Pagini de Cultura

E nevoie de un public sensibil şi empatic pentru noul eveniment plastic găzduit de Galeria Calina, care ştie să privească dincolo de etichetă, dincolo de istoria artei, dincolo de spaţiul galeriei şi al muzeului… Artista Suzana Dan vine la Timişoara cu o frumoasă lecţie despre amintiri: Instalaţiile bunicii, cea de-a doua expoziţie din programul curatorial Camera Lucida.

Grădina bunicii nu este un loc în care obiectele sunt transformate în opere de artă, ci unul în care ele sunt “salvate”. Nu sunt investite cu valenţe estetice, ci cu o funcţie simbolică. Bunica nu lasă obiectele să moară, ci formează cu ajutorul lor propoziţii şi personaje. Suzana Dan recreează o scenă în care un cap de păpuşă, un ghiveci de flori sau un colţ al casei intră şi ies din contextul lor într-un joc în care graniţa dintre a intui şi a ști, a simţi şi a gândi este mai fragilă ca oricând. Artista Suzana Dan (…) recuperează ceea ce ochiul nostru trebuie învăţat să vadă cu orice preţ. Fotografiile din grădina bunicii ei, dar şi instalaţiile recreate în galerie sunt mărturia unei vieţi care în mod constant modelează şi reciclează obiectele-martori, ne explică Diana Marincu, doctorandă la Universitatea de Arte Bucureşti, curatorul programului Camera Lucida.

Expoziţia va fi vernisată luni, 2 aprilie 2012, de la ora 18, la Galeria Calina din Timişoara (Str. Mărăşeşti nr. 1-3), pe simezele căreia va rămâne vreme de o lună.

***

Suzana Dan (n.1976) a studiat pictura la Universitatea Națională de Arte din Bucureşti sub conducerea profesorului Florin Mitroi. Este inițiatorul şi coordonatorul proiectului Noaptea Albă a Galeriilor şi fondator al asociației culturale Ephemair. Începând cu 1998 expozițiile şi colaborările variate au răspândit lucrările şi instalațiile ei în muzee, galerii de artă şi spații alternative. Printre ultimele expoziții se numără: What a difference a day made la H’art Gallery în Bucureşti şi SOAP ART KOLLECTIV @ Kids Carnivale of Venice Biennale, Giardini, Veneția.

Graficienii din Timişoara sunt provocaţi la creaţie. Până pe data de 21 martie, aceştia sunt aşteptaţi să-şi înscrie creaţiile în concursul de logo-uri lansat de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, aflată în plin proces de căutare a unei identităţi vizuale.

Înfiinţată în toamna anului trecut, Asociaţia este mandatată să pregătească candidatura oraşului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2020, promovând multiculturalitatea, diversitatea şi toleranţa specifice comunităţii timişorene.

În realizarea conceptului creativ, graficienii trebuie să ţină cont de obiectivele şi valorile asociaţiei şi să le reflecte atât din punct de vedere al designului cât şi al culorii, respectiv al simbolurilor folosite. Lucrările trebuie să evite ideile de elitism, ermetism, formalism, rigiditate, raportarea strictă la valorile trecutului, imagini şi simboluri care să contrazică diversitatea etnica, culturală şi religioasă a oraşului, subliniază reprezentanţii Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. În ceea ce priveşte tonul şi imaginea logo-ului, se doreşte o abordare echilibrată, iar tonul trebuie să fie în primul rând credibil, să transmită profesionalism şi, totodată, să fie prietenos, exprimând deschidere şi participare pentru membrii comunitaţii.

Propunerile de logo sunt aşteptate până pe 21 martie, ora 17.00, la adresa asociaţiei (str. C.D. Loga, nr. 2, 300030, Timişoara), în atenţia Teodorei Borghoff.

