Nimeni nu a decontat public la Timişoara sau la Bucureşti eşecul neaducerii la Timişoara a unei investiţii fabuloase, despre care se vorbeşte că ar fi ultima mare fabrică de maşini deschisă în Europa pe un orizont de mulţi-mulţi ani.

Aţi fost la Kecskemet? Eu da. Parcul industrial creat din 2009 până azi este fabulos şi pe deplin lămuritor pentru ce înseamnă dezvoltarea orizontală a unei zone industriale de aproape 500 de hectare. Merită văzut. Ar fi bine să-l vadă toţi politicienii locali de azi ai Timişoarei, sau chiar cei care se pregătesc să intre pe scena politică, indiferent de nivel. Să vadă cum ajunge să se dezvolte un mic oraş atunci când politicienii sunt cât-de-cât interesaţi de comunitatea lor, atunci când onor domniile lor îşi cenzurează pornirea de a face bani cu orice preţ şi elimină orice disensiuni politicianiste pentru atingerea unui obiectiv aproape unic.

La şase ani după eşecul aducerii investiţiei Mercedes la Timişoara (investiţie de ordinul a 1,5 miliarde euro, care s-a şi multiplicat orizontal şi a generat dezvoltare) Timişoara este în situaţia de a-şi definitiva proiectul candidaturii pentru Capitală Culturală Europeană 2021, o miză majoră, cu greutate strategică pentru orizontul următorilor douăzeci de ani. Proiectul candidaturii se va depune peste câteva săptămâni, iar după o jurizare foarte serioasă se va anunţa oraşul desemnat pentru ca să fie Capitală Culturală Europeană în 2021, anunţ ce va veni peste un an.

Precum a fost şi în cazul ratării aducerii investiţiei Mercedes, şi în cazul candidaturii pentru acest titlu  european aproape toţi politicienii locali perseverează în a nu înţelege nimic din miza totală reprezentată de câştigarea competiţiei. Sau se fac că nu înţeleg. Sau se fac că înţeleg, dar se comportă în aşa fel încât, e clar, pentru ei e mai important să-şi vadă de atacurile politice decât să fie uniţi pentru a câştiga titlul şi marile beneficii aduse prin acest titlu. O miză pentru generaţia de azi şi pentru generaţiile viitoare de timişoreni, o miză totală pentru modul în care oraşul se va dezvolta şi pentru intrarea lui în circuitul valorilor europene. Este vorba nu doar de mulţi, foarte mulţi bani pentru comunitate, este vorba de a moderniza mentalităţile, de a schimba faţa oraşului, de a îmbunătăţii protecţia mediului, de a multiplica valorile europene în cultura şi viaţa publică a oraşului, bunuri de preţ pentru mai multe generaţii de timişoreni.

Obiectivul total al câştigării acestei competiţii nu este imposibil de atins. O spun oameni cu mare expertiză culturală şi de management. Atenţie mare, nu e vorba de amatori care se exprimă pe bază de imagini fragmentate, e vorba de acei experţi recunoscuţi şi la Bucureşti, şi la Bruxelles, şi la Paris, şi la Roma ori Barcelona. Despre ce spun amatorii nu e prea mult de comentat, să-şi ţină părerile pentru ei.

Grav ar fi dacă şi de această dată s-ar rata obiectivul total al comunităţii timişorene, tot din cauza politicienilor, prinşi în toiul luptelor cotidiene, neatenţi la miza reală a competiţiei pentru anul 2021, egoişti, orgolioşi şi uneori chiar şarlatani. Într-o astfel de ipoteză, oare mai scapă toţi de răspundere? Se vor salva, ca şi acum şase ani, când au ratat o investiţie maximă şi unică pentru un orizont de 50 de ani cel puţin? Ştiu că-şi închipuie că da, că n-ar importanţă, la naiba cu cultura, noi să ne batem şi să dăm cu adversarii de pereţi. De la primar până la cel mai neexperimentat consilier, aproape toţi sunt în logica politicianistă, în poziţii de bătaie, ca în ring. Ei cred că proiectul Capitalei Culturale Europene 2021 este unul ermetic pentru înghesuiţii de cetăţeni, neaducător decât de belele din partea fiţoşilor de artişti ce ştiu să vină doar cu pretenţii, în timp ce interesele politice şi personale sunt de cu totul şi cu totul altă factură decât interesele culturale. Unii dintre ei, crezându-se cei mai ageri dintre politicieni, s-au prins şi au realizat că doar consensul interpartinic pentru susţinerea proiectului de candidatură asigură realizarea criteriului de eligibilitate în jurizarea candidaturii. Şi ce şi-au spus, în bunul stil politicianist? Hai să folosim acest criteriu al consensului interpartinic (sau mai bine spus neîndeplinirea lui) pentru atacuri politice.

