• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Maxime Sanchez, Artist în rezidenţă de creaţie la Institutul Francez din Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 19 Februarie 2018 Comments Off

Partener al Bienalei de artă contemporană de la Mulhouse, Institutul Francez din Timişoara acordă la fiecare ediţie, începând din 2010, un premiu ce constă într-o rezidenţă de creaţie. Artistul care a convins juriul în 2017 este Maxime Sanchez, proaspăt absolvent al École des Beaux-Arts din Nimes. La finalul sejurului său din Timişoara, acesta va expune rezultatul creaţiei sale la Institutul Francez, vernisajul urmând să aibă loc miercuri, 21 februarie, de la ora 18.30.


La cei 25 de ani ai săi, Maxime Sanchez are deja un stil afirmat şi un credo artistic pe care şi-l confirmă cu fiecare expoziţie. Munca pe care o face este în dialog cu prezentul prin conturnarea practicilor asociate culturii pop, precum tuningul, cioplirea sau aurirea şi prin combinarea acestora cu elemente împrumutate agriculturii, bricolajului, science-fictionului. Toate acestea constituie un rezervor de materiale, de gesturi, de procese şi de coduri pe care artistul le reinterpretează prin sculptură. Acesta este în căutarea unor forme imperfecte pentru a le desăvârşi sau a le spori valoarea prin alăturarea de materiale sau de tehnici hibride. Unelte agricole, prelată de remorcă, săpunieră, pompă, aparate dentare, figurine preistorice – sunt tot atâtea obiecte de transformat pentru Maxime Sanchez! Demersul său este orientat de impulsul de a conferi noi posibilităţi banalului, prin asocieri insolite, uneori bizare, ale lucrurilor obişnuite.

Maxime a găsit multă inspiraţie în pivniţa Institutului Francez. Obiecte nefolosite şi date uitării au recăpătat viaţă într-o nouă formă, şlefuită prin munca artistului în rezidenţă. Scoase la lumină prin sculptură, exponatele vor rămâne la Institutul Francez până în 9 martie, declară reprezentanţii IFT.

Evenimentul este organizat de Institutul Francez din Timişoara, în parteneriat cu Bienala de artă „Mulhouse 017”, Casa Artelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arte şi Design Timişoara.

Ştefan Călărăşanu – Expoziţie retrospectivă, la Muzeul de Artă

Publicat de Pagini de Cultura 8 Martie 2017 Comments Off

În data de 9 martie 2017, Ştefan Călărăşanu ar fi împlinit 70 de ani. Muzeul de Artă Timişoara îşi propune să readucă în atenţia publicului opera artistului, organizând o expoziţie retrospectivă a marelui sculptor Ştefan Călărăşanu.

Vernisajul va avea loc joi, 9 martie, la ora 18, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. În cadrul evenimentului vor prezenta Gabriel Kelemen – critic de artă şi Ana-Maria Altmann – istoric de artă (Viena).

Ştefan Călărăşanu s-a născut pe 9 martie 1947 la Turnu Severin şi a absolvit în 1973 Facultatea de Arte din Timişoara. În 1998 a câştigat Marele Premiu Naţional “George Apostu”, distincţie care poartă numele artistului în al cărui atelier a ucenicit Ştefan Călărăşanu vreme de 2 ani, între 1973 şi 1975. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, iar prima sa expoziţie la galeria Helios s-a deschis în 1982, urmându-i un lung şi constant şir de expoziţii în ţară şi în străinătate. În 2004 i-a fost decernat Premiul pentru sculptură al UAP.

Ştefan Călărăşanu a sculptat timp de 36 de ani. Bilanţul este unul de excepţie: 18 expoziţii personale (1982-2010) şi 23 de expoziţii de grup (1990-2010) în galeriile din Timişoara şi alte oraşe din România, Franţa, Germania, Olanda, SUA, Ungaria, Grecia, Austria şi Italia. A participat la 10 simpozioane de sculptură (1991-2010) şi a realizat 18 lucrări de artă monumentală (1991-2012) în Timişoara şi în diferite agore publice din ţara şi străinatate (Cehia, Menfi-Italia). S-a stins din viaţă în luna decembrie 2013, la doar 66 de ani.

