Pagini de Cultura

Arta îmbracă cele mai variate forme, iar în Timişoara, oraş prin excelenţă baroc, reminescenţele acestui stil rămân şi astăzi un reper, chiar dacă ele capătă noi valenţe. Baroque II Urban este un proiect pilot pentru muzeele din România şi marchează un itinerariu complex, pornind de la colecţia de baroc imperial a Muzeului de Artă Timişoara, ajungând în prezent, prin intermediul picturilor monumentale ale maestrului Gheorghe Fikl şi proiectând o posibilă versiune a viitorului baroc, într-un dark room experimentarium, un concept al artistei franceze Josepha Blanchet.

Primul segment al expoziţiei De la baroc la neo baroc, organizată în cadrul proiectului Baroque II Urban, va aduce în prim plan moştenirea barocă a Timişoarei cu obiecte de colecţie ale Muzeului de Artă din Timişoara, dar şi din colecţia personală a familiei Herczeg.

Al doilea segment al expoziţiei îl aduce în prim plan pe unul dintre cei mai apreciaţi artişti contemporani, timişoreanul Gheorghe FIKL într-un melanj inedit de istorie, artă şi instalaţie digitală, reprezentând o aplicaţie a unei forme moderne de coagulare a trei dimensiuni importante ale dezvoltării oraşului (trecut, prezent, viitor). Fikl este considerat unul dintre reprezentanţii de top ai stilului neo-baroc. Lucrări ale acestuia se găsesc într-unele dintre cele mai apreciate colecţii private ale Europei cum ar fi cea a Prinţului Charles de Wales.

Prin acest proiect ne propunem să familiarizăm timişorenii cu un nou concept de sinergie a artelor, dar şi să contribuim la promovarea dimensiunii culturale a oraşului de pe Bega în drumul său spre titlul de capitală culturală europeană, venind cu un mod special, inovator, de percepţie a artei contemporane de către publicul larg, declară organizatorii evenimentului.

Expoziţia De la baroc la neo baroc se va desfăşura la Muzeul de Artă din Timişoara, între 23 iulie şi 23 septembrie 2016. Vernisajul expoziţiei va avea loc în 23 iulie, ora 19.00, la Muzeul de Artă Timişoara – Palatul Baroc, Piaţa Unirii nr. 1.

Evenimentul este organizat de Muzeul de Artă din Timişoara şi Fundaţia Herczeg. Mai multe detalii puteţi găsiţi pe site-ul www.baroqueurban.ro

Dacă te opreşti de pe stradă la o expoziţie, numai pânzele te privesc prin geamul vitrinei, nu chiar triste, ci cu un respect mutual. Tu ai întrebat de ele şi ele răspund prezent… afară, în lumea virtuală, pe I-phone-uri, se derulează sute de imagini, on-line viaţa e plină de mişcare, de noutate.  Vizitatori? Poate. Oricum soarele va lovi la fel în fiecare dimineaţă pânzele şi ramele, decolorând, pictând şi el cu stăruinţa celui care revine, mereu şi mereu…

Dan Platon (1931-2004), artist plastic, a studiat la Cluj şi Bucureşti, iar arta sa o poţi pe scurt numi tratat de Chimia Picturii sau pe departe cum se solidifică lumina de prin eprubetele iubitorilor de frumos. Lumina de care vorbim, cam palidă de prin socialism scăpată, cam prea puţin slobodă, sau un experimental de transmitere a gândului privitorului prin realitatea extraordinară, aşa cum o porţi de obicei în suflet… Dar o poţi cumpăra cu bani tipăriţi democratic şi o pui la tine pe perete….