Responsabilitatea este uriaşă,  miza este totală, iar pentru câştigarea competiţiei nu prea există altă variantă câştigătoare, decât să aplicăm şi noi modelul de succes de la Kecskemet, “Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali“.

http://horeabacanu.blogspot.ro/

Corul Regal Venlona din Venlo va deschide ediţia din acest an a Festivalului de operă şi operetă în aer liber de la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor. Artiştii olandezi vor susţine în seara de vineri, 21 august, un concert extraordinar alături de soliștii vocali și orchestra Operei Naționale Române din Timișoara.

Poate cel mai îndrăgit şi mult aşteptat eveniment estival susţinut de Opera Naţională Română Timişoara în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local ale Municipiului Timişoara şi Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, festivalul aduce în faţa publicului nu mai puţin de şapte spectacole. Acestea vor fi puse în scenă în perioada 21 – 23 august şi 28 – 30 august 2015.

Primul weekend de operă şi operetă din Parcul Rozelor va continua cu două spectacole îndrăgite de timişoreni: opera Nunta lui Figaro de W.A. Mozart (sâmbătă, 22 august) şi musicalul Scripcarul de pe acoperiş de J. Bock (duminică, 23 august).

Alte patru spectacole sunt pregătite pentru melomanii urbei şi în cea de-a doua săptămână de festival, unul dintre ele fiind dedicat copiilor. Astfel, vineri, 28 august, pe scena Teatrului de vară din Parcul Rozelor va fi montat spectacolul de operetă Contesa Maritza de E. Kalman, urmat de opera Turandot de G. Puccini (sâmbătă, 29 august), spectacolul de operă pentru copii Hänsel şi Gretel de E. Humperdinck şi opereta Voievodul Țiganilor de J. Strauss (duminică, 30 august).

Cu excepţia operei pentru copii, care va fi pusă în scenă de la ora 11.00, toate reprezentaţiile se joacă de la ora 20.30. Intrarea publicului este liberă pe tot parcursul festivalului.

UPDATE: Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, Concertul Extraordinar cu participarea Corului Regal Venlona din Venlo (Olanda) de vineri, 21 august (de la ora 20.00), şi spectacolul de opera „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart de sâmbătă, 22 august (de la ora 19.00), se vor desfăşura în sala Operei Naţionale Române din Timişoara. Accesul este liber pentru public.

Muzică de promenadă şi valsuri celebre, în fiecare sâmbătă, la Bastionul Theresia

Publicat de Pagini de Cultura 15 August 2015 Comments Off

Tradiţia concertelor publice de fanfară se reia la Timişoara. În fiecare sâmbătă, în următoarele trei luni, iubitorii de muzică sunt aşteptaţi în curtea Bastionului Theresia, să asiste la o serie de spectacole în aer liber susţinute de Fanfara “Pro Amiciţia”. Primul dintre concerte va avea loc chiar în această seară, iar din program nu vor lipsi valsurile celebre şi muzica de promenadă.

Instrumentele celor 14 membri ai fanfarei vor răsuna în zilele de sâmbătă ale lunilor august, septembrie şi octombrie, între orele 19 – 20.30, după cum urmează: 15, 22, 29 august; 5, 12, 26, septembrie; 3, 10, 17, 24 octombrie. Programul concertelor va cuprinde muzică de promenadă, marşuri, valsuri celebre şi piese din repertoriile clasic, modern şi popular.

Seria de concerte este organizată de Muzeul Banatului Timişoara, cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş.

Spectacolul de debut coincide cu Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, prilej cu care Muzeul Banatului Timişoara urează tuturor celor care îşi aniversează ziua numelui un călduros “La mulţi ani!”

