• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Festivalul Internaţional TRÈS COURT revine la Timişoara!

Publicat de Pagini de Cultura 31 Mai 2016 Comments Off

Festivalul Internaţional al Filmelor de Foarte Scurt Metraj TRÈS COURT revine la Timişoara! Sâmbătă, 4 iunie, cu începere de la ora 15, cinefilii urbei sunt aşteptaţi în spaţiul Centrului Cultural Ambasada pentru a descoperi filme foarte scurte, sub 3 minute, grupate în 4 secţiuni: Familială, Paroles de femmes, Naţională şi Internaţională.

Ajuns la cea de-a 18-a ediţie (a 10-a în România), Festivalul Internaţional Très Court are loc în toată lumea în aceeaşi perioadă. Din 3 până în 12 iunie 2016 pe 5 continente, în 30 de ţări şi în aproape 100 de oraşe, din care 20 în România, Slovacia, Ungaria şi Moldova vor fi proiectate peste 100 de filme de maxim 3 minute, din toate genurile (ficţiune, animaţie, documentar, experimental).

Filmele sunt grupate în patru secţiuni: Familială (pentru copii peste 7 ani), Paroles de femmes (cu şi despre femei), Naţională (filme realizate în România) şi Internaţională (filme de pe tot globul).

Ca în fiecare an, invităm publicul să voteze filmele din ultimele două secţiuni şi ne bucurăm să avem anul acesta 4 filme din Timişoara în competiţia naţională!, declară reprezentanţii Institutului Francez din Timişoara.

Foarte scurtele poposesc la Timişoara sâmbătă, 4 iunie, de la ora 15, la Ambasada (str. Anton Seiller, nr. 2). Iată programul:

ora 15 – Selecţia TRÈS COURTS FAMILIAL (pentru copii peste 7 ani)

ora 16 – Selecţia PAROLES DE FEMMES

ora 18 – Competiţia NAŢIONALĂ „AROUND THE TRÈS COURTS”

ora 19 – Competiţia INTERNAŢIONALĂ

Filmele sunt subtitrate în limba română, iar accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Iniţiatorii şi organizatorii festivalului: Nanosphère Productions şi Asociaţiile Très d’Esprit şi Pandora (Franţa). Institutul Francez din România este coordonatorul festivalului în ţara noastră, dar şi în Slovacia, Ungaria şi Moldova.

Pentru mai multe detalii despre festival: http://trescourt.com/ro

Festival Internaţional de Folclor la Buziaş: “Joc şi cântec la izvoare”

Publicat de Pagini de Cultura 26 Mai 2016 Comments Off

Oraşul Buziaş îmbracă haine de sărbătoare în acest sfârşit de săptămână. În zilele de 28 şi 29 mai, la Teatrul de Vară al Casei de Cultură din Buziaş se va desfăşura cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor “Joc şi cântec la izvoare”. Manifestarea reuneşte artişti şi ansambluri folclorice îndrăgite din ţară.

Pe parcursul celor două zile de festival, pe scenă vor urca membrii ansamblurilor “Ceata Junilor” din Sibiu, “Dukat” din Serbia, “Timişul” din Timişoara, “Lugojana” din Lugoj, “Izvoraşul” din Buziaş, “Hora Caraşului” din Oraviţa, “Arădeana” din Arad, “Recefice” din Tormac şi “Boldureanca” din Boldur, care vor încânta publicul cu programe alese de cântece şi dansuri.

Printre soliştii care vor susţine recitaluri se vor număra Nicoleta Voica, Ana Munteanu, Andreea Voica, Adrian Stanca, Mircea Cârţişorean, Liliana Savu Badea, Cornelia Lupulescu, Ramona Ilieşi Drăgan, Oana şi Raluca Stanca, Ramona Torzan Gomboş şi alţii.

Pe modelul ediţiilor precedente, festivalul va oferi şi în acest an publicului prilejul să admire o frumoasă paradă a portului popular. Alaiul va porni la ora 16.00, de la Casa de Cultură din Buziaş şi va străbate centrul localităţii, spre bucuria trecătorilor.

Evenimentul este organizat de Primăria oraşului Buziaş, împreună cu Casa de Cultură Buziaş şi Consiliul Judeţean Timiş.

