• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

FLONDOR 80: dublu eveniment aniversar, la Muzeul de Artă şi Galeria Jecza

Publicat de Pagini de Cultura 14 Decembrie 2016 Comments Off

La împlinirea vârstei de 80 de ani, se celebrează unul dintre artiştii contemporani al cărui spirit viu, iscoditor, a interogat, neobosit, timp de peste 50 de ani, teritoriul creaţiei vizuale, lărgindu-i permanent graniţele: Constantin FLONDOR. Evenimentul va fi marcat prin două expoziţii, organizate în parteneriat, la Muzeul de Artă Timişoara şi la Galeria Jecza.

Astfel, cei ce îndrăgesc opera maestrului Constantin Flondor, sunt aşteptaţi astăzi, de la ora 18.00, la Galeria Jecza (Calea Martirilor 51/52-53), la vernisajul expoziţiei intitulate 2×8: MEGERT / FLONDOR. Joi, 15 decembrie, artistul va fi sărbătorit la Muzeul de Artă Timişoara (Palatul Baroc / Piaţa Unirii, nr. 1), care va găzdui, de la ora 18.00, vernisajul expoziţiei Veranda cu flori de zăpadă.

***

Expoziţia 2 x 80: MEGERT / FLONDOR, pe care Galeria Jecza o găzduieşte, alătură două nume importante ale artei contemporane europene, care, prin practica lor, au modificat paradigma de înţelegere a artei, lărgind câmpul de investigare asupra acesteia.

Originari din spaţii care, în vremea anilor 60, când au început preocupările lor novatoare, erau considerate complet divergente – Timişoara lui Constantin Flondor reprezenta o zonă marginală a Estului european, pe când Christian Megert expunea în spaţii consacrate ale artei: la Copenhaga (1961), la Stedelijk Museum din Amsterdam (1962), la Lausanne, Zürich, Linz sau Graz, la Kassel (DOCUMENTA 1968), cei doi artişti s-au „întâlnit”, totuşi, în demersul comun de a regândi limitele artei.

Dialogul celor doi artişti octogenari, înfăptuit după aproape o jumătate de secol, devine, în cadrul expoziţiei, o convingătoare demonstraţie a puterii artei de a transcende distanţe, diferenţe, adversităţi, greu surmontabile altfel.

Expoziţia prezintă lucrări ale perioadei 1968-1981, realizate de către Constantin Flondor în desen sau tehnici fotografice (fotografie vintage, colaj fotografic, intervenţie pe vintage print, obiect cu stică canelată), precum şi lucrări ale lui Christian Megert începând cu anii 60, până azi.

***

În cadrul vernisajului de la Muzeul de Artă Timişoara, vor prezenta Victor NEUMANN – director al Muzeului de Artă Timişoara, Călin STEGEREAN – director general al Muzeului Naţional de Artă al României şi Ileana PINTILIE – critic de artă.

Cele 40 de lucrări expuse în spaţiile de la etajul al doilea ale Palatului Baroc fac parte din etape diferite ale creaţiei lui Constantin Flondor. Astfel, lucrările de grafică din anii 1970-1980 sunt completate de picturile în ulei realizate în anii ’90 sau mai recent (în ultimii doi ani), reluând unele dintre temele explorate şi experimentate de artist, atât individual, cât şi în cadrul grupurilor de avangardă 1.1.1. şi Sigma: grădina, cernerea, fulgul de nea. Una din surprizele acestei expoziţii este reprezentată de spaţiul dedicat biografiei artistului. Alături de impunătoarea reprezentare panoramică a oraşului Cernăuţi, locul copilăriei, referinţele biografice sunt completate de o serie de autoportrete şi portrete ale membrilor familiei, dar şi de lucrări semnate de unchiul, părinţii, fiica şi nepoata lui Constantin Flondor. În acest fel, putem să vorbim de o genă artistică care s-a manifestat de-a lungul genealogiei plasticianului, pe parcursul mai multor generaţii.

Expoziţia Flondor – Veranda cu flori de zăpadă va fi deschisă publicului până în data de 15 februarie 2017. Muzeul de Artă Timişoara poate fi vizitat zilnic, între orele 10-18 (luni închis).

