Pagini de Cultura

Muzeul de Artă din Timişoara va inaugura sâmbătă, 14 mai, de la ora 18, cu prilejul Nopţii Muzeelor, expoziţia Naturi Statice Germane şi Austriece din Colecţia Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu. Evenimentul va avea loc la Palatul Baroc, din Piaţa Unirii, desfăşurându-se într-un ambient deosebit, asigurat de firma de design floral Vermont.

Expoziţia, îngrijită de curatorul Marius Cornea, se va afla pe simezele Muzeului de Artă Timişoara până în data de 21 august 2011, putând fi vizitată zilnic între orele 10-18 (lunea închis).

Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost întemeietorul muzeului ce-i poară numele şi pe care l-a inaugurat ca şi colecţie privată, încă din 1790. Născut la Nocrich lângă Sibiu, era dintr-o familie de mici nobili, dar prin studii, hărnicie şi abilităţi a reuşit să devină baron, iar împărăteasa Maria Theresia l-a numit guvernator al Transilvaniei, funcţie pe care a deţinut-o între 1777-1787.

Încă din tinereţe a început să-şi adune colecţia de pictură europeană, care la 1800 avea deja 1090 de tablouri din importantele şcoli, flamandă-olandeză, germană-austriacă şi italiană. Pin testament, Brukenthal a stipulat ca muzeul să devină public, iar aceasta s-a petrecut în 1817, continuând şi azi. Cele mai multe lucrări ale colecţiei datează din secolele XVII-XVIII şi aparţin unor maeştri cunoscuţi în epocă, unii mult apreciaţi şi acum.

Tablourile de şcoală germană şi austriacă în număr de aproape 500, ilustrează toate genurile, iar cele de natură statică sunt reprezentative pentru evoluţia acestui gen. Selecţia de lucrări din expoziţia pe care Pinacoteca Brukenthal o prezintă la Timişoara, oferă vizitatorilor prilejul unui contact direct cu opere şi artişti din epoca de afirmare a stilului Baroc în pictura central-europeană: Samuel Beck, Franz Purgau, Maximilian Pfeiler, Johann Drechsler şi alţii.

Un proiect pictural coerent, realizat cu maximă economie cromatică şi conceptuală. E propunerea făcută iubitorilor artei contemporane de către galeria Calina (str. Mărăşeşti nr. 1-3), care continuă seria evenimentelor plastice din acest an cu expoziţia de pictură “De la opacitate la transparenţă”, a artistei Dana Acea. Expoziţia – care reuneşte pe simeze zece lucrări ale căror singur titlu generic este Visul – va fi vernisată luni, 9 mai, de la ora 18.00, în prezenţa rectorului Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Ruxandra Demetrescu.

“Citite în cheia eficace a modernităţii, cele zece tablouri se aşează firesc într-o serie de vise monocrome: unicitatea operei lasă locul ansamblului. Ce ne propune Dana Acea în seria ei de vise? Răspunsul mi se pare evident: un exerciţiu atent al ochiului, ce poate duce la ,,emisia ochiului”, pentru a-l cita pe Ştefan Augustin Doinaş: ,,mă uit cu foc şi drumul/ ia dintr-o dată foc/ implor cu ochii scrumul/ se face drum la loc”. Seria de ,,vise” ascunde întreaga mitologie personală a artistei…, scrie Ruxandra Demetrescu despre expoziţia “De la opacitate la transparenţă”, care va rămâne pe simezele galeriei Calina până în luna iunie.

***

Născută în vara anului 1962 la Târgu-Mureş, Dana Acea a absolvit Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca (secţia de pictură a Facultăţii de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu”, 1988), fiind în prezent cadru didactic la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara. Se numără printre membrii Uniunii Artiştilor Plastici din România încă din 1993, fiind titularul Premiului UAP pentru Pictură, Secţiunea Tineret (1995). De-a lungul carierei sale artistice a participat la numeroase expoziţii individuale şi de grup, în ţară şi în străinătate, lucrările sale făcând parte din colecţii particulare în România, Ungaria, Norvegia, Germania, SUA, Australia şi Austria.

După mai multe expoziţii colective în Franţa, Germania şi România, Ioana Ghiuri, tânăra pictoriţă de origine română care locuieşte de puţin timp în Franţa, îşi va prezenta la Institutul Francez din Timişoara cele mai recente opere.

Artista explorează prin intermediul acestora raportul dintre artist şi universul culorii, şi al sentimentelor: „Unul dintre rolurile culorii este acela de a vă incita, pornind de la o senzaţie, să mergeţi spre ceva care este de ordinul unei reflecţii, spre o autoanaliză a felului cum simtiţi culoarea”. 

