O nouă expoziţie-eveniment la Muzeul de Artă Timişoara. Sălile de la etajul 2 al Palatului Baroc din Piaţa Unirii oferă privitorilor câteva zeci de lucrări realizate de-a lungul mai multor etape ale evoluţiei artistului plastic Sorin Ilfoveanu. Nu lipsesc nici tablouri din perioada recentă, prezentate în premieră publicului timişorean, dar şi lucrări ale sculptorului Adrian Alexandru Ilfoveanu.
Născut la Câmpulung-Muscel, Sorin Ilfoveanu a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, studiind grafica şi pictura la clasa profesorului Corneliu Baba. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1971, remarcându-se de-a lungul deceniilor prin participarea la numeroase expoziţii de grup şi personale organizate în celebre galerii şi muzee din ţară şi din străinătate. Începând cu anii 1970-1980 şi până astăzi lucrările sale au fost expuse la Berlin, Rostock, Oslo, Göteborg, Beratzhausen, Londra, Copenhaga, Viena, Veneţia, Budapesta, Praga, Bratislava, Ljubljana, Helsinki, Atena, Sofia, Valparaiso, Chicago, Portland, Moscova, Teheran, Beijing, Tokyo, dar şi în centrele culturale româneşti precum Bucureşti, Mogoşoaia, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Cluj, Timişoara.
Unele dintre expoziţiile sale ori ale grupurilor de pictori în care i-au fost selectate şi prezentate operele au fost curatoriate de renumiţi istorici şi critici de artă, filologi şi scriitori, precum Ion Frunzetti, Andrei Pleşu, Grete Tartler, Ruxandra Garofeanu, Radu Boroianu.
Recunoaşterea prestigioaselor creaţii artistice purtând semnătura lui Sorin Ilfoveanu se regăseşte şi în importantele premii decernate de ARCUB, Fundaţia Anonimul, Revista Cuvântul, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Academia Română şi Preşedinţia României. Meritele artistului au fost dublate de acelea ale unui eminent pedagog, motiv pentru care în anul 1994 a fost ales decan al Facultăţii de Arte Plastice, iar în anul 2004 rectorul Universităţii Naţionale de Arte.
Tablourile lui Ilfoveanu din ultimii ani aduc în atenţia privitorului scene inedite, diferite ori mai complexe comparativ cu acelea din anii precedenţi: relaţia minotaurului cu femeia descriind ample metamorfoze biologice; mişcarea labirintică a relaţiilor interumane în care El şi Ea, dar şi un presupus Noi, descriu un joc inimitabil, generând un mesaj filozofic; ambivalenţele naturii umane întruchipate de personaje sofisticate. Nu întâmplător, desenele şi pictura lui Ilfoveanu indică o reluare a interogaţiilor despre om şi circumstanţele lui; o invitaţie la reflecţia despre bine şi rău, despre dezechilibrele dintre frumos şi urît, despre aspiraţiile şi erorile moştenite ori parte a unui prezent continuu […] Tablourile lui Ilfoveanu sunt în acord cu sentimentele sale, caz în care pot fi lesne identificate miturile Greciei antice, mesaje anterioare marii schizme a bisericii creştine, icoana bizantină, dar şi „Bizanţul de după Bizanţ” trimiţând în chip sugestiv la Orient, la spaţiul nostru naţional-identitar, precum şi la ecumenismul bisericii ortodoxe din epoca premodernă. Nici motivele ori simbolurile artei occidentale nu sunt străine desenelor artistului. La fel de impresionante sunt imaginile inspirate de textele religioase, dar şi acelea construite sub influenţa culturii populare. În genere, se poate spune că artistul este într-o căutare permanentă a propriei identităţi, că se apropie în două chipuri de lumină, raţional şi spiritual, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.
Expoziţia personală SORIN ILFOVEANU va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 16 decembrie 2016. Pe parcursul acestei perioade, se va organiza o serie de întâlniri, workshop-uri şi alte evenimente conexe expoziţiei. Muzeul de Artă Timişoara este deschis zilnic, între orele 10-18 (luni închis).
PDF 