Cea mai bună dintre lucrări – care va fi anunţată la începutul lunii aprilie – va fi folosită pentru promovarea Proiectului “Timişoara – Capitală Culturală Europeană” pe site-urile partenere şi materiale tipărite (antet, cărţi de vizită, broşuri, flyere etc.). În plus, câştigătorul concursului va semna un contract în valoare de 3000 de euro. După semnarea contractului, graficianul selectat va livra materiale suplimentare pentru brand (execuţia elementelor finale pentru site şi blog, cărţi de vizită, pliante, broşuri). Dreptul de proprietate asupra materialelor concepute va fi transferat Asociaţiei, explică Teodora Borghoff, directorul executiv al ATCCE.

Regulamentul concursului şi calendarul selecţiei pot fi consultate pe blogul asociaţiei.

Sursa foto: Irina Tomici / timisoara2020.wordpress.com

Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara va fi gazda a trei evenimente culturale în această săptămână. În perioada 29 februarie – 2 martie, impozantul palat din Piaţa Unirii îşi deschide porţile pentru două lansări de carte şi o conferinţă despre ultimele concerte ale celebrului pianist şi compozitor Franz Liszt la Timişoara.

Astfel, miercuri, 29 februarie, de la ora 19, publicul este invitat la lansarea albumului de artă Barrique Art. Artă şi Vin. De Gustibus. Albumul este realizat în urma expoziţiei cu acelaşi nume, vernisată în toamna anului 2011 la Muzeul de Artă Timişoara, ocazie cu care au putut fi admirate 22 de butoaie de vin transfigurate în obiecte de artă de tot atâţia artişti din România şi Franţa. Acum, o parte dintre artişti vă vor întâmpina în Sala Barocă alături de iniţiatorii proiectului Barrique Art: Andrei Herczeg şi Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Joi, 1 martie, de la ora 18, eleganta sală îi face loc muzicii lui Franz Liszt. Timişoara a fost una dintre opririle ultimului turneu al celebrului pianist şi compozitor maghiar prin sud-estul Europei (1846-1847). În capitala Banatului, muzicianul a susţinut atunci trei concerte cu mare succes la public, o mare parte din venituri cedându-le unor instituţii din Timişoara. Tot atunci, Franz Liszt a fost numit membru de onoare a societăţii muzicale Temeswarer Liederkranz.

Despre toate acestea ne va vorbi muzicologul şi organistul bănăţean Franz Metz, stabilit la Munchen, în cadrul conferinţei Franz Liszt la Timişoara.

Vineri, 2 martie, de la ora 17, Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara va găzdui lansarea seriei de trei volume Semantica artelor vizuale, semnate de criticul de artă Ioan Iovan (Ed. Anthropos, Timişoara, 2011). Despre carte şi autor vor vorbi scriitorul Lucian Alexiu, managerul Liviu Curtuzan, istoricul de artă Janos Szekernyes – preşedintele UAP Timişoara, scriitorul Marcel Tolcea – managerul Muzeului de Artă Timişoara, precum şi profesorii universitari Ionel Nariţa, Lucian Petrescu şi Ioan Petrişor.

Intrarea la toate cele trei evenimente este liberă.

O seară de neuitat cu film, muzică bună şi multă poezie. Asta le-a pregătit Fundaţia Triade iubitorilor de artă din Timişoara, care sunt invitaţi duminică, 22 ianuarie, de la ora 18.00, în “Livada cu aşteptări” a pictorului Constantin Flondor din Galeria Jecza.

Cu gândul la poetul Mihai Eminescu, de la naşterea căruia s-au împlinit duminica trecută 162 de ani, organizatorii le-au pregătit celor ce vor trece pragul galeriei de pe Calea Martirilor 51/52-53, două proiecţii de film: un fragment de 7 min. din cadrul primului documentar despre Eminescu, realizat în 1914, precum şi filmul Întoarceri de Constantin Flondor, triptic realizat în anul 1980 (14 min.). Poetul Eugen Dorcescu le va oferi celor prezenţi un moment de lectură, iar Alexandra Guţu va susţine un recital la violoncel.