Dublu eveniment semnat Lelia Floarea Brînda, la Muzeul Banatului

Publicat de Pagini de Cultura 9 Decembrie 2016 Comments Off

Muzeul Naţional al Banatului în parteneriat cu Asociaţia Academică de Artă 3A+ pregătesc pentru această seară un dublu eveniment cultural. De la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi la Bastionul Theresia, unde va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură ORIGINI şi lansarea volumului de poezie SCARĂ DE IRIŞI, ambele semnate de Lelia Floarea Brînda.

Confruntat cu o lume tot mai pragmatică şi axată pe materie, omul modern are nevoie mai mult ca niciodată de repere. În drumul meu, am descoperit că întoarcerea la origini – la casa sufletului, la rădăcini, la casa părintească îmi oferă păstrarea echilibrului interior, puterea de a merge înainte şi îmbrăţişa viaţa aşa cum este. Acest reper este sursa mea de inspiraţie şi bucuria pe care o simt în momentul creaţiei dorind să o pot transmite şi privitorului”, precizează autoarea.

Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă Gabriel Kelemen, lector universitar doctor al Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017 şi poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la Muzeul Naţional al Banatului, Bastionul Theresia, strada Martin Luther nr. 4.

Ocolul Pământului în…. 10 tabere de creație

Publicat de Pagini de Cultura 8 Decembrie 2016 Comments Off

Simboluri. Întâlniri fantastice. Și un vis. Cel al călătorului care-și poartă pașii prin locuri pline de mister. Plasticianul Costin Brăteanu a călătorit în ultima vreme în mai toate colțurile lumii: din Italia până în India, din Franța până în Polonia. Din toate aceste locuri pline de farmec, el a strâns idei și inspirație, le-a transpus mai apoi pe pânză și acum… le aduce în fața publicului în galeria Pygmalion din Casa Artelor într-o expoziție intitulată “The Traveller’s Dream”. Vernisajul acesteia are loc joi, 8 decembrie, de la ora 18.00.

Expoziția “The Traveller’s Dream”, cuprinde aproximativ 50 de picturi abstracte, nonfigurative, inspirate de locuri misterioase, fantastice și de simbolurile descoperite acolo. Artistul realizează o călătorie prin Assam (India), Lacul Orta (Italia), castelul Du Bost (Franța), Bretania-Vitre (Franța), clisura din Sicevo (Serbia), frumoasa Roztocza (Polonia) și alte locuri care au creat terenul pentru un proces de creație ieșit din comun.

Realizarea propriu-zisă a picturilor se corelează cu participarea mea la o serie de simpozioane, tabere de creație sau colonii artistice în India, Egipt, Franța, Italia, Serbia, Polonia, România sau Turcia. Tablourile au în general dimensiuni mici și au valoare documentară, țin locul unui jurnal, constituind demersuri, schițe sau crochiuri, executate la fața locului și pornesc de la elemente recognoscibile din natură și modele etnografice. Conceptul expoziției “The Traveller’s Dream” este o extensie sau o continuare a unei expoziții anterioare, intitulate “Sinergy”, ce a avut loc la Galeria Pygmalion din Timișoara, în noiembrie 2014,alaturi de artista poloneza Anna Daria Merska”, spune, despre expoziție, plasticianul Costin Brăteanu.

Pictorul Costin Brăteanu este curator al Gernik Art Camp (12 ediții), al Stefan Jäger Art Symposium (4 ediții), al Transylvania Art Camp (prima ediție), precum și curator al International Art Symposium Tigami Lala/Marrakech (2015).

Tabăra Pastel Urban, o nouă declaraţie de dragoste făcută Timişoarei

Publicat de Pagini de Cultura 28 Noiembrie 2016 Comments Off

Cinci zile, începând de azi. Şapte mari artişti plastici din Timişoara: Suzana Fântânariu, Dana Constantin, Laura Duduleanu, Vică Tilă Adorian, Dacian Andoni, Viorel Cosor şi Andrei Părăuşanu. Pe scurt, Tabăra de Pastel Urban.