Iubesc materialele tradiţionale: lemn, piatră bronz. Materialele de care fac eu uz sunt foarte profunde, totdeauna, foarte serioase, foarte grave, foarte puternice. Lemnul se naşte, moare. Bronzul frizează bogăţia. Dar piatra-i materialul de elecţie. Lemnul are o savoare, o conduită şi, culmea, o stare împărătească. E drept, e frumos, nu poţi să nu-l iubeşti. Lemnul e ca o inimă de om: lucrează […] Am perioade cu teme. Timp de 14 ani, am avut perioada “mamelonară”, fructiferă. Din 1993 am trecut la “clopote”, iar acum am alunecat spre “semn”. Nu pot explica cum vine inspiraţia. E ceva din interior. Ideile-mi vin din meşteşugul meu. Prin intermediul unui utilaj, în chip, adică, tehnic. Nu prin acela al unei estetici […] Sunt un om care respectă cuvântul de “meserie”, cioplitoria în sine, pietrăria, lucrul în lemn, făcut aproape cu clasicism. Sunt propriu-mi salahor, spunea Ştefan Călărăşanu.

Expoziţia retrospectivă Ştefan Călărăşanu conţine lucrări de sculptură semnate de artist, aflate în colecţia Ana Ştefania Călărăşanu şi este deschisă publicului MArT până în data de 7 aprilie a.c., putând fi vizitată zilnic între orele 10-18 (luni închis).

“2+2”, sculptură şi pictură la Pygmalion

Publicat de Pagini de Cultura 18 Noiembrie 2015 Comments Off

Patru artişti. Doi din România, doi din Ungaria: Onisim Colta şi TAJÓ, Nadás Alexandra şi Nagy Gabor. Aceasta este reţeta celui mai recent exerciţiu plastic găzduit de galeria Pygmalion, din Casa Artelor (str. Augustin Pacha nr.8) Cei patru plasticieni propun privitorilor lucrări de pictură şi sculptură reunite sun titlul: “2+2”.

Ceea ce propunem publicului vreme de trei săptămâni, în galeria Pygmalion, este un demers foarte interesant. O spunem noi şi, cu siguranţă, o vor spune şi privitorii.  Ne mişcăm şi ne simţim bine toţi patru într-o lume aparent asemănătoare. Cu toate acestea, suntem personalităţi puternice, artişti care ştim să spunem şi să transpunem idei şi stări într-un mod original, profund şi provocator,” spune artistul plastic Iosif Ştefan Tasi – TAJÓ, despre expoziţia de la Pygmalion.

Prima întâlnire cu publicul are loc vineri, 20 noiembrie, de la ora 18.00. Prezintă istoricul şi criticul de artă Ioan Szekernyes. Lucrările stau pe simeze până în 8 decembrie.

Prima schiţă a Coloanei Infinite desenată de Constantin Brâncuşi e arătată în public pentru prima dată la Timişoara în cadrul Art Encounters. Aceasta reprezintă reperul expoziţiei „Şiruri secvenţiale” de la Muzeul de Artă unde toate exponatele fac referinţă la Coloana Infinită. Datând din august 1937, schiţa monumentului, împreună cu câteva siluete de plopi, este desenată în cerneală pe o fotografie reprezentând fundalul viitorului amplasament din Târgu-Jiu. În schiţă, Coloana are cu trei elemente mai puţin decât în realitate, ea având rolul de a marca locul.

Fotografia de mărime mică  (9×6 cm) este parte din arhiva d-nei Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, autorul concepţiei tehnice şi coordonatorul construcţiei coloanei monumentale. Schiţa, dăruită inginerului, a fost păstrată în familie împreună cu corespondenţa din timpul construcţiei monumentului, dintre inginer şi sculptorul care se afla la Paris.  Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori, dar fotografia originală cu schiţa nu a fost niciodată expusă în public, deşi a mai fost solicitată la expoziţii în ţară sau străinătate încă din anii `70 când Ministerul Culturii nu a aprobat trimiterea acesteia peste hotare.

Schiţa, dăruită de către Brâncuşi tatălui meu, a fost păstrată în familie cu sfinţenie.  Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori. Fotografia cu schiţa nu a fost însă niciodată expusă în public. Evenimentele găzduite de Art Encounters reprezintă o premieră din acest punct de vedere, declară d-na Sorana Georgescu-Gorjan.

Constantin Brâncuşi a visat încă din 1907 să realizeze monumente de mari dimensiuni.  Astfel, coloane fără sfârşit brâncuşiene au fost cioplite în lemn încă din 1917, dar proiectul avea să devină o realitate doar în 1938 la Târgu-Jiu.

Brâncuşi a fost preocupat de locul în care urma să fie plasată coloana şi a găsit că locul potrivit era un platou în partea de răsărit a oraşului Târgu-Jiu pe care sculptorul l-a numit „Târgul fânului”. La sfârşitul lui iulie 