Totodată, cei ce îşi vor petrece seara de duminică la Galeria Jecza au ocazia să revadă lucrările plasticianului timişorean Constantin Flondor, reunite în cadrul expoziţiei retrospective Livada cu aşteptări. Expoziţia a fost deschisă la Galeria Jecza în luna decembrie, făcând parte dintr-un proiect aniversar mai amplu intitulat FLONDOR 75, dedicat maestrului Constantin Flondor la împlinirea a 75 de ani.

“The Breath and the Touch”. Astfel se intitulează prima expoziţie de artă vizuală adusă în acest an în atenţia publicului de Muzeul de Artă din Timişoara. Protagoniştii evenimentului sunt doi reputaţi artişti sârbi contemporani: Bozidar Plazinic şi Miroslav Pavlovic. Cei doi vor fi prezenţi vineri, 20 ianuarie, la Timişoara, cu ocazia vernisajului expoziţiei care va avea loc la ora 17, în spaţiul de la parterul Palatului Baroc din Piaţa Unirii.

Bozidar Plazinic s-a născut în 1954 la Guberevci, Iugoslavia. Este membru al Asociaţiei Sârbe de Arte Frumoase (AFAS) din 1980. Din 1977 participă activ la susţinerea cursurilor de artă plastică. Artistul a dobândit statutul de maestru în anul 1991. A susţinut expoziţii personale şi colective în Serbia, România, Bulgaria, Italia, Elveţia, Polonia, Grecia, Japonia, Argentina, Brazilia, Mexic şi a obţinut 26 de premii internaţionale. Plazinic a fondat în 2006 Bienala de Artă a Balcanilor, al cărei director este în prezent.

Miroslav Pavlovic s-a născut în Vrsac, Iugoslavia, în anul 1952. A absolvit Insitutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1978, sub îndrumarea Profesorului Constantin Blendea şi a continuat studiile la acelaşi institut până în 1980. Începând cu 1978, a participat în cadrul unor expoziţii personale şi de grup în România, Serbia, Ungaria, Slovenia, Ţările Scandinave, Canada şi SUA. Lucrările sale fac parte din colecţii care se întind din SUA şi până în Japonia.

Expoziţia The Breath and the Touch va fi deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara până în data de 12 februarie, putând fi vizitată zilnic între orele 10-18 (lunea închis).

Centrul Areopagus din Timișoara alături de Facultatea de Arte și Design a Universităţii de Vest din Timişoara organizează vineri, 20 ianuarie, de la ora 17:00, la Galeria Bastion din Timișoara, vernisajul expoziției “Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?”. Proiectul are un caracter național, în cadrul expoziției fiind prezenți peste 50 de artiști din toată țara, printre care și nume de referință în arta românească – artiști care au răspuns conceptului propus și, în consecință, demersului artistic angajat etic.

“Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?” este un proiect curatorial a cărui țintă este  interogarea artei contemporane dintr-o perspectivă etică ce pune în evidență atât persistența unor coduri comportamentale dependente de tradiția socială și sacră, cât și confruntarea discursurilor artistice atât de diferențiate ca platforme ideologice și asumări de atitudine. Aceste discursuri expun problemele majore ale opțiunilor existențiale specifice contemporaneității, care mediază, prin preocupările artei, accesul la fondurile politice și sociale, tensiunile și soluțiile realității și mentalitățile colective ale unor comunități umane, enclave sociale, formațiuni politice sau grupuri confesionale, explică prof. drd. Iuliu Bălău, coordonatorul ineditului proiect.

Curatorii evenimentului sunt prof. univ. dr. Alexandra Titu şi prof. dr. Liviu Nedelcu.