Intitulată “Teama culorii? / La peur de la couleur?”, expoziţia va fi vernisată miercuri, 30 martie, de la ora 19, la sediul Institutului Francez din Timişoara, Bd. C. D. Loga nr. 46. Lucrările pline de culoare ale artistei Ioana Ghiuri vor anima simeze IFT până pe 15 aprilie, accesul publicului la expoziţie fiind liber.

Evenimentul se înscrie în cadrul manifestărilor dedicate Lunii Francofoniei.

UPDATE:

Institutul Francez din Timişoara anunţă că, din motive obiective, deschiderea expoziţiei “La peur de la couleur?” a artistei Ioana Ghiuri, programată pentru seara de 30 martie, a fost amânată pentru la toamnă, data exactă fiind comunicată ulterior.

O seară regal de neratat le propun Fundaţia Triade şi Cărtureşti iubitorilor de frumos din Timişoara, care sunt aşteptaţi miercuri, 23 martie, de la ora 18, în ceainăria librăriei de pe str. Mercy 7, la un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziţiei de pictură „Temelii”, a artiştilor Leon Vreme şi Romul Nuţiu, precum şi prezentarea albumului „Timişoara. 15 fondatori ai artei contemporane” – studiu introductiv: Coriolan Babeţi, volum apărut recent la Editura Fundaţiei Interart Triade.

Albumul, a cărui concepţie, documentare şi selecţie a materialului aparţine Sorinei Jecza-Ianovici, aduce laolaltă generaţia de aur a artei plastice timişorene, care a marcat a doua jumătate a secolului XX, artişti ce nu s-au bucurat încă îndeajuns de studii sistematice asupra creaţiei lor şi care pot constitui modele de manifestare artistică. Este un album de prezentare al artei din Timişoara, inexistent până în acest moment, evidenţiind direcţiile majore de cercetare formală din arta plastică timişoreană contemporană. Volumul îi prezintă pe pictorii Diodor Dure, Simion Lucaciu, Constantin Flondor, Gabriel Popa, Leon Vreme, Adalbert Luca, Romul Nuţiu, Molnar Zoltan şi Ştefan Bertalan; sculptorii Victor Gaga şi Petru Jecza; graficienii Lidia Ciolac, Xenia Eraclide Vreme şi Eugenia Dumitraşcu, precum şi pe artiştul decorator Magda Ziman.

Dublul eveniment de la ceainăria librăriei Cărtureşti îi va avea drept invitaţi pe Sorina Jecza-Ianovici, Ciprian Radovan, János Szekernyés, Leon Vreme şi Romul Nuţiu.

Artistul plastic şi designerul timişorean Florin Ivănescu şi-a transpus amintirile şi emoţiile în pictură şi obiecte de artă decorativă. Creaţiile sale vor putea fi admirate de iubitorii de artă din oraşul de pe Bega începând de săptămâna viitoare, la Casa Artelor din Timişoara – Galeria Pygmalion, str. Augustin Pacha nr. 8.

Plasticianul îşi va vernisa expoziţia personală de pictură şi obiect, intitulată sugestiv Amintiri, emoţii şi alte „rotunduri”, marţi, 15 februarie, de la ora 17, cuvântul de deschidere aparţinându-i scriitorului Robert Şerban.

Expoziţia va rămâne pe simezele Casei Artelor (sediul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş) timp de de două săptămâni, până în data de 1 martie.

O invitaţie la visare. Asta le propune iubitorilor de artă din oraşul de pe Bega cel mai nou eveniment plastic găzduit de galeria Helios. Cei care îi trec pragul descoperă aici o lume fascinantă, în care imaginarul prinde viaţă sub forma unor personaje suprarealiste, pline de culoare şi mister.

Incursiunea pe tărâmul acestei lumi posibile, onirice, este oferită privitorului de plasticianul Victor Gingiu, care îşi prezintă cele mai noi creaţii în cadrul expoziţiei personale de pictură „Antropozofisme”. Sub acest titlu, a cărui idee „a luat naştere din compilaţia cuvântului antroposofie cu aforisme”, artistul reuneşte nu mai puţin de 26 de lucrări, realizate în tehnica ulei pe pânză, toate cu o cromatică puternică, vibrantă, fără a fi însă în vreun fel agresive.

