Pagini de Cultura

Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România și echipa proiectului cultural „Tur de Arhitectură” vă invită la lansarea a două filme documentare care cercetează activitatea a doi arhitecți activi în Timișoara în secolul XX. Evenimentul va avea loc joi, 28 noiembrie 2019, începând cu ora 18:15, în mansarda B2 din Bastionul Theresia, cu sprijinul Muzeului Național al Banatului și al Consiliului Județean Timiș.

Cele două scurt-metraje vin în completarea tururilor ghidate desfășurate anual prin proiectul ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție, reprezintă tururi virtuale care aprofundează concepte, teorii arhitecturale și momente istorice deja descrise în timpul explorărilor organizate și prezintă studii de caz relevante pentru arhitectura și urbanismul Timișoarei: lucrările arhitecților Michael Wolf și Vasile Oprișan. Punerea în context a activității profesionale a celor doi are loc prin relevarea particularităților modernismului interbelic și postbelic din oraș, precum și a felului în care acesta preia elemente identitare care constituie deja repere în Timișoara sau reușește să sfideze unele cerințe ideologice în perioada socialistă, declară organizatorii evenimentului.
Premergător celor două proiecții, publicul va putea urmări prezentările susținute de prof. arh. Ana-Maria Zahariade și arh. Eugen Pănescu, care vor vorbi despre atributele modernismului și valoarea de patrimoniu a clădirilor tributare acestui curent arhitectural. Cei doi invitați vor pune în discuție influența pe care a avut-o contextul marilor orașe din țară în modul de profesare a arhitecturii, diferitele forme ale acesteia care au apărut ca urmare a procesului de căutare a esteticii și funcționalității modernismului, precum și teoriile care au stat la bazele proiectării în acele perioade. Vizionarea se va încheia printr-o dezbatere moderată de arh. Rudolf Gräf, în timpul căreia cei prezenți vor putea afla detalii legate de procesul de documentare și realizare a celor două documentare direct de la scenariști, arh. Sandra Andrei și arh. Victor Popovici, și regizor – Ovidiu Zimcea.

Prin activitatea desfășurată, echipa Tur de Arhitectură urmărește stimularea interesului și implicarea locuitorilor Timișoarei în modelarea și utilizarea conștientă și asumată a peisajului urban local.

Tur de Arhitectură, ediția 2019, este un proiect cultural finanțat de Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură și se bucură de sprijinul partenerilor: Asociaţia De-a Arhitectura, Colegiul Național de Artă ION VIDU, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara, Institutul Național al Patrimoniului, ROHOST, Costin Bleotu și Centrul Cultural German Timișoara.

Proiectul poate fi urmărit pe pagina de Facebook www.facebook.com/turdearhitectura, pe blog www.turdearhitectura.ro/blog, pe canalul de Youtube https://www.youtube.com/channel/UCEYC9yLcgKvn3A1SUzerc1Q și pe Instagram www.instagram.com/turdearhitectura

Începând de astăzi, până la sfârșitul lunii noiembrie, Aula Magna a Bibliotecii centrale universitare “Eugen Todoran” găzduiește o expoziție inedită organizată în parteneriat cu Centrul Cultural German din Timișoara. Este vorba despre expoziția Mituri berlineze, ce prezintă patru romane grafice din volumul Berliner Mythen ale mult premiatului desenator de comics Reinhard Kleist.

Poveștile Berliner Mythen (Mituri berlineze) se bazează pe o serie de povești folcloristice din patru secole conectate la topologia metropolei.

Reinhard Kleist s-a gândit și la un cadru de prezentare: taximetristul Ozan își conduce clienții prin Berlin, povestindu-le în acest timp miturile diferitelor locuri, pe care le direcționează împreună și ascultă poveștile personale ale acestora. Astfel ia naștere un ghid special al orașului.

Expoziția este prezentată ca introducere la performance-ul live al desenatorului Reinhardt Kleist și concertul Melting Dice din 8 noiembrie 2019 din Ambasada.

Timp de o săptămână, 4 artiști români au pictat pe un perete de peste 500 mp. Rezultatul: cea mai mare pictură murală din România, creată la Timișoara, în cadrul proiectului Memoriile Cetății, al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

Cei patru artiști – Corina Nani, IRLO, Roua (Flaviu Dew) și Alex Baciu – au acceptat provocarea și au pictat fațada unei clădiri industriale de pe malul Begăi, un siloz aparținând CEREALCOM. Pictura înglobează trei portrete, patru stiluri diferite și simbolizează diversitatea, dar și libertatea de exprimare de care avem parte astăzi. Primul portret reprezintă trecutul, al doilea – prezentul – un personaj feminin care ține un moment de reculegere pentru ceea ce s-a întâmplat la Timișoara acum 30 de ani, iar în dreapta e viitorul. Soarele de deasupra lucrării reprezintă speranța.

