Pagini de Cultura

Timp de o săptămână, 4 artiști români au pictat pe un perete de peste 500 mp. Rezultatul: cea mai mare pictură murală din România, creată la Timișoara, în cadrul proiectului Memoriile Cetății, al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

Cei patru artiști – Corina Nani, IRLO, Roua (Flaviu Dew) și Alex Baciu – au acceptat provocarea și au pictat fațada unei clădiri industriale de pe malul Begăi, un siloz aparținând CEREALCOM. Pictura înglobează trei portrete, patru stiluri diferite și simbolizează diversitatea, dar și libertatea de exprimare de care avem parte astăzi. Primul portret reprezintă trecutul, al doilea – prezentul – un personaj feminin care ține un moment de reculegere pentru ceea ce s-a întâmplat la Timișoara acum 30 de ani, iar în dreapta e viitorul. Soarele de deasupra lucrării reprezintă speranța.

Cei patru artiști au folosit două nacele de mari dimensiuni pentru a putea ajunge până la înălțimea de 28 metri. Contribuția celor 4 artiști a fost posibilă datorită parteneriatului proiectului Memoriile Cetății cu FISART (Festivalul Internațional de Street Art Timișoara).

***

Alex Baciu este interesat de urbanizarea vizuală defalcată și regenerarea naturii în comportamentul citadin, cercetează dialogul în plină diversitate istorică. Este atras de multiplele forme arhitecturale, de numerologie, mitologie modernă și contextualizarea imaginii în spații și suprafețe diferite, de la picturi murale, obiecte, pictură și până la ilustrații.

Portretul central a fost realizat de Flaviu Roua și are o înălțime de 12 metri. Flavius este absolvent al Facultății de Arte și Design, și colaborator în cadrul Festivalului de artă stradală în Timișoara (FISART). Este specializat pe tehnica de aerosol-aerografie din 2008, pe suprafețe de mari dimensiuni, avănd variație în exprimarea subiectului. El își dorește să pună în valoare arta murală în “galeria” contemporană.

IRLO a început să pulverizeze pereții de copil în ‘97 în orașul natal Bistrița. Pentru liceu și facultate s-a mutat în Arad și Timișoara unde a inițiat AKAcrew (unul dintre primele echipe de graffiti din România) și Deja22 – un grup de artă stradală. A lucrat în Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara și București, ca pictor și artist mural, fondator și membru al echipei NOM (Novus Ordo Muralis). Stilul său este legat de mișcarea de benzi desenate și graffiti, dar este de asemenea, la limita suprarealismului naiv și a artei fantastice.

Corina Nani este artist vizual și lect.univ.dr. la Facultatea de Arte și Design-Universitatea de Vest din Timișoara. Din 2011 coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara, fiind interesată de regenerarea urbană prin artă.

***

Lucrarea face parte din proiectul Memoriile Cetății în cadrul căruia peste 20 de artiști intervin în spațiile publice pentru a marca altfel decât ne-am obișnuit 30 de ani de la Revoluția de la Timișoara. Șase pereți și o fântână publică din șapte cartiere prind viață în Parcul Dacia, Parcul Bucovina, Calea Martirilor, Blașcovici, Liceul de Arte, Liceul Auto, și în fostul port al orașului Timișoara, din zona Iosefin, de pe malul Begăi. Doi artiști au creat o pictură pe un tramvai, la depoul STPT. Tot de acum, benzile desenate despre oameni, întâmplări și povești din zilele Revoluției de la Timișoara vor decora 23 de stații de tramvai.

Proiectul este realizat de Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019.”

Eveniment special la Bastionul Theresia din Timişoara. Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al Județului Timiș și Muzeul Național al Banatului prezintă povestea de viață a artistei Suzy Deschamps (Franța). Expoziția va fi deschisă până în data de 4 ianuarie 2019.

Suzy Deschamps este văduva unui polițist căzut la datorie și mamă de pompier, dar dincolo de acestea, e unul din artiștii francezi cu recunoaștere internațională, având lucrări în zeci de colecții și expoziții din lume. Artista vizuală franceză va fi prezentă în sala de expoziții a bastionului Theresia cu o serie de 20 de lucrări, picturi în ulei pe pânză, reunite sub numele „Silent Power of Light”.