Luni, 28 noiembrie, la Timişoara începe a IX-a ediţie a Taberei de Pastel Urban, un proiect de suflet al Fundaţiei Rubin. Evenimentul este, aşa cum l-au gândit iniţiatorii săi, o declaraţie de dragoste făcută Timişoarei, oraşul în care trăim. Astfel, folosind tehnica pastelului, artişti plastici importanţi şi deosebit de expresivi vor surprinde, de azi până la finele săptămânii, imagini reprezentând oraşul de pe Bega.

De nouă ani Fundaţia Rubin invită cei mai expresivi artişti plastici profesionişti din ţară să descopere Timişoara şi să o înzestreze cu cele mai frumoase opere de artă integral dedicate. Taberele de creaţie Pastel Urban îşi asumă un rol aparte: acela de a imprima în memoria colectivă locuri şi spaţii din Timişoara, aşa cum cetăţenii urbei, grăbiţi în agitaţia zilnică, nu au timp să le descopere”, declară Roxana Cirţ, directorul executiv al Fundaţiei Rubin. Toate operele, strânse în toţi aceşti ani, compun un manifest pentru identitatea culturală a Timişoarei, Capitală Culturală Europeană în 2021.

Ediţia a IX-a a Teberei de Pastel Urban va avea loc în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2016. Operele create în această perioadă vor putea fi admirate în cadrul unei expoziţii, care va fi anunţată ulterior.

Expoziție fotodocumentară itinerantă: VOLUNTARII MARII UNIRI

Publicat de Pagini de Cultura 25 Noiembrie 2016 Comments Off

Cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, Muzeul Național al Banatului invită publicul la expoziția fotodocumentară itinerantă „VOLUNTARII MARII UNIRI. ARDELENI, BĂNĂȚENI, CRIȘENI, MARAMUREȘENI ȘI BUCOVINENI ÎN ARMATA ROMÂNĂ ÎN ANII PRIMULUI RÂZBOI MONDIAL”. Expoziţia va fi vernisată marți, 29 noiembrie 2016, ora 9.00.

Expoziția prezintă mărturii documentare referitoare la batalioanele românești constituite în Rusia, precum și la legiunile de voluntari formate în Italia și Franța din militari români înrolați în armata austro – ungară, căzuți în captivitate.

Unul din cele mai reprezentative exponate îl reprezintă drapelul de la Darnița care a aparținut unei companii formată în majoritate din voluntari bănățeni din cadrul Batalionului I, constituit în Rusia, în primăvara anului 1917. Peste câteva luni combatanții acestuia vor lupta pe frontul de la Mărășești.

Vernisajul va fi urmat de lucrările unui simpozion pe aceeași temă, la care vor participa profesori universitari de la Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Vasile Goldiș din Arad, cercetători de la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” – București, Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj-Napoca și alți specialiști din Arad, Caransebeș și Timișoara.

Evenimentul se desfășoară sub egida Consiliului Județean Timiș, la sediul de pe Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 17, etajul I, în Sala Revoluției.

Şindrila unei biserici vechi de aproape 350 de ani – subiectul unei expoziţii manifest

Publicat de Pagini de Cultura 17 Noiembrie 2016 Comments Off

A acoperit vreme multe zeci de ani un lăcaş de cult. Şindrila ce a fost până nu demult acoperământ pentru biserica de lemn din Crivina de Sus de vine acum… subiect de expoziţie. Şi nu orice fel de expoziţie. Ci un demers-manifest deopotrivă interesant şi provocator. Este vorba despre o expoziţie-instalaţie “acompaniată” de o serie de manifestări toate având scop atragerea atenţiei faţă de soarta arhitecturii tradiţionale din Banat şi nu numai. Proiectul, găzduit de galeria Subterană şi Studio Art debutează joi, 17 noiembrie, cu vernisajul expoziţiei Oglinda de lemn.