Un bănuţ cât o Naţiune

Publicat de Pagini de Cultura 11 Mai 2016 Comments Off

Istoric, în aprile 1867 se stabileşte moneda naţională numită LEU, sub Carol I, având 100 de subdiviziuni, numite bani. Primele monede vor fi emise la monetăriile Heaton şi la Watt & Co, ambele din Birmingham, respectabile monetării din Regatul Unit, având valorile 1 banu, 2 bani, 5 bani, 10 bani. Vom aştepta până în anul 1868 când se trece la emiterea primei monede româneaşti de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj fix de doar 200 de exemplare, această operaţiune fiind considerată tehnic probă. Începând cu 1870 s-au emis şi monede de argint cu nominalele de 50 de bani. Monede din aur pentru circulaţie s-au bătut în 1883 şi 1890.

Cele patru monede din 1867 fomează astfel două emisii monetare, fiecare având gravate distinctiv clar numele monetăriilor Heaton şi Watt & Co sau variantele prescurtate H respectiv WATT & C. pentru valoarea de 1 banu, dat fiind că dimensiunea redusă a bănuţului nu permitea să se graveze mai mult.

Moneda de 1 banu are circa 15 mm diametru, 1 gram, predominănd ca materie primă cuprul, în proporţie de 95%, tirajul imprimării de 2.500.000 piese la Heaton şi 2.500.000 piese la Watt &Co. Ce surprinde la acest set şi, în special, la această mignonă monedă este designul produs. Pe avers inscripţia de 1 banu flancată de un graţios ansamblu de două cununi, stânga o ramură de laur, dreapta una de stejar, prinse cu o panglică sub care discret se vede însemnul monetăriei emitoare. Pe revers avem inscripţia România urmată de stema României flancată de un frumos cerc perlat fin.

Doar în 1870 se infiinţează Monetăria Statului, până atunci se alege forma de a emite banii în străinătate. Emisiunea de 2 bani creşte la diametru la 20 mm, urmată de cea de 5 bani la 25 mm şi cea de 10 bani la 30 mm în diametru.

Importantă este apariţia acestor monede după încercările din timpul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care pusese primele baze ale unei posibile şi dorite monede naţionale (1859). Primele monede româneşti urmau să se numească “români”, un “român” fiind împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Proiectul nu a putut fi realizat însă, până în 1864 fiind bătute doar câteva monede de probă. Circularea efectivă de monede sub Carol I, aruncă efectiv România în plină modernitate, utilizând la început valorile mici sub ochii aprigi ai Porţii Otomane.

Putem privi moneda de 1 banu ca o prima emisie modernă, sau să le admirăm în întregul set de patru monede cu valorile descrise mai sus. Nu discutăm frecvenţa acestora în colecţii private sau pe site-urile specializate în vânzări numismatice, vorbim despre o valoare a unui bănuţ dincolo de subiectivele cote şi licitaţii, un bănuţ care şi-a strigat Independenţa… Bravo, tânăra Românie din 1867!

Mihai Petrescu

Sursă foto: http://www.romaniancoins.org/

PREMIERĂ: Hamlet “remix” pe muzica Subcarpaţi la Teatrul Naţional

Publicat de Pagini de Cultura 10 Mai 2016 Comments Off

Mai sunt doar câteva ore până când în Sala Mare a Teatrului Naţional din Timişoara va fi rostită cea mai cunoscută replică a lumii: A fi sau a nu fi? Primele două reprezentaţii ale spectacolului Hamlet sunt programate astăzi, 10 mai şi mâine, 11 mai, de la ora 19. Ele propun publicului un spectacol curajos, modern, racordat la prezentul românesc prin traducerea “remix” a lui Peca Ştefan şi muzica trupei Subcarpaţi.

Spectacolul, semnat de regizoarea Ada Lupu Hausvater, este un manifest despre dreptul neîngrădit al oamenilor de a fi autentici, militează pentru dreptul loc de a rămâne ei înşişi, pentru dreptul de a-şi păstra vocea distinctă în societate. Ritmuri ultracontemporane, linii melodice autentice româneşti traduc sensurile profunde ale unui text esenţial al culturii universale. Spectacolul Naţionalului timişorean calibrează în spaţiul Sălii Mari dilemele unei generaţii pentru care firescul a devenit un obstacol de netrecut în aproape toate aspectele existenţei, declară repreyentaţii Teatrului Naţional Timişoara.

În distribuţia spectacolului îi regăsim pe actorii Matei Chioariu, Ion Rizea, Claudia Ieremia, Doru Iosif, Victor Manovici, Cristina König, Flavius Retea, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Adrian Jivan, Florin Ruicu, Costel Tovarniţki, Raul Bastean, Benone Viziteu, Romeo Ioan, Claudiu Dogaru, Ionuţ Iova şi Marius Lupoian, dar şi pe fondatorul proiectului Subcarpaţi – Marius Andrei Alexe, precum şi pe Valentin Popescu, cunoscut publicului ca Vali Umbră.