Vernisajul va fi deschis marți, 4 decembrie, de la ora 19:00, de curatorul MANB, Marius Cornea, în prezența artistei. Expoziția poate fi vizitată în perioada 4 decembrie 2018 – 4 ianuarie 2019.

Muzeul de Artă Timişoara îşi invită publicul la un nou eveniment plastic. Expoziţia găzduită de Palatul Baroc prezintă în premieră munca din atelierul pictorului Viorel Toma cuprinsă între anii 1982-2016. Pe simeze sunt desfăşurate lucrări de pictură în ulei pe pânză, acuarelă, desen şi caligrafie, relevând un demers conceptual unic în peisajul artistic actual.

Expoziţia de pictură Viorel Toma va fi vernisată în ziua de joi, 23 februarie 2017, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii nr.1, cuvântul de deschidere urmând a fi rostit de prof. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timişoara. Evenimentul va fi marcat de un concert de muzică ambientală compusă de Ilie Stepan, în interpretarea lui Ilie Stepan şi Horia Crişovan.

“Pictorul Viorel Toma impresionează prin ampla reprezentare a lucrurilor din natură, prin însuşirea temeincă a lecţiei renascentiste a culorilor şi a construcţiilor estetice şi prin mai rar întîlnita meticulozitate artizanală capabilă să transmită mesaje consistente asupra diversităţii valorilor culturale. El atrage atenţia prin constanţa căutărilor şi bucuria descoperirii sensurilor ascunse ale lucrurilor şi ale oamenilor între lucruri. Tablourile sale au un limbaj rafinat, sînt înzestrate cu sugestive culori şi conţin o mărturie inconfundabilă privind trăsăturile ce particularizează dintotdeauna locuitorii Banatului. E vorba de un stil rezultat din interferarea diverselor coduri culturale europene şi care este încă insuficient cunoscut în România,” declară Victor Neumann.

***

Născut la Lugoj acum 72 de ani, Viorel Toma a studiat arta plastică la Timişoara şi Cluj, sub îndrumarea maestrului Julius Podlipny. Coleg de generaţie şi prieten cu fondatorii Grupului Sigma – Cotoşman, Birtalan şi Flondor, a preferat să lucreze singur, abordând grafica şi arta opticală (opArt). Începând cu anii ’80, Toma se dedică picturii, căreia îi rămâne fidel până astăzi. Numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate (Ungaria, Polonia, Austria, Italia, Olanda, Norvegia etc.) i-au sporit notorietatea. A fost distins cu numeroase premii, dintre care amintim: Marele premiu la expoziţia de Artă Creştină, Budapesta (1995) şi Premiul UAP, secţiunea pictură (2005). Doctor în Arte Vizuale, Viorel Toma a fost decorat în 2005 cu Meritul Cultural în grad de cavaler.

Expoziţia de pictură Viorel Toma va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 15 aprilie 2017, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Muzeul Naţional al Banatului în parteneriat cu Asociaţia Academică de Artă 3A+ pregătesc pentru această seară un dublu eveniment cultural. De la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi la Bastionul Theresia, unde va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură ORIGINI şi lansarea volumului de poezie SCARĂ DE IRIŞI, ambele semnate de Lelia Floarea Brînda.

“Confruntat cu o lume tot mai pragmatică şi axată pe materie, omul modern are nevoie mai mult ca niciodată de repere. În drumul meu, am descoperit că întoarcerea la origini – la casa sufletului, la rădăcini, la casa părintească îmi oferă păstrarea echilibrului interior, puterea de a merge înainte şi îmbrăţişa viaţa aşa cum este. Acest reper este sursa mea de inspiraţie şi bucuria pe care o simt în momentul creaţiei dorind să o pot transmite şi privitorului”, precizează autoarea.

Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă Gabriel Kelemen, lector universitar doctor al Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017 şi poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la Muzeul Naţional al Banatului, Bastionul Theresia, strada Martin Luther nr. 4.