Chiar dacă anii au ceva de spus, rămân totuşi privitorilor extrase din culorile sale. Lucrările sale sunt în colecţii private în România, în străinătate, cât şi în muzee din ţară. Astăzi, Tabăra Internaţională Dan Platon a ajuns la a-X-a ediţie, manifestare de pictură anuală ce îi poartă numele, cu respect. Albumul omagial îi punctează fin, ceva repere plastice…*

Dan Platon rămâne un meteor în mişcare, un chimist al culorii, iar dozajul luminii stârneşte emoţii sau dureroase suveniruri ale unor peisaje de interior, de interior sufletesc. Oricum arta sa nu lasă indiferentă pânza. Sau ochii. Vă mulţumesc, Dan Platon!

Mihai Petrescu

* Despre ediţia jubiliară a Taberei Internaţionale Dan Platon mai putem citi şi în revista Urmuz, un articol semnat de Christian Crăciun

Patru artişti. Doi din România, doi din Ungaria: Onisim Colta şi TAJÓ, Nadás Alexandra şi Nagy Gabor. Aceasta este reţeta celui mai recent exerciţiu plastic găzduit de galeria Pygmalion, din Casa Artelor (str. Augustin Pacha nr.8) Cei patru plasticieni propun privitorilor lucrări de pictură şi sculptură reunite sun titlul: “2+2”.

“Ceea ce propunem publicului vreme de trei săptămâni, în galeria Pygmalion, este un demers foarte interesant. O spunem noi şi, cu siguranţă, o vor spune şi privitorii.  Ne mişcăm şi ne simţim bine toţi patru într-o lume aparent asemănătoare. Cu toate acestea, suntem personalităţi puternice, artişti care ştim să spunem şi să transpunem idei şi stări într-un mod original, profund şi provocator,” spune artistul plastic Iosif Ştefan Tasi – TAJÓ, despre expoziţia de la Pygmalion.

Prima întâlnire cu publicul are loc vineri, 20 noiembrie, de la ora 18.00. Prezintă istoricul şi criticul de artă Ioan Szekernyes. Lucrările stau pe simeze până în 8 decembrie.

O nouă expoziţie temporară este în pregătire la Muzeul de Artă din Timişoara. Marţi, 17 noiembrie 2015, la ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii va fi vernisată expoziţia Leon Vreme – Poetica Luminii, o retrospectivă a carierei artistice de peste de peste 60 de ani a prolificului pictor timişorean. În deschidere, va prezenta artistul Ciprian Radovan.

Leon Vreme s-a format la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, promoţia 1957. După încheierea studiilor, a revenit la Timişoara, concentrându-se pe cariera de artist şi profesor la Liceul de Arte Plastice. Arta sa se îndreaptă spre zona cnstructivistă, abstract şi redefinirea realităţii în domeniul vizual. Lucrările sale se regăsesc în numeroase expoziţii şi colecţii din Europa şi S.U.A. A primit numeroase distincţii, între care Premiul Naţional pentru Pictură în anul 2003.

„Leon Vreme se înscrie printre artiştii timişoreni, care prin experiment au ajuns la un stil, la o formă proprie de expresie, la o caligrafie modulată dezvoltată în plan şi în profunzime cu ritmuri de linii pozitive şi negative ca într-un clişeu fotografic. Referinţele figurative se ataşează semnelor sale şi fără să vrea el le animă cu o violenţă dinamică ce determină mişcarea prin linii directoare care străbat paralele, orizontale sau în diagonală, suprafaţa tabloului. Ştiinţa sau originalitatea picturii sale constă în posibilitatea de a organiza logic raportul liniilor şi culorilor. Culoarea are o preţiozitate în textura tabloului, puţin monocromă în ansamblu, deşi uneori culoarea are degradeuri, nuanţe şi tonuri cautate la infinit. El îşi lasă mâna antrenată liber şi spontan ca în maniera tasiştilor, culoarea inundând suprafaţa tabloului, ţâşnind uneori, bogată în luminozitate, în transparenţa griurilor şi în vibraţia culorilor. Leon Vreme urmareşte cu rigoare compoziţia refuzând să adopte un principiu artistic foarte strict. Pictura sa, în sine, nu demonstrează nimic în afara stării artistului şi a intimităţii ritmului liniilor, ca un labirint ce n-are nici început nici sfârşit”

Mircea Deac – Afirmări

Expoziţia de la Muzeul de Artă Timişoara, organizată în colaborare cu Calpe Gallery, va fi deschisă publicului până în data de 8 decembrie a.c. şi poate fi vizitată zilnic între orele 10-18 (luni închis).