Scenografia este semnată de Iuliana Vîlsan, unul din cei mai prolifici şi premiaţi artişti vizuali ai noului val, iar conceptul video aparţine KOTKI visuals.

Ambele reprezentaţii se joacă cu casa închisă. Următoarele două reprezentaţii sunt programate joi, 9 iunie şi joi, 23 iunie.

FOTO: Adrian Pîclişan / TNTm

Medalia eliberării oraşului Timişoara, exponatul lunii mai la Muzeul Banatului

Publicat de Pagini de Cultura 4 Mai 2016 Comments Off

Până la sfârşitul lunii mai 2016, Muzeul Banatului prezintă în cadrul evenimentului “Exponatului lunii”, o parte din medalistica cuceririi Banatului Timişoarei, la 12 octombrie 1716, când turcii capitulează în faţa armatei Imperiului Romano-German, condusă de prinţul Eugenio de Savoya.

Muzeul Banatului deţine 11 astfel de medalii, adevărate opere de artă barocă, creaţii ale unor vestiţi gravori, precum Daniel Warou (1674 – 1729), Martin Brunner (1659 – 1725), Georg Wilhelm Vestner (1677 – 1740), Peter Paul Werner (1689 – 1771), Benedikt Richter (1670 – 1735), Christian Wermuth (1661 – 1739), Johann Georg Junker (elev al lui Christian Wermuth între 1708-1716), unul dintre membrii familiei Roettiers (probabil Georges Roettiers).

Medaliile expuse sunt realizate de Georg Wilhelm Vestner. În colecţia numismatică a Muzeului Banatului se regăsesc şase piese ale acestui artist, ce se referă la cucerirea Timişoarei din 1716. Sunt expuse două copii galvanoplastice (din care una are aversul realizat de Peter Paul Werner) şi o medalie originală, toate având acelaşi revers.

Mai multe detalii despre aceste medalii şi despre cucerirea Banatului Timişan din 1716, puteţi afla luna viitoare, când în spaţiul expoziţional al Muzeului Banatului din Bastionul Maria Theresia, va fi deschisă o expoziţie dedicată împlinirii a 300 de ani de la acele fapte de arme cu implicaţii majore în istoria acestei părţi a Europei, precizează reprezentanţii Muzeului Banatului.

Medalia eliberării oraşului Timişoara 1716 va putea fi admirată până în data de 31 mai 2016, de marţi până duminică, între orele 10-17, în cadrul expoziţiei temporare organizată la Bastionul Cetăţii, Galeria Theresia (str. Martin Luther nr. 4).

“Istoria Banatului’”, ediţia a doua revizuită şi adăugită, va fi lansată şi dezbătută joi, 5 mai, de la ora 11:00, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Cartea este coordonată de istoricul Victor Neumann şi are peste 700 de pagini ce conţin date istorice bine documentate şi analizate din istoria regiunii Banat, din ultimii 300 de ani.

Invitat special va fi reputatul istoric Răzvan Theodorescu. La dezbatere vor mai participa Marilen Pirtea (rectorul UVT), Ion Păun Otiman (preşedintele filialei Timişoara a Academiei Române), Miodrag Milin şi Victor Neumann. Dezbaterea va fi moderată de Valy Ceia.

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” (apărut la Editura Academiei Române) abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice sunt direct legate de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor, atâta vreme cât are un trecut de la care se poate revendica”, spune prof. dr. Victor Neumann.

Evenimentul este organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Cluburile Rotary din Banat.

Festivalul de Muzică Veche revine la Timișoara

Biserica Evanghelică Lutherană va găzdui și în acest an Festivalul de Muzică Veche Timișoara, ajuns la cea de-a XIV-a ediție.

Eufonia Festival 2019 – unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică din România

În acest an, în perioada 16 septembrie – 4 octombrie, sunetul muzicii clasice se va auzi în peste zece orașe din vestul țării.

Memoriile Cetății așteaptă propuneri de murale. Tema acestei ediții: Revoluția

Dacă ești creativ, alătură-te echipei Memoriile Cetăţii și implică-te în transformarea cartierelor din Timișoara.

Teatrul Național din Timișoara anunță selecția modulului FDR din cadrul FEST-FDR2019

Secțiunea FDR din cadrul FEST-FDR2019 propune o panoramă a spectacolului pe text de teatru românesc, între 3 și 11 noiembrie.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015