Situl de la Unip „Dealu Cetățuia“ a fost descoperit în 2006 în cadrul unui proiect mai larg de identificare a siturilor arheologice de pe Lista Monumentelor Istorice din județul Timiș, parțial și datorită localnicilor care au contribuit la identificarea lui pe teren. „Aceasta a fost șansa sitului arheologic de la Unip, că deși se află pe malul Timișului, fiind departe de orice cale de acces, nu a fost vandalizat de căutătorii de comori“, afirmă Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Unip.

Săpăturile arheologice propriu-zise au început în anul 2009. Fiind un șantier-școală, la săpături participă în primul rând studenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie ai Universității de Vest Timișoara, specializarea: Arheologie. Proiectul este finanțat de UVT, care suportă și cheltuielile pentru transportul, cazarea, activitatea de teren a studenților cât și prelucrarea materialului arheologic.

Șantierul-școală de la Unip „Dealu Cetățuia“ cu descoperiri arheologice din mai multe epoci

Pe șantierul arheologic de la Unip s-au făcut descoperiri aparținând mai multor epoci. Cea mai veche dintre acestea ar fi Hallstatt (cea mai veche perioadă din epoca fierului), o a doua este perioada dacică – perioada La Tène a doua epocă a fierului) și o a treia epocă este perioada slavă (secolul VII d.Hr.). Descoperirile arheologice din perioada Hallstatt includ mai multe colibe, locuințe cu un bogat material arheologic: vase de ceramică, râșnițe de piatră, fragmente din obiecte de metal – destinate toate uzului casnic. Din perioada La Tène provin cele mai „senzaționale“ descoperiri: urmele de locuințe dacice și gropi ritualice cu vase de ceramică. Descoperirile epocii slave cuprind locuințe semiadâncite. În unele locuri au fost găsite și fragmente de ceramică din perioada postromană (secolele III-IV d.Hr.) și din evul mediu dezvoltat (secolele XIV-XV).

Cele mai spectaculoase descoperiri de până acum sunt cele nouă gropi ritualice în care au fost depuse cu mare grijă și cu scop clar ritualic, pe care astăzi încă nu îl putem explica, vase de ceramică și diferite obiecte de uz casnic“, spune lect. dr. Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic al Universității de Vest Timișoara de la Unip „Dealu Cetățuia“ (județul Timiș). „Din perioada La Tène provin urme ale unor locuințe dacice, inclusiv un cuptor circular de lut, și vasele de ceramică din gropile ritualice“, completează Micle. Câte astfel de gropi există, de fapt, nu se știe încă. Ceea ce au mai descoperit cercetătorii în unele vase de ceramică sunt semințe de graminee, linte, fructe și cânepă. O dovadă că în aceste recipiente s-a aflat hrană este și faptul că au fost descoperite aici mai multe oase de rozătoare. „Animalele au intrat în vase și nu au mai putut ieși“, explică cercetătorul.

Avem cel puțin trei perioade de locuire succesivă aici“, spune Dorel Micle. Acesta subliniază cât de important este faptul, că deși zona despre care se credea până acum că era improprie locuirii umane din cauza mlaștinilor, cercetările arheologice au dovedit că era totuși foarte locuită, în tot arealul existând zeci de situri arheologice din diverse epoci.

Dr. Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Unip, este asistat  de asistentul de cercetare Andrei Stavilă. La săpături participă în primul rând studenții Universității de Vest Timișoara.

Cercetările arheologice au început în 2006 și 2007 cu o ridicare topografică amănunțită și prospecțiuni geofizice care le-au oferit arheologilor o imagine de ansamblu privind existența unor posibile complexe arheologice. S-au desfășurat și prospecțiuni pedologice (analize de sol), iar ulterior a fost defrișată partea centrală a platoului. În 2009 au început săpăturile arheologice propriu-zise care au fost continuate în fiecare an până în 2015. În prezent lucrările au fost întrerupte pentru un an, timp în care va fi prelucrat materialul arheologic și publicate rezultatele cercetărilor. „Este posibil ca acest sit arheologic de epoca dacică să fie Cetatea Zurobara menționată de Ptolemeu, singura fortificație dacică din zona de câmpie la sud de râul Timiș“, conchide Micle.

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015