Cei patru artiști au folosit două nacele de mari dimensiuni pentru a putea ajunge până la înălțimea de 28 metri. Contribuția celor 4 artiști a fost posibilă datorită parteneriatului proiectului Memoriile Cetății cu FISART (Festivalul Internațional de Street Art Timișoara).

***

Alex Baciu este interesat de urbanizarea vizuală defalcată și regenerarea naturii în comportamentul citadin, cercetează dialogul în plină diversitate istorică. Este atras de multiplele forme arhitecturale, de numerologie, mitologie modernă și contextualizarea imaginii în spații și suprafețe diferite, de la picturi murale, obiecte, pictură și până la ilustrații.

Portretul central a fost realizat de Flaviu Roua și are o înălțime de 12 metri. Flavius este absolvent al Facultății de Arte și Design, și colaborator în cadrul Festivalului de artă stradală în Timișoara (FISART). Este specializat pe tehnica de aerosol-aerografie din 2008, pe suprafețe de mari dimensiuni, avănd variație în exprimarea subiectului. El își dorește să pună în valoare arta murală în “galeria” contemporană.

IRLO a început să pulverizeze pereții de copil în ‘97 în orașul natal Bistrița. Pentru liceu și facultate s-a mutat în Arad și Timișoara unde a inițiat AKAcrew (unul dintre primele echipe de graffiti din România) și Deja22 – un grup de artă stradală. A lucrat în Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara și București, ca pictor și artist mural, fondator și membru al echipei NOM (Novus Ordo Muralis). Stilul său este legat de mișcarea de benzi desenate și graffiti, dar este de asemenea, la limita suprarealismului naiv și a artei fantastice.

Corina Nani este artist vizual și lect.univ.dr. la Facultatea de Arte și Design-Universitatea de Vest din Timișoara. Din 2011 coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara, fiind interesată de regenerarea urbană prin artă.

***

Lucrarea face parte din proiectul Memoriile Cetății în cadrul căruia peste 20 de artiști intervin în spațiile publice pentru a marca altfel decât ne-am obișnuit 30 de ani de la Revoluția de la Timișoara. Șase pereți și o fântână publică din șapte cartiere prind viață în Parcul Dacia, Parcul Bucovina, Calea Martirilor, Blașcovici, Liceul de Arte, Liceul Auto, și în fostul port al orașului Timișoara, din zona Iosefin, de pe malul Begăi. Doi artiști au creat o pictură pe un tramvai, la depoul STPT. Tot de acum, benzile desenate despre oameni, întâmplări și povești din zilele Revoluției de la Timișoara vor decora 23 de stații de tramvai.

Proiectul este realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019.”

Până la mijlocul lunii iulie, Institutul Francez din Timisoara este gazda expoziției de benzi desenate francofone „Les collections PIF de la Bibliotheque Astra de Sibiu”. Expoziția face parte din proiectul „Le printemps roumain de la BD francophone”/ „Primăvara românească a benzilor desenate francofone” organizat în cadrul Sezonului România-Franța 2019 de Institutul Francez din România și Asociația Edumedia, cu sprijinul partenerilor locali.

Început în primăvara acestui an, proiectul se desfășoară în 7 orașe (Oradea, București, Sibiu, Constanța, Suceava, Timișoara și Brașov) până la finalul Sezonului, și propune publicului de toate vârstele să descopere sau să regăsească scene din binecunoscuta revistă PIF.

Expoziția BD „Les collections PIF de la Bibliotheque Astra de Sibiu” poate fi vizitată până în 15 iulie, de luni până vineri, în intervalul 12:00-18:30, la Institutului Francez din Timișoara, bd CD Loga, nr. 46.

Sezonul România-Franța 2019 este un amplu program de promovare a Franței în România și a României în Franța și este organizat, în parteneriat, de Institutul Francez, Ambasada Franței în România, Ministerul Afacerilor Externe din România, Institut Cultural Român. Acesta permite dezvoltarea de parteneriate și programe de cooperare educativă, economică și culturală între cele două țări.

Antal Lakner, unul dintre cei mai importanți artiști maghiari expune la Timișoara. În colaborare cu Galeria Glassyard din Budapesta, Fundația Art Encounters îi invită pe iubitorii de artă la vernisajul expoziției personale a artistului intitulată casa activa. INERS atopia future home. Evenimentul va avea loc miercuri, 17 aprilie, de la ora 19.00, la Casa ISHO (bd. Take Ionescu 46C, Timișoara). Expoziția face parte din noul program permanent care se desfășoară în spațiul expozițional al Fundației Art Encounters, de la Casa ISHO.

Antal Lakner (n. 1966) este unul dintre cei mai importanți artiști maghiari, a cărui carieră include participări la Bienala de la São Paolo (2006), Manifesta 4 (2002), Bienala de artă de la Veneția – Pavilionul Ungariei (2001) și Bienala de la Istanbul (1997). Expoziția sa personală de la Muzeul Ludwig Budapesta din 2012 a reprezentat o amplă incursiune într-un model de lucru și o operă experimentală care au transformat complet spațiul muzeal, experiența individuală a vizitatorilor și limitele instituționale.