Simboluri. Întâlniri fantastice. Și un vis. Cel al călătorului care-și poartă pașii prin locuri pline de mister. Plasticianul Costin Brăteanu a călătorit în ultima vreme în mai toate colțurile lumii: din Italia până în India, din Franța până în Polonia. Din toate aceste locuri pline de farmec, el a strâns idei și inspirație, le-a transpus mai apoi pe pânză și acum… le aduce în fața publicului în galeria Pygmalion din Casa Artelor într-o expoziție intitulată “The Traveller’s Dream”. Vernisajul acesteia are loc joi, 8 decembrie, de la ora 18.00.

Expoziția “The Traveller’s Dream”, cuprinde aproximativ 50 de picturi abstracte, nonfigurative, inspirate de locuri misterioase, fantastice și de simbolurile descoperite acolo. Artistul realizează o călătorie prin Assam (India), Lacul Orta (Italia), castelul Du Bost (Franța), Bretania-Vitre (Franța), clisura din Sicevo (Serbia), frumoasa Roztocza (Polonia) și alte locuri care au creat terenul pentru un proces de creație ieșit din comun.

“Realizarea propriu-zisă a picturilor se corelează cu participarea mea la o serie de simpozioane, tabere de creație sau colonii artistice în India, Egipt, Franța, Italia, Serbia, Polonia, România sau Turcia. Tablourile au în general dimensiuni mici și au valoare documentară, țin locul unui jurnal, constituind demersuri, schițe sau crochiuri, executate la fața locului și pornesc de la elemente recognoscibile din natură și modele etnografice. Conceptul expoziției “The Traveller’s Dream” este o extensie sau o continuare a unei expoziții anterioare, intitulate “Sinergy”, ce a avut loc la Galeria Pygmalion din Timișoara, în noiembrie 2014,alaturi de artista poloneza Anna Daria Merska”, spune, despre expoziție, plasticianul Costin Brăteanu.

Pictorul Costin Brăteanu este curator al Gernik Art Camp (12 ediții), al Stefan Jäger Art Symposium (4 ediții), al Transylvania Art Camp (prima ediție), precum și curator al International Art Symposium Tigami Lala/Marrakech (2015).

Câteva zeci de lucrări din creaţia celebrului plastician Julius Podlipny sunt atracţia celui mai nou eveniment organizat de Muzeul de Artă din Timişoara. Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va putea fi vizitată la etajul 1 al Palatului Baroc – aripa Pacha (Piaţa Unirii nr.1), unde va rămâde deschisă până la mijlocul lunii februarie a anului viitor.

Expoziţia va fi deschisă publicului începând de vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.00, la vernisaj fiind invitaţi să ia cuvântul prof. dr. Victor Neumann – director al Muzeului de Artă Timişoara, dr. Anemarie Podlipny Hehn – critic de artă, prof. dr. Constantin Flondor – artist plastic, fondator al grupurilor de avangardă „1+1+1” şi „Sigma”, dr. Cornel Ungureanu – scriitor şi criticul de artă Janos Szekernyes – preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Timişoara.

Cele aproximativ 80 de lucrări expuse fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi din colecţia privată a Annemariei Podlipny-Hehn.

Julius Podlipny s-a născut la Pozsony/Pressburg, astăzi Bratislava, şi a studiat la Academia Ungară de Artă din Budapesta. În anul 1926 s-a mutat la Timişoara, unde s-a manifestat atât ca artist plastic, cât şi ca pedagog la Şcoala de Arte Frumoase.

„Timişoara anilor ’60–’70 ai secolului trecut era încă puternic impregnată de dimensiunea cosmopolită, unii dintre vechii ei artişti de primă mărime – exemplul celebrului plastician Julius Podlipny – jucând un rol important în formarea noilor generaţii de artişti. Dietrich Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoşman, Ştefan Câlţia au profitat întrucâtva de lecţiile de desen ale profesorului Julius Podlipny. Pentru unii, maestrul fusese foarte exigent. Podlipny a fost însă unul dintre cei care au stimulat creaţia plasticienilor timişoreni, impunând o metodă de lucru sistematică şi o tehnică mixtă. Purtător al moştenirilor culturale central-europene, orientarea lui politică fusese una de stânga, arta şi pedagogia profesate cu pasiune de Podlipny au avut un impact apreciabil asupra mişcării ideilor culturale de la Timişoara. Era o personalitate cu ştiinţă formatoare, şcolii sale fiindu‑i îndatoraţi câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti români contemporani”, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 15 februarie 2017, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