Artistul Valeriu Sepi, al cărui nume este legat de trupa „Phoenix” – formaţie în care a cântat la percuţie pe instrumente construite de el şi a conceput afişe pentru albumele formaţiei – revine la Timişoara cu o nouă expoziţie. Sub genericul „Mitologii Personale”, expoziţia va fi vernisată sâmbătă, 14 noiembrie 2015, de la ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, nr.1.

Despre expoziţie şi despre artist va vorbi prof. univ. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timişoara. În cadrul evenimentului, muzicienii Ilie Stepan, Horia Crişovan şi Doru Iosif vor delecta auditoriul cu un recital de chitară. Valeriu Sepi va fi prezent la deschidere.

***

Născut acum 70 de ani la Reşiţa, Valeriu Sepi şi-a petrecut copilăria la Valcani, o localitate bănăţeană de lângă graniţa cu Iugoslavia. Numele său era cunoscut de-a lungul ţării încă de atunci, datorită unchiului Graţian Sepi (II), fotbalist în legendara echipă Ripensia Timişoara şi căpitan al „naţionalei” de fotbal. Valeriu însuşi a fost polisportiv, pasionat de atletism, canotaj şi box. După ce a absolvit Politehnica din Reşiţa, şi-a îndreptat atenţia înspre arta plastică la Timişoara, unde i-a avut profesori şi mentori pe Leon Vreme, Peter Jecza sau Deliu Petroiu. În 1968 se alătură lui Nicu Covaci şi Josef Kappl în „Phoenix” concepând afişe pentru albumele formaţiei şi cântând la percuţie pe instrumente construite de el: capre sau tobe din piele de viţel. De aici s-a ales cu supranumele de „căprarul de la Phoenix”.

În domeniul artelor vizuale, Valeriu Sepi a abordat cu succes pictura, desenul, sculptura sau designul. De aproape 25 de ani locuieşte la Singapore şi vizitează întreaga lume, dar se întoarce la Timişoara şi în Banat adesea, considerând că nu a plecat vreodată de aici cu adevărat. Personalitatea şi talentul său i-au adus notorietate nu doar în Europa, ci şi în Asia,  America de Sud sau Australia, lucrările sale aflându-se în muzee, galerii, colecţii particulare sau localuri din România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaezia, Thailanda şi Nepal. Ca profesor de desen, şi-a învăţat studenţii să privească şi să simtă lumea din jur, să observe detalii pe care numai un artist le percepe. Într-un interviu acordat lui Robert Şerban, Sepi se destăinuia: „E foarte important cum priveşti, e ca şi cum ai face dragoste… Nu faci doar cu ochii, nu doar cu trupul, ci cu toată fiinţa ta”.

Expoziţia, deschisă la Muzeul de Artă Timişoara până în data de 11 decembrie a.c. nu este o retrospectivă, pentru că nu recapitulează o operă, ci cuprinde lucrări ale artistului realizate în ultimii cinci ani în Brazilia (Resurecţia), Singapore (Geneza), iar în România seria Tauromahiei şi a personajelor din mitologia autohtonă.

„Demersul lui Valeriu Sepi trasează o relaţie între mitologie, hermeneutică, estetică şi experienţă personală astfel că lucrările sale se prezintă ca o colaborare fericită între o cunoaştere de factură ştiinţifică şi cea artistică, pentru că într-un singur plan găsim şi ceea ce numim cunoaştere în sensul adevărat al cuvântului şi ceea ce înseamnă acţiune determinată de desen ca dinamică, mişcare şi vibraţie” (Nicoleta Papp, scriitor).