Acest model de lucru decurge din depășirea receptării strict vizuale a artei, prin crearea de situații în care cunoașterea tactilă preia controlul experienței.

Expoziția casa activa. INERS atopia future home se bazează pe o serie de lucrări noi asociate unor piese deja cunoscute, care răspund contextului specific în care se plasează Fundația Art Encounters – proximitatea șantierului în care se construiesc apartamentele „viitorului”. Propunerea lui Antal Lakner, o viziune futuristă asupra locuirii „active”, regândește spațiul expozițional ca pe o casă alternativă, în care fiecare obiect determină o situație dinamică, provocatoare sau surprinzătoare.

Interacțiunea publicului cu obiectele pe care le creează artistul pune în discuție abilitatea de a transgresa teritoriul comod al locuirii luxoase și hipertehnologizate. Atrofierea instinctului natural uman de a răspunde unor situații ostile devine aici pretextul pentru o suită de întrebări referitoare la felul în care ne construim prezența fizică într-un spațiu domestic sau social, relația dintre muncă și timp personal, precum și consecințele ideologice ale acestei separări.

Conceptul de INERS, pe care Antal Lakner l-a utilizat de-a lungul timpului, începând cu anii 1998, materializat în dispozitive mecanice care traduc munca fizică profesională în exerciții mimetice de relaxare, este dezvoltat aici prin noi practici paradoxale de consum și producție într-o viață cotidiană convertită într-un motor spiritual, energetic și economic perfect.

Curatori: Barnabás Bencsik și Diana Marincu

Partener și coproducător: Galeria Glassyard, Budapesta

Expoziția rămâne deschisă până pe 29 iunie 2019.

***

Proiectul este realizat de Fundația Art Encounters prin programul CAMP – CONTEMPORARY ART MEETING POINT, o platformă de dialog și implicare a publicului în schimbul de cunoaștere mediat de arta contemporană.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Numele lui Ciprian Radovan e deja parte din patrimoniul Timișoarei. Reprezentant al unei generații cu care ne mândrim. Om cu excepționale calități. Anul acesta, octogenar. Cei ce îi îndrăgesc opera, sunt invitaţi să-i celebreze frumoasa prezență în artă sâmbătă, 2 februarie 2019, începând cu ora 19, la Galeria Jecza, unde va fi vernisată expoziţia Ciprian Radovan, 1965-1975.

Expoziția 1965 – 1975 se înscrie în procesul asumat de către Galeria Jecza de recuperare a practicilor inovative abordate de artiștii timișoreni în deceniile 6-8, perioadă în care în Timișoara se experimentau forme de artă ce vor modifica câmpul artelor vizuale românești.

Expoziția reia traseul a două momente semnificative din creația artistului: primul ”valorifică un moment bine determinat al nonfigurativului elaborat de Ciprian Radovan, când ieșirea din bidimensional a luat forma unei instalații ample cu caracter ambiental. Numită de artist „ambianță pshihocromă”, această instalație integrativă genera o percepție cromatic-optică variabilă în funcție de poziția privitorului, scrie Maria Orosan-Telea în textul introductiv al expoziției.

Paralel, expoziția propune, în premieră, după mai bine de 50 de ani, exercițiile și experimentele formale pe care artistul le-a parcurs în perioada anilor 1966 -1968, realizate în tehnica monotipului. Folosind, drept suport, sticla sau stratul de săpun, aceste tatonări sondau mijloace de expresie situate dincolo de limitele picturalului, mijloc de expresie la care artistul recurgea în mod predilect. Mărturie a unor preocupări manifeste și în opera altor artiști ai generației, ca Roman Cotoșman sau Paul Neagu, exercițiul monotipurilor a pus o amprentă distinctă asupra respectivei perioade, probând amploarea căutărilor prin care artiștii generației tentau abordarea artei. Monotipurile informale din 1966 au intrat în preselecția pentru Bienala Tinerilor Artiști de la Paris, iar cele din 1968, având un vizibil caracter gestualist, nu au fost expuse nici în perioada în care au fost realizate, nici în alte expoziții retrospective.

Expoziţia poate fi vizitată la Galeria Jecza în perioada 02 februarie – 29 martie 2019.

***

Ciprian RADOVAN (n.1939), pictor, critic de artă, unul dintre animatorii majori ai artei timișorene, începând cu deceniul șapte.

Studii inițiale de pictură și desen cu maestrul Julius Podlipny, la care renunță în favoarea cercetării științifice, fără a abandona, însă, creația. Debutul său expozițional a avut loc în 1962. Din 1966 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (AIAP). A fost prieten cu Diet Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoșman, Sorin Titel.

Începând cu 1962 participă la peste 300 de expoziții, între care: saloanele anuale ale UAP Timișoara, expoziții naționale (pictură, grafică), expoziții de grup și expoziții reprezentative ale Filialei Timișoara; în țară și peste hotare.