• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Situl de la Unip „Dealu Cetățuia“ a fost descoperit în 2006 în cadrul unui proiect mai larg de identificare a siturilor arheologice de pe Lista Monumentelor Istorice din județul Timiș, parțial și datorită localnicilor care au contribuit la identificarea lui pe teren. „Aceasta a fost șansa sitului arheologic de la Unip, că deși se află pe malul Timișului, fiind departe de orice cale de acces, nu a fost vandalizat de căutătorii de comori“, afirmă Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Unip.

Săpăturile arheologice propriu-zise au început în anul 2009. Fiind un șantier-școală, la săpături participă în primul rând studenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie ai Universității de Vest Timișoara, specializarea: Arheologie. Proiectul este finanțat de UVT, care suportă și cheltuielile pentru transportul, cazarea, activitatea de teren a studenților cât și prelucrarea materialului arheologic.

Șantierul-școală de la Unip „Dealu Cetățuia“ cu descoperiri arheologice din mai multe epoci

Pe șantierul arheologic de la Unip s-au făcut descoperiri aparținând mai multor epoci. Cea mai veche dintre acestea ar fi Hallstatt (cea mai veche perioadă din epoca fierului), o a doua este perioada dacică – perioada La Tène a doua epocă a fierului) și o a treia epocă este perioada slavă (secolul VII d.Hr.). Descoperirile arheologice din perioada Hallstatt includ mai multe colibe, locuințe cu un bogat material arheologic: vase de ceramică, râșnițe de piatră, fragmente din obiecte de metal – destinate toate uzului casnic. Din perioada La Tène provin cele mai „senzaționale“ descoperiri: urmele de locuințe dacice și gropi ritualice cu vase de ceramică. Descoperirile epocii slave cuprind locuințe semiadâncite. În unele locuri au fost găsite și fragmente de ceramică din perioada postromană (secolele III-IV d.Hr.) și din evul mediu dezvoltat (secolele XIV-XV).

Cele mai spectaculoase descoperiri de până acum sunt cele nouă gropi ritualice în care au fost depuse cu mare grijă și cu scop clar ritualic, pe care astăzi încă nu îl putem explica, vase de ceramică și diferite obiecte de uz casnic“, spune lect. dr. Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic al Universității de Vest Timișoara de la Unip „Dealu Cetățuia“ (județul Timiș). „Din perioada La Tène provin urme ale unor locuințe dacice, inclusiv un cuptor circular de lut, și vasele de ceramică din gropile ritualice“, completează Micle. Câte astfel de gropi există, de fapt, nu se știe încă. Ceea ce au mai descoperit cercetătorii în unele vase de ceramică sunt semințe de graminee, linte, fructe și cânepă. O dovadă că în aceste recipiente s-a aflat hrană este și faptul că au fost descoperite aici mai multe oase de rozătoare. „Animalele au intrat în vase și nu au mai putut ieși“, explică cercetătorul.

Avem cel puțin trei perioade de locuire succesivă aici“, spune Dorel Micle. Acesta subliniază cât de important este faptul, că deși zona despre care se credea până acum că era improprie locuirii umane din cauza mlaștinilor, cercetările arheologice au dovedit că era totuși foarte locuită, în tot arealul existând zeci de situri arheologice din diverse epoci.

Dr. Dorel Micle, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Unip, este asistat  de asistentul de cercetare Andrei Stavilă. La săpături participă în primul rând studenții Universității de Vest Timișoara.

Cercetările arheologice au început în 2006 și 2007 cu o ridicare topografică amănunțită și prospecțiuni geofizice care le-au oferit arheologilor o imagine de ansamblu privind existența unor posibile complexe arheologice. S-au desfășurat și prospecțiuni pedologice (analize de sol), iar ulterior a fost defrișată partea centrală a platoului. În 2009 au început săpăturile arheologice propriu-zise care au fost continuate în fiecare an până în 2015. În prezent lucrările au fost întrerupte pentru un an, timp în care va fi prelucrat materialul arheologic și publicate rezultatele cercetărilor. „Este posibil ca acest sit arheologic de epoca dacică să fie Cetatea Zurobara menționată de Ptolemeu, singura fortificație dacică din zona de câmpie la sud de râul Timiș“, conchide Micle.

Trei zile de sărbătoare pentru a marca data de 3 august

Primăria Municipiului Timişoara organizează trei zile de evenimente pentru a marca data de 3 August, ziua oraşului nostru.

“Povestea unui pierde-vară”, în deschiderea Ceau, Cinema!

Filmul regizat de Paul Negoescu va fi proiectat în premieră la Timişoara în deschiderea Festivalului Ceau, Cinema!

Cântecele aerului, cel de-al doilea modul al Atelierului Identitate

Luna iulie reuneşte din nou la Teatrul Naţional oameni preocupaţi de recuperarea prin muzică a trecutului.

Şcoala de vară de leadership cultural, la Universitatea de Vest

Proiectul este iniţiat de Universitatea de Vest din Timişoara în cadrul programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015