• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

“Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali”

Publicat de Horea Bacanu 16 August 2015

Undeva prin 2009, în mediul politic timişorean şi naţional a circulat legenda despre iminenţa realizării la Timişoara a unei investiţii Mercedes-Benz, ceea ce ar fi transformat axa Timişoara-Arad în cel mai puternic motor economic din Romania, înaintea Piteştiului (Dacia-Renault), Constanţei (poartă maritimă) ori Ploieştiului (centrul industriei petroliere). Decizia celor de la Mercedes-Benz nu a fost favorabilă Timişoarei, ci unui mic oraş din Ungaria, situat la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Budapesta.

Iar decizia nu a fost influenţată doar de faptul oraşul maghiar era amplasat lângă autostrada A5 din Ungaria, în timp ce Timişoara avea doar speranţe acum şase ani. Nu, nu a fost vorba doar de determinarea primarului şi viceprimarului din Kecskemet, cei care s-au dat peste cap şi au răspuns prompt tuturor solicitărilor venite de la investitori pe parcursul celor 4 luni de negocieri. A fost vorba de mult mai mult. A fost vorba de un patriotism local al tuturor politicienilor din Kecskemet, care au aflat cu toţii despre faptul că se negociază cu nemţii, dar toţi au păstrat secretul, au dat maximă încredere echipei din primărie ce negocia, au considerat realizarea investiţiei Mercedes ca un fapt de mare importanţă pentru viitorul oraşului şi au respectat un cod de onoare prin care interesul comunităţii este mai presus de orice, deşi fiecare dintre politicienii locali ar fi putut să se gândească să profite de pe urma unei asemenea investiţii. M-a şocat o afirmaţie dintr-un reportaj pe acest subiect, despre faptul că în politica locală din Kecskemet, când vine vorba de interesul major al oraşului, atunci intră în vigoare principiul “Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali”. Ceea ce este cu neputinţă de susţinut la două sute de kilometri mai la est, la Timişoara. În paranteză, e de spus faptul că politicienii din Timişoara acelui an (nu demult, acum doar şase ani), îi ştiţi foarte bine pe majoritatea acestor domni şi doamne ce nu au nicio legătură cu ideea de comunitate,  aflaseră (marea lor majoritate) despre faptul că Mercedes analizează şi varianta Timişoara, şi, ei bine, nu s-au sinchisit de interesul oraşului nici măcar într-o astfel de situaţie extrordinară, în schimb au făcut tot ce le-a stat în putere ca să-şi tragă potenţialele avantaje din venirea investiţiei Mercedes-Benz la Timişoara.

După ce eşecul negocierilor cu nemţii a fost evident, Kecskemet realizând acordul de deschidere a investiţiei, la Timişoara apa a continuat să curgă la fel pe Bega, iar politicienii şi-au vazut mai departe nestingheriţi de micile şi marile lor afaceri, fără regrete şi fără remuşcări. Nu au fost nici explicaţii, nici variante oficiale, doar ceva şuşoteli despre lăcomia unor politicieni care si-au închipuit că nemţii (unii spunând chiar “proştii de ei”) vor da un milion de euro pe hectar (în timp ce la Kecskemet au dat de zece ori mai puţin), şi că afacerea îi va face bogaţi, visul oricărui nou venit la oraş. Nimeni nu a decontat public la Timişoara sau la Bucureşti eşecul neaducerii la Timişoara a unei investiţii fabuloase, despre care se vorbeşte că ar fi ultima mare fabrică de maşini deschisă în Europa pe un orizont de mulţi-mulţi ani.

Aţi fost la Kecskemet? Eu da. Parcul industrial creat din 2009 până azi este fabulos şi pe deplin lămuritor pentru ce înseamnă dezvoltarea orizontală a unei zone industriale de aproape 500 de hectare. Merită văzut. Ar fi bine să-l vadă toţi politicienii locali de azi ai Timişoarei, sau chiar cei care se pregătesc să intre pe scena politică, indiferent de nivel. Să vadă cum ajunge să se dezvolte un mic oraş atunci când politicienii sunt cât-de-cât interesaţi de comunitatea lor, atunci când onor domniile lor îşi cenzurează pornirea de a face bani cu orice preţ şi elimină orice disensiuni politicianiste pentru atingerea unui obiectiv aproape unic.

