Cunoscutul artist timişorean, Gheorghe Fikl – singurul pictor român contemporan cu două lucrări în colecţia privată a Prinţului Charles de Wales –, va fi protagonistul unei expoziţii eveniment în oraşul său natal. După ce a expus în unele dintre cele mai importante galerii din Europa, dar şi de peste ocean, Fikl se întoarce la Timişoara cu o expoziţie în cadrul prestigiosului eveniment Art Encounters.
Expoziţia intitulată Requiem va cuprinde o serie nouă de picturi şi fotografii şi va fi pe simezele de la Basement – Casa Artelor din 3 până în 31 octombrie 2015.
Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 1 octombrie 2015, în aceeaşi locaţie, de la ora 19.00.
Fikl rămâne un artist atipic în contextul „modelor” prezente. În loc de a se alinia în contextul producţiilor cinice sau nihilist-deconstructive ce se căznesc a şoca cu orice preţ, Gheorghe Fikl se situează în alt registru. El este confiscat de frecvenţele înalte ale trăirii şi retrăirii spiritului cultural al Europei istorice arhetipale. De la interioarele de biserici şi cerebrările în peisaj, până la cimitirul sătesc fundal al melancoliei împăcate cu sine, artistul dă formă energiilor spirituale fondatoare a Europei. În prezent, aceste valori pălesc şi se retrag din proximitatea lumii orizontale înălţându-se la un statut al fiinţării ca paradigmă spirituală indestructibilă de stea călăuzitoare. Gheorghe Fikl este autentic şi reuşita lui vine din credinţa în sinceritate. Fără a face o artă religiosă, operele lui ne fac a crede în puterea mântuitoare a artei, spune David Carol despre noua serie de lucrări a artistului care va fi expusă la Timişoara.
***
Art Encounters, prima bienală de artă contemporană ce are loc la Timişoara şi Arad între 3 şi 31 octombrie, propune publicului nu mai puţin de 34 de expoziţii, reunind peste 100 de artişti în 17 locaţii diferite din oraşul de pe Bega. Intitulat Aparenţă şi Esenţă, evenimentul este curatoriat de Rainald Schumacher şi Nathalie Hoyos, Berlin. Evenimentul e conceput ca un dialog între arta contemporană românească şi contextul internaţional actual, dialog facilitat de un număr de artişti români ale căror lucrări sunt recunoscute atât în România, cât şi în străinătate.
Şiruri secvenţiale, Muzeul de Artă – expoziţie construită pornind de la un desen al lui Brâncuşi (care nu a mai fost arătat public niciodată în original) şi care alătură artişti români şi străini în a căror operă apare principiul repetiţiei ca modalitatea de a sugera timpul sau infinitatea.
Aparenţă şi esenţă, Halele Timco, expoziţia principală de grup, cuprinzând lucrări a peste 40 de artişti, este o trecere în revistă a diverselor generaţii de artişti. Artişti din generaţia tânără vor sta alături de nume de referinţă, deja, cum ar Ion Grigorescu, Geta Brătescu, Florin Mitroi.
Instalaţia lui Adrian Ghenie, Darwin’s Room, este o reconstrucţie fizică a unui tablou a lui Rembrandt, ce oferă o experienţă care trebuie trăită. Dan Perjovschi va umple faţada de sticlă cu desenele sale, iar alţi artişti tineri expun lucrări special concepute pentru eveniment.
Ana Lupaş îşi prezintă în spaţiul Geam MAT de la Muzeul de Artă a treia ipostază, cea finală, a lucrării realizate prima dată în 1970, Instalaţia umedă. Instalaţia de sunet a Ioanei Nemeş, artistă din generaţia recentă, reproduce în Sinagoga din Cetate un autointerviu despre artă, viaţă, moarte, devenind o invitaţie la reflecţie, iar Anca Munteanu-Rimnic inseră în spaţiul Bibliotecii Academiei instalaţia Lament.
Câteva momente-reper din istoria artei contemporane timişorene sunt prezentate în expoziţii special concepute în acest scop. Primul este expoziţia Sigma: Cartografia învăţării 1969-1983, realizată împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Timiş, ce documentează experimentele pedagogice din anii `70 si `80 de la Liceul de Artă şi de la Facultatea de Arhitectură. Inclusă în program este şi recrearea proiecţiei Multivision I a grupului Sigma, care în 1978 a fost prima instalaţie multimedia din România. Expoziţia Ilenei Pintilie, Dincolo de Cortina de fier. Festivalul Zona Europa de Est este o readucere în atenţia contemporaneităţii a festivalurilor anilor `90 de la Timişoara, ce constituie puncte de referinţă pentru o întreagă generaţie de artişti.
Fotografia este în centrul atenţiei în expoziţia Momente cotidiene de la Galeria Calpe, în care trei artişti români şi unul finlandez captează momente de viaţă obişnuită din România ultimilor 40 de ani.
Cercetare de bază, expoziţia de la Galeria Pygmalion, pune faţă în faţă creaţiile a doi artişti care nu se feresc, nicicare, de întrebările existenţiale: Ion Grigorescu şi Mihai Olos.
Grupul timişorean Avantpost va utiliza spaţiul Memorialului Revoluţiei pentru o inserţie artistică în acest mediu simbolic pentru oraşul nostru, în expoziţia numită Conexiunea cu prezentul.
Galeria Helios va găzdui expoziţia intitulată Fiii şi fiicele lui Brâncuşi. O intrigă de familie (Actul II) şi o serie de ateliere concepute de către Salonul de proiecte, activităţi care vor explora modul în care funcţionează cultul lui Brâncuşi în România.
Ioana Mandeal a realizat curatorial expoziţia Pe terenuri plutitoare. Moduri de a practica imponderabilitatea de la City Business Centre, în care sunt prezentaţi tineri artişti cu o puternică vibraţie de sensibilitate.
Expoziţia André Cadere, documente conceptuale 1972-1978, de la Fundaţia Triade, este un proiect monografic de recuperare a unui artist român important, recunoscut în străinătate drept un exponent original al artei conceptuale (1967-1978), dar foarte puţin ştiut sau înţeles în România.
Dan Perjovschi va fi prezent şi la Balamuc cu o expoziţie de Fanzine realizate de el în ultimii 20 de ani.
Programul de expoziţii este completat şi de expoziţii personale la Galeria Calina, unde Liviana Dan prezintă Souvenirs from Earth, iar doi artişti timişoreni, Iosif Kiràly şi Doru Tulcan, expun în cadrul expoziţiei Înregistrarea urmelor (1970-1990) de la Galeria Jecza.
Un proiect de interes este cel de la Cazarma U, în care au sunt prezente câteva dintre cele mai importante galerii de artă contemporană din ţară, cu proiecte specifice. Dincolo de artă, e o ocazie unică de a explora o clădire închisă de atât de mult timp publicului.
La Arad, expoziţia principală are loc la fabrica TEBA, unde curatorii evenimentului au invitat artişti din Estul Europei. Festivalul R.E.M.X are loc la Muzeul de Artă şi la Atrium Mall în Arad. Aradul are şi o prezenţă artistică la Timişoara, în Casa cu Lei din Piaţa Unirii, aici regăsindu-se o expoziţie care completează expoziţiile R.E.M.X de la Arad.