„Nu vin cu această tematică să ilustrez anumite scrieri sau doctrine, lucrările de faţă fiind produsul propriilor mele trăiri interioare: premoniţii, revelaţii, sunt un narator în imagini al vieţii mele lăuntrice. Lucrările mele iau naştere în urma unor astfel de impulsuri şi sunt concretizate în urma unor îndelungi meditaţii. Personajele care îmi populează lucrările sunt entităţi pozitive sau negative, autoportretizări ale eului sau fiinţe despre care îmi place să spun că îşi au originea dintr-o mitologie proprie, plăsmuiri ale imaginarului şi subconştientului”, spune plasticianul, care îşi dedică cea de-a noua expoziţie lui Emil Moldova şi Cosmin Lungu, dispăruţi prematur dintre noi.

Expoziţia de pictură „Antropozofisme” va rămâne pe simezele galeriei Helios încă o săptămână, până miercuri, 26 ianuarie.

* * *

În prezent asistent universitar la Secţia de Textile a Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest, Victor Gingiu a absolvit în 1996, Secţia de Pictură a Liceului de Arte Plastice de la Drobeta Tr. Severin. Facultatea o urmează la Timişoara, în cadrul aceleiaşi instituţii unde figurează acum ca şi cadru didactic (1996 – 2001), la clasa prof. dr. Magda Ziman. Tot aici, a absolvit şi masteratul, în 2005, iar din 2009 este Doctor în domeniul Arte plastice şi decorative, teza fiindu-i coordonată de prof. dr. Ioan Iovan.

Tânărul plastician îşi împarte timpul, în mod fericit, între cariera didactică şi cea de creator. Până la ora actuală, Victor Gingiu se poate mândri cu nouă expoziţii personale, în care şi-a prezentat publicului lucrările de pictură sau de imprimeuri. În plus, din 2001 participă la fiecare ediţie a Saloanelor anuale de arte vizuale de la Timişoara şi Drobeta Tr. Severin, dar şi la numeroase expoziţii de grup din ţară şi străinătate.

Din 2005, este membru al Filialei din Timişoara a Uniunii Artiştilor Plastici.

Văzute de copii, pieţele, parcurile şi clădirile din Timişoara sunt pline de culoare şi optimism. O demonstrează zecile de picturi în nuanţe vii, care au înveselit, de luni, 10 ianuarie, simezele Infocentrului Turistic din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Lucrările de pictură, grupate sub genericul “Timişoara, văzută prin ochii unor mici artişti”, au fost realizate de elevii din cadrul cercului de desen al Asociaţiei non-profit „Prezent” şi al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 16 „Take Ionescu” Timişoara.

Expoziţia va fi vernisată miercuri, 12 ianuarie, de la ora 18, şi va rămâne deschisă “aprecierilor, sugestiilor şi criticilor” timişorenilor până la sfârşitul acestei luni.

Timp de trei săptămâni, ineditele picto-colaje ale artistei timişorence Suzana Fântânariu vor trona pe simezele Institului Cultural Român de la Bucureşti. Sub genericul “Hipersemne”, expoziţia va fi vernisată vineri, 17 decembrie, de la ora 18, la ICR, în prezenţa artistei. Cuvântul de deschidere îi va aparţine criticului de artă Aurelia Mocanu.

„Gravor de anvergură, evoluând spectaculos spre ansambluri pictografic-obiectuale, Suzana Fântânariu a devenit, cu siguranţă, o marcă de stil inconfundabilă, care înseamnă, în plus, pentru colectivitatea artistică românească a ultimelor trei decenii, un adevărat “sistem energetic naţional”. Căci artista a lăsat trasee pe harta artistică a ţării într-un simbolic paralelogram de forţe”, scria Aurelia Mocanu, în urmă cu ceva vreme, despre artista din Timişoara.

Despre propriul proiect, Suzana Fântânariu spune că l-a început “sub semnul libertăţii imaginii şi comunicării”. “Nu l-aş fi putut concepe sub tensiunea unei permanente cenzuri şi interpretări limitate. Surprinderea informaţiilor, semne şi hipersemne fără selecţie valorică, priorităţi, criterii sociale sau estetice, schimbarea mesajului lor prin reinterpretarea imaginilor a fost făcută prin “releul” foarte dinamic al colajului. Am reclădit din amănunte o lume alternativă, melancolică uneori, ambiguă sau o lume pietrificată, dură, încremenită în imagini”, explică artista.

Expoziţia de picto-colaje a Suzanei Fântânariu va rămâne deschisă publicului, la Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38), până în data de 6 ianuarie 2011.