Expoziţia-instalaţie Oglinda de lemn este parte a proiectului Biserici înlemnite din Banat (susţinut de Asociaţia Peisagiştilor din România – Filiala Vest) şi propune să aducă în discuţie situaţia patrimoniului de lemn din Banat, fiind deopotrivă o campanie alternativă de informare asupra sorţii arhitecturii tradiţionale, cât şi un semnal de alarmă în ceea ce o priveşte. Uneori abandonate de comunităţile cărora le-au aparţinut, bisericile de lemn rămân tăcute, pe câte o coamă de deal, aşteptând să fie salvate. Una dintre acestea este biserica din Crivina de Sus (judeţul Timiş) – prezentă prin piesa centrală a expoziţiei – şindrila care a acoperit-o câteva decenii şi care, reînvestită cu sens, a devenit altceva decât acoperiş.

Într-un spaţiu labirintic, organizatorii propun vizitatorilor o incursiune nu doar în istoria celor mai vechi biserici de lemn din Banat, ci un excurs în propria istorie de viaţă şi propriile valori, prin trei niveluri: spiritual, patrimonial şi estetic. Deşi aparent puţine lucruri ne leagă de un patrimoniu cvasi-necunoscut, aceasta este provocarea lansată prin expoziţie: să regăsim cu toţii firele subtile care ne leagă de propria istorie şi de memoria locurilor noastre”, spun organizatorii expoziţiei.

Activităţile din cadrul proiectului se desfăşoară după următorul program:

17 noiembrie

ora 19:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Vernisajul expoziţiei Oglinda de lemn

18 – 22 noiembrie

orele 10:00 – 19:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Performance. Conferinţă. Proiecţii succesive de filme tematice. Expoziţie de fotografie. Instalaţie permanentă Oglinda de lemn. Prezentarea proiectului Biserici Înlemnite din Banat, prin prisma atelierelor multidisciplinare organizate în Crivina de Sus (2013-2016), judeţul Timiş.

19 noiembrie

ora 10:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Performance – Cata-Xilos, Autor: Gabriel KELEMEN. Proiecţie film: Crucea din pocal.

ora 18:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Conferinţă – Metafizica lemnului sau Lignosacramental, Lect.univ.Dr. Gabriel KELEMEN, UVT, Facultatea de Arte şi Design

22 noiembrie

ora 19:00, Casa Artelor (Sala StudioArt)

Masa rotundă, cu tema: Patrimoniul de lemn din Banant – provocări şi soluţii.

Moderator: Lect.univ.Dr. Andreea LAZEA (Facultatea de Arte şi Design, UVT).

Expoziţie retrospectivă Julius Podlipny, la Muzeul de Artă Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 17 Noiembrie 2016 Comments Off

Câteva zeci de lucrări din creaţia celebrului plastician Julius Podlipny sunt atracţia celui mai nou eveniment organizat de Muzeul de Artă din Timişoara. Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va putea fi vizitată la etajul 1 al Palatului Baroc – aripa Pacha (Piaţa Unirii nr.1), unde va rămâde deschisă până la mijlocul lunii februarie a anului viitor.

Expoziţia va fi deschisă publicului începând de vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.00, la vernisaj fiind invitaţi să ia cuvântul prof. dr. Victor Neumann – director al Muzeului de Artă Timişoara, dr. Anemarie Podlipny Hehn – critic de artă, prof. dr. Constantin Flondor – artist plastic, fondator al grupurilor de avangardă „1+1+1” şi „Sigma”, dr. Cornel Ungureanu – scriitor şi criticul de artă Janos Szekernyes – preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Timişoara.

Cele aproximativ 80 de lucrări expuse fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi din colecţia privată a Annemariei Podlipny-Hehn.

Julius Podlipny s-a născut la Pozsony/Pressburg, astăzi Bratislava, şi a studiat la Academia Ungară de Artă din Budapesta. În anul 1926 s-a mutat la Timişoara, unde s-a manifestat atât ca artist plastic, cât şi ca pedagog la Şcoala de Arte Frumoase.