Expoziţia va rămâne deschisă publicului timişorean până pe 10 februarie, fiind itinerată mai apoi la Galeriile de Artă din Focşani, unde va fi prezentată iubitorilor de artă în perioada 25 februarie – 20 martie.

Lumea copilăriei cu toate poveştile ei li se descoperă, timp de o lună, iubitorilor de lectură ce vor trece pragul Librăriei Cărtureşti Mercy. Aici, mai exact în ceainăria de la etaj, miercuri, 18 ianuarie, de la ora 18.00, va fi vernisată expoziţia de grup intitulată Imagini de poveste. Expoziţia, organizată de Clubul Ilustratorilor din România, este una itinerantă, fiind prezentă la sfârşitul anului trecut la Galeria Kromart din Târgu Mureş şi în librăria Cărtureşti din Cluj.

Lucrările sunt mici fragmente din proiecte individuale mai ample, publicate sau nepublicate. Acestea nu sunt legate între ele printr-o temă, au doar aceeaşi calitate: aceea de a deschide câte o fereastră spre o lume din care noi întrezărim doar un fragment – şi aceeaşi înclinare – spre lumea copilăriei cu toate poveştile ei, precizează reprezentanţii Cărtureşti.

Clubul Ilustratorilor a luat fiinţă în 2006 şi este un grup de artişti coagulat în jurul unei preocupări comune: pasiunea pentru lucrul cu imaginea, pentru construcţia de naraţiuni vizuale şi pentru incursiunile în zonele de contact ale textului cu imaginea. Este, momentan, una dintre puţinele organizaţii naţionale care oferă un cadru coerent şi profesionist practicării ilustraţiei ca artă, îndeosebi cea a ilustraţiei de carte.

În 2006, Clubul a pornit la drum cu 10 membri din Bucureşti, iar în prezent reuneşte aproximativ 50 de membri din cinci oraşe ale ţării: Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş, Arad şi Timişoara. 20 dintre ei sunt prezenţi în expoziţia Imagini de poveste: Mădălina Andronic, Sandra Chivu, Livia Coloji, Andreea Constantin, Irina Dobrescu, Adriana Gheorghe, Raluca Ilie, Eugenia Ilieş, Agnes Keszeg, Dana Matei, Maria Moldovan, Sebastian Opriţa, Cristiana Radu, Alexandra Rădulescu, Alina Samoschi, Suzan Sulima, Ileana Surducan, Maria Surducan, Anamaria Tatu şi Margareta Udrescu.

Ilustraţiile pline de culoare vor putea fi admirate pe simezele Cărtureşti până pe 18 februarie 2012.

O figură monumentală orizontală ce pare a se lupta pentru a se elibera, lucrare fixată pe un ponton pe Tamisa, astfel încât se îneacă şi reînvie în fiecare zi odată cu fluxul şi refluxul. Iată cum descrie criticul de artă britanic John McEwen lucrarea Omul Barcă a sculptorului Mircea Roman, care a locuit şi a creat aproape 15 ani la Londra. Omul Barcă este poate cea mai cunoscută lucrarea a sa din Anglia. Publicul român îl poate descoperi prin intermediul lucrărilor monumentale Memorial în Şag (judeţul Timiş), Cupa lui Ovidiu în Constanţa sau Piramida căzută în nas din Parcul de Sculptură al Fundaţiei Interart Triade în Timişoara.

Asemenea multor opere ale sale, şi Piramida căzută în nas reflectă pasiunea lui Mircea Roman pentru arta vechilor egipteni. Lucrarea din metal sudat de aproape trei metri înălţime se înscrie în rândul „trupurilor-piramidă“ – opere ale sculptorului ce prezintă aceeaşi morfologie. Forma răsturnată ce aminteşte de arhitectura funerară egipteană dezvăluie privitorului treptele din interiorul ei. Chiar dacă sculpturile sale îmbracă forme abstracte, figura umană sau părţi ale acesteia se pot recunoaşte cu uşurinţă. Concepută ca o sculptură de grădină, cum mărturiseşte autorul, Piramida primeşte înlăuntrul ei orice musafir dornic de răgaz şi odihnă. Marginea deschiderii piramidei nu este vopsită întâmplător în roşu – o culoare ce aparţine paletei cromatice restrânse a vechilor egipteni şi se regăseşte în majoritatea sculpturilor lui Roman. Pentru artist, roşu înseamnă pasiune.