Evenimentul este organizat de Muzeul de Artă Timişoara, alături de Unuinea Artiștilor Plastici din Timişoara şi cu susţinerea Consiliului Judeţean Timiş.

Vernisaj cu super-gulas la ceaun, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Miercuri, 7 octombrie 2015, îşi deschide porţile pentru public expoziţia taberei de pictură ”Satul Nostru”, eveniment realizat cu sprijinul financiar a Consiliului Judeţean Timiş. Vor fi expuse lucrările artiștilor plastici timișoreni cu renume: HORIA BOJIN, SORIN BIJAN, TIBERIU GIUCĂ, NADA STOJICI, GABRIEL BODNARIU.

Pe lângă lucrările din tabăra sprijinită financiar de CJT, artiști plastici vor avea fiecare și o mini-expoziție cu lucrări din atelierele proprii, pictură și sculptură, care va fi găzduită timp de o lună în Sala de Expoziții a muzeului. Această expunere se pliază spontan, la nivel de lună a artei la Timișoara, cu evenimentul ArtEncounters, fără a avea orice legătură cu acesta. Conform prognozei meteo, posibil că va ploua, așa că vom ține ceaunul cu gulașul din pui acoperit până la ora vernisării, care are loc la heleșteul muzeului, declară reprezentanţii Muzeului Satului Bănăţean.

Vernisajul taberei de pictură „Satul Nostru” va avea loc miercuri, 7 octombrie 2015, de la ora 16.00. Evenimentul va fi deschis de prof. univ. dr. Marcel Tolcea, iar artiștii vor fi prezentați de criticul de artă Dana Sarmeș.

Vernisajul expoziţiei foto-muzicale „Endlose Säule im Farbenspiel“ a avut loc la data de 18 iulie 2014, la Galeria Reinert din Karlsruhe, Hermann-Billing-Str. 9.

Este expusă colecţia de fotografii cu titlul “Omagiu lui Constantin Brâncuşi”, fotografii realizate de Liviu Crăciun, Germania.

„Fluturele în Lumină”, Foto Liviu Crăciun, Acryl, 75 cm x 50 cm

La expoziţie mai participă artista germană Anni Hanke-Eiden cu tablouri şi sculpturi şi pictoriţa şi sculptoriţa Charlene Hubbuch, născută în China şi care locuieşte de mulţi ani în Karlsruhe.

Domnului Dr. Michael Heck, un foarte profund cunoscător şi admirator al operei lui Brâncuşi, i-a revenit rolul de-a susţine un Laudatio absolut tulburător despre opera sculptorului român şi a fundalului istoric în care a trăit acesta.

“Simplitatea în artă este o complexitate care a fost deja descâlcită”… obişnuia să spună marele sculptor român Constantin Brâncuşi. Iată ce a declarat artistul Liviu Crăciun la vernisajul expoziţiei:

“Eram elev la Liceul de Arte Plastice din Cluj când am citit în Manualele de Istoria Artei despre opera lui Constantin Brâncuşi. De Păsările Măiestre şi de Coloana Infinitului m-am îndrăgostit spontan şi iremediabil. Masa Tăcerii însă m-a bulversat total. Copil fiind, mă întrebam dacă poate fi atât de simplu să faci artă. Aşezi doi cilindri de piatră unul peste altul şi iată… opera de artă s-a născut! Această întrebare, despre simplitate, a jucat un rol primordial în dezvoltarea mea ulterioară atât în plan artistic, cât şi general uman. În semn de mulţumire că m-a inspirat şi m-a stimulat prin opera lui, am ales ca titlu pentru această colecţie de fotografii Omagiu lui Constantin Brâncuşi.”