La şase ani după eşecul aducerii investiţiei Mercedes la Timişoara (investiţie de ordinul a 1,5 miliarde euro, care s-a şi multiplicat orizontal şi a generat dezvoltare) Timişoara este în situaţia de a-şi definitiva proiectul candidaturii pentru Capitală Culturală Europeană 2021, o miză majoră, cu greutate strategică pentru orizontul următorilor douăzeci de ani. Proiectul candidaturii se va depune peste câteva săptămâni, iar după o jurizare foarte serioasă se va anunţa oraşul desemnat pentru ca să fie Capitală Culturală Europeană în 2021, anunţ ce va veni peste un an.

Precum a fost şi în cazul ratării aducerii investiţiei Mercedes, şi în cazul candidaturii pentru acest titlu  european aproape toţi politicienii locali perseverează în a nu înţelege nimic din miza totală reprezentată de câştigarea competiţiei. Sau se fac că nu înţeleg. Sau se fac că înţeleg, dar se comportă în aşa fel încât, e clar, pentru ei e mai important să-şi vadă de atacurile politice decât să fie uniţi pentru a câştiga titlul şi marile beneficii aduse prin acest titlu. O miză pentru generaţia de azi şi pentru generaţiile viitoare de timişoreni, o miză totală pentru modul în care oraşul se va dezvolta şi pentru intrarea lui în circuitul valorilor europene. Este vorba nu doar de mulţi, foarte mulţi bani pentru comunitate, este vorba de a moderniza mentalităţile, de a schimba faţa oraşului, de a îmbunătăţii protecţia mediului, de a multiplica valorile europene în cultura şi viaţa publică a oraşului, bunuri de preţ pentru mai multe generaţii de timişoreni.

Obiectivul total al câştigării acestei competiţii nu este imposibil de atins. O spun oameni cu mare expertiză culturală şi de management. Atenţie mare, nu e vorba de amatori care se exprimă pe bază de imagini fragmentate, e vorba de acei experţi recunoscuţi şi la Bucureşti, şi la Bruxelles, şi la Paris, şi la Roma ori Barcelona. Despre ce spun amatorii nu e prea mult de comentat, să-şi ţină părerile pentru ei.

Grav ar fi dacă şi de această dată s-ar rata obiectivul total al comunităţii timişorene, tot din cauza politicienilor, prinşi în toiul luptelor cotidiene, neatenţi la miza reală a competiţiei pentru anul 2021, egoişti, orgolioşi şi uneori chiar şarlatani. Într-o astfel de ipoteză, oare mai scapă toţi de răspundere? Se vor salva, ca şi acum şase ani, când au ratat o investiţie maximă şi unică pentru un orizont de 50 de ani cel puţin? Ştiu că-şi închipuie că da, că n-ar importanţă, la naiba cu cultura, noi să ne batem şi să dăm cu adversarii de pereţi. De la primar până la cel mai neexperimentat consilier, aproape toţi sunt în logica politicianistă, în poziţii de bătaie, ca în ring. Ei cred că proiectul Capitalei Culturale Europene 2021 este unul ermetic pentru înghesuiţii de cetăţeni, neaducător decât de belele din partea fiţoşilor de artişti ce ştiu să vină doar cu pretenţii, în timp ce interesele politice şi personale sunt de cu totul şi cu totul altă factură decât interesele culturale. Unii dintre ei, crezându-se cei mai ageri dintre politicieni, s-au prins şi au realizat că doar consensul interpartinic pentru susţinerea proiectului de candidatură asigură realizarea criteriului de eligibilitate în jurizarea candidaturii. Şi ce şi-au spus, în bunul stil politicianist? Hai să folosim acest criteriu al consensului interpartinic (sau mai bine spus neîndeplinirea lui) pentru atacuri politice.

Responsabilitatea este uriaşă,  miza este totală, iar pentru câştigarea competiţiei nu prea există altă variantă câştigătoare, decât să aplicăm şi noi modelul de succes de la Kecskemet, “Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali“.

http://horeabacanu.blogspot.ro/

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015