O nouă expoziţie-eveniment la Muzeul de Artă Timişoara. Sălile de la etajul 2 al Palatului Baroc din Piaţa Unirii oferă privitorilor câteva zeci de lucrări realizate de-a lungul mai multor etape ale evoluţiei artistului plastic Sorin Ilfoveanu. Nu lipsesc nici tablouri din perioada recentă, prezentate în premieră publicului timişorean, dar şi lucrări ale sculptorului Adrian Alexandru Ilfoveanu.

Născut la Câmpulung-Muscel, Sorin Ilfoveanu a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, studiind grafica şi pictura la clasa profesorului Corneliu Baba. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1971, remarcându-se de-a lungul deceniilor prin participarea la numeroase expoziţii de grup şi personale organizate în celebre galerii şi muzee din ţară şi din străinătate. Începând cu anii 1970-1980 şi până astăzi lucrările sale au fost expuse la Berlin, Rostock, Oslo, Göteborg, Beratzhausen, Londra, Copenhaga, Viena, Veneţia, Budapesta, Praga, Bratislava, Ljubljana, Helsinki, Atena, Sofia, Valparaiso, Chicago, Portland, Moscova, Teheran, Beijing, Tokyo, dar şi în centrele culturale româneşti precum Bucureşti, Mogoşoaia, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Cluj, Timişoara.

Unele dintre expoziţiile sale ori ale grupurilor de pictori în care i-au fost selectate şi prezentate operele au fost curatoriate de renumiţi istorici şi critici de artă, filologi şi scriitori, precum Ion Frunzetti, Andrei Pleşu, Grete Tartler, Ruxandra Garofeanu, Radu Boroianu.

Recunoaşterea prestigioaselor creaţii artistice purtând semnătura lui Sorin Ilfoveanu se regăseşte şi în importantele premii decernate de ARCUB, Fundaţia Anonimul, Revista Cuvântul, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Academia Română şi Preşedinţia României. Meritele artistului au fost dublate de acelea ale unui eminent pedagog, motiv pentru care în anul 1994 a fost ales decan al Facultăţii de Arte Plastice, iar în anul 2004 rectorul Universităţii Naţionale de Arte.

Tablourile lui Ilfoveanu din ultimii ani aduc în atenţia privitorului scene inedite, diferite ori mai complexe comparativ cu acelea din anii precedenţi: relaţia minotaurului cu femeia descriind ample metamorfoze biologice; mişcarea labirintică a relaţiilor interumane în care El şi Ea, dar şi un presupus Noi, descriu un joc inimitabil, generând un mesaj filozofic; ambivalenţele naturii umane întruchipate de personaje sofisticate. Nu întâmplător, desenele şi pictura lui Ilfoveanu indică o reluare a interogaţiilor despre om şi circumstanţele lui; o invitaţie la reflecţia despre bine şi rău, despre dezechilibrele dintre frumos şi urît, despre aspiraţiile şi erorile moştenite ori parte a unui prezent continuu […] Tablourile lui Ilfoveanu sunt în acord cu sentimentele sale, caz în care pot fi lesne identificate miturile Greciei antice, mesaje anterioare marii schizme a bisericii creştine, icoana bizantină, dar şi „Bizanţul de după Bizanţ” trimiţând în chip sugestiv la Orient, la spaţiul nostru naţional-identitar, precum şi la ecumenismul bisericii ortodoxe din epoca premodernă. Nici motivele ori simbolurile artei occidentale nu sunt străine desenelor artistului. La fel de impresionante sunt imaginile inspirate de textele religioase, dar şi acelea construite sub influenţa culturii populare. În genere, se poate spune că artistul este într-o căutare permanentă a propriei identităţi, că se apropie în două chipuri de lumină, raţional şi spiritual, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia personală SORIN ILFOVEANU va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 16 decembrie 2016. Pe parcursul acestei perioade, se va organiza o serie de întâlniri, workshop-uri şi alte evenimente conexe expoziţiei. Muzeul de Artă Timişoara este deschis zilnic, între orele 10-18 (luni închis).