***

Născut în 1958 la Târgu Lăpuş (judeţul Maramureş), Mircea Roman frecventează Liceul de Artă din Baia Mare şi studiază apoi sculptura la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” în Cluj-Napoca. Iniţial, a vrut să se dedice picturii. După admiterea la liceu, însă, pictura n-a mers deloc bine, cum recunoaşte singur. Deoarece profesorul de sculptură îl încuraja, optează pentru sculptură. Nici ea n-a mers prea bine, dar n-am mai schimbat, afirmă Roman.

Cu toate că de-a lungul timpului a pierdut mai multe lucrări, prima sculptură o deţine şi astăzi. Era elev în clasa a noua la Liceul de Artă, iar prima temă de sculptură a fost realizarea unui personaj în picioare. Am învăţat cum se face armătura, proporţiile, cum se toarnă, povesteşte artistul. Cum am turnat prea gros negativul în ipsos, profesorul Carol Kadar mi-a propus să o torn în plumb şi aşa o am şi acum.

Profesori-artişti precum Natalia Grigore Sigărteu, Carol Kadar la liceu şi Egon Korondi la Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, contribuie la formarea sculptorului. După absolvirea facultăţii, în 1984, vine la Bucureşti, unde găseşte o mulţime de artişti foarte buni şi încearcă să-şi găsească şi el locul. O perioadă de lucru şi căutari, este descrierea lui pentru aceşti ani, ce vor culmina în luna mai 1989 cu o expoziţie personală.

Schimbarea se va produce în 1992 când primeşte Marele Premiu la Trienala de Sculptură de la Osaka, despre care spune: mi-a dat un pic mai multă încredere şi mi-a permis să ajung la Londra, în rezidenţă la Delfina Studios. Până în prezent, Mircea Roman este singurul român care a obţinut acest premiu. Capitala Regatului Unit s-a dovedit a fi un spaţiu propice pentru activitatea artistică. Am lucrat mult, cum în România nu cred că reuşeam şi asta m-a ajutat să merg mai departe. Am văzut multă artă şi multă artă contemporană, spune Roman. Dacă Londra a favorizat actul creator, nu la fel s-a întâmplat cu posibilităţile de a expune. S-a întors în România tocmai pentru că îi place să expună şi acest lucru i-a reuşit cu succes aici. În anul 2005 a făcut primul transport cu lucrări în ţară, după care a prezentat publicului expoziţia Dezorient Expres la Muzeul Ţăranului Român. S-a întors definitiv în România în anul 2007, când a avut loc şi ultimul transport de lucrări, eliberând astfel atelierul londonez.

Cea mai recentă expoziţie personală Trupuri şi chipuri a putut fi văzută în toamna lui 2011 pe simezele Galeriei AnnArt în Bucureşti. Preferinţa sculptorului pentru reprezentarea figurii umane şi pentru lemn, materialul care îi facilitează exprimarea, transpar din lucrările expuse. Singura expoziţie personală a lui Mircea Roman de până acum din Timişoara a fost organizată în 2006, la Galeria Fundaţiei Interart Triade. În oraşul de pe Bega ar mai expune. Oricând, dacă voi avea invitaţii serioase, conchide Roman.

***

Text Foto 1: Mircea Roman şi motanul Cenuşa. Pe perete lucrări ale sculptorului / FOTO: privat

Text Foto 2: “Piramida căzută în nas” din Parcul de sculptură Triade în Timişoara / FOTO: Miki Velciov