Timişoara anilor ’60–’70 ai secolului trecut era încă puternic impregnată de dimensiunea cosmopolită, unii dintre vechii ei artişti de primă mărime – exemplul celebrului plastician Julius Podlipny – jucând un rol important în formarea noilor generaţii de artişti. Dietrich Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoşman, Ştefan Câlţia au profitat întrucâtva de lecţiile de desen ale profesorului Julius Podlipny. Pentru unii, maestrul fusese foarte exigent. Podlipny a fost însă unul dintre cei care au stimulat creaţia plasticienilor timişoreni, impunând o metodă de lucru sistematică şi o tehnică mixtă. Purtător al moştenirilor culturale central-europene, orientarea lui politică fusese una de stânga, arta şi pedagogia profesate cu pasiune de Podlipny au avut un impact apreciabil asupra mişcării ideilor culturale de la Timişoara. Era o personalitate cu ştiinţă formatoare, şcolii sale fiindui îndatoraţi câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti români contemporani”, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 15 februarie 2017, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Multiple evenimente culturale la Şcoala de Arte Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 14 Noiembrie 2016 Comments Off

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş organizează, în perioada 16-18 noiembrie, manifestarea „Şcoala de Artă – între tradiţie şi modernitate”, la care sunt invitaţi să participe directori şi profesori ai şcolilor de arte din ţară.

Cu această ocazie, publicul este invitat la expoziţia secţiei de arte vizuale a Şcolii de Arte (grafică, pictură, artă fotografică şi cinematografică, sculptură şi design), dar şi la spectacole de muzică clasică, pop-rock şi folclor.

Evenimentele se vor desfăşura după următorul program:

Miercuri, 16 noiembrie

- ora 18.00, CCAJ Timiş (str. Emanuil Ungureanu, nr. 1)

Vernisajul Expoziţiei de Arte Vizuale a Şcolii de Arte Timişoara

- ora 19.00, CCAJ Timiş

Spectacol de muzică clasică şi pop-rock

Joi, 17 noiembrie

- ora 11.00, CCAJ Timiş

Masa rotunda “Şcoala de artă – între tradiţie şi modernitate”

- ora 18.00, Sala “Capitol” a Filarmonicii Banatul

Spectacol folcloric “Cânt şi joc din străbuni”

La spectacolul folcloric “Cânt şi joc din străbuni” participă absolvenţi, profesori şi cursanţi ai Şcolii de Arte din Timişoara, alături de invitaţii: Ion Drăgan (Târgu Jiu) şi Antonela Ferche (Oradea).

Vor evolua artişti bănăţeni de renume, precum: Adrian Stanca, Ana Pacatiuş, Marius Cîrnu, Carmen Biruescu, Cornelia Lupulescu, Felicia Stoian, Otilia Duma, Doriana Talpeş, Ciprian Pop, Raluca şi Oana Stanca, Dan şi Georgiana Necşa, Daniel şi Iasmina Iova, Simona Nicolae, Mariana Şuşca, Luminiţa Istodor, Maria Borţun, Carmen Bucovicean, Boban Constantinovici, Deian Milovan-Keba, Luminiţa Safta.

Vor mai urca pe scenă, într-un adevărat maraton folcloric bănăţean: Grupul vocal al clasei de canto popular condus de prof. Carmen Popovici Dumbravă şi: Ioan Surdu, Roxana Chiriţă, Mădălina Trion, Cristian Tomoni, Simona Ciobăneşu, Alexandra Vepreciuc, Simona Bădulescu, Roxana Rozovlean, Daniel Scorobete, Sebastian Râmneanţu, Liliana Samson, Ioan Alexandrescu.

Momentele coregrafice vor fi susţinute de cercurile de dans popular pentru copii, precum şi de Ansamblul de dansuri al Şcolii de Arte Timişoara – coregraf Victor Jicheran.

Acompaniază Orchestra Şcolii de Arte Timişoara, dirijor prof. Iosif Kalmar.

Acţiune caritabilă la UVT: Fii aproape! Dăruieşte!

Cu o brioşă şi un ceai cald, poţi face sărbătorile mai calde pentru cei aflaţi în dificultate.

VALERIU SEPI lansează proiectul FRONTIERA 1966

Lucrarea “Bacanala”, având dimensiuni de 3/8 metri, îşi găseşte locul într-o fostă hală ce aparţine patrimoniului industrial din Timişoara.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

EXPOZIŢIE-EVENIMENT: Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei

Până pe 25 februarie 2018, vizitatorii vor putea admira artefacte unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015