„Liniştea Nopţii“, Foto Liviu Crăciun, Acryl, 75 cm x 50 cm

De menţionat ar fi componenta muzicală a expoziţiei de artă, cuprinzând fotografie, pictură şi sculptură. Domnul Ariel Friedmann a interpretat mai multe piese la hărfă celtică şi la fluier. Participanţilor la deschiderea expoziţiei le-a fost prezentat dia show-ul “Brâncuşi”, conţinând o colecţie de fotografii legate de viaţa şi de opera lui Constantin Brâncuşi, pe fondul muzical al naiului fermecat al lui Cătălin Tîrcolea. Muzica acestui proiect foto-muzical a fost selectată de pe ultima apariţie discografică a lui Cătălin Tîrcolea, albumul de autor “Synvionai 3”.

Imaginile prezentate în dia show au fost surprinse la Târgu Jiu, Paris, Mannheim şi… la Hobiţa, la casa memorială a artistului. Câteva fotografii făcute la Sarmisegetusa Regia s-au integrat organic în ansamblu, făcând trimiterea spre obârşiile ancestrale din care şi-a extras artistul sevele.

„Dans Pasional“, Foto Liviu Crăciun, Acryl, 75 cm x 50 cm

„Măiastra şi Peştele“, Foto Liviu Crăciun, Acryl, 60 cm x 60 cm

De menţionat faptul că doamna Adriane Bruneta Reinert, proprietara şi managera Galeriei Reinert, împreună cu soţul ei, Roland Reinert, membru în conducerea Asociaţiei Freundeskreis Karlsruhe Timişoara se implică activ în promovarea valorilor româneşti în afara ţării. Galeria de artă Reinert din Karlsruhe a devenit un important punct de întâlnire, având un rol social foarte asemănător cu Poiana lui Iocan, descrisă în romanul Moromeţii de scriitorul Marin Preda.

O manifestare deosebit de importantă a avut loc recent. La 30 iunie 2014 a debutat expoziţia “Revoluţia Română în Imagini”, organizată de Freundeskreis Karlsruhe Timişoara împreună cu Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Din partea română prelegerile au fost susţinute de domnul Traian Orban şi de doamna Adina Hornea Abruda. La ele a participat, alături de mulţi alţii, chiar şi primarul oraşului Karlsruhe, domnul Dr. Frank Mentrup. Cuvântul de deschidere al manifestării i-a revenit domnului Heinz Doll, din partea Asociaţiei Freundeskreis Karlsruhe Timişoara.

Clara-Liselotte Basica, Germania

25 iulie 2014

Artista Oana Bolog-Bleich le propune iubitorilor de artă o călătorie fascinantă şi miraculoasă prin lumea visului. Aceasta este tema celor mai noi dintre picturile sale, lucrări ce vor putea fi admirate la Casa Artelor a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş.

Reunite sub genericul HIPNOTIC, picturile Oanei Bolog-Bleich vor rămâne pe simezele Galeriei Pygmalion (str. Augustin Pacha nr.8) în perioada 23 mai – 5 iunie 2014. Expoziţia va fi vernisată vineri, 23 mai, la ora 19, invitata serii fiind Sorina Savii care va cânta la vibrafon.

Expoziţia propune o călătorie fascinantă şi miraculoasă prin lumea visului. Este o călătorie lentă, tihnită printre stări, motive şi gânduri – o plutire printr-o lume interioară sinelui, pe care nu o putem accede decât prin reverii, acele stări de visare cu ochii deschişi, şi prin stările halucinatorii care apar în starea de veghe de dinainte somnului şi care se adâncesc mai apoi în somnul REM, în care apar visele, declară artista.

***

Născută la 12 decembrie 1981, Oana Bolog-Bleich este licenţiată în pictură în anul 2004 (clasa prof. univ. dr. Carol David, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Arte şi Design). În 2006, a absolvit masterul în pictură „Surse şi resurse ale imaginii în pictura contemporană”, iar din 2012 este doctor în arte plastice şi decorative cu teza „Imaginarul magic al copilăriei – sursă şi subiect în creaţia artistică” (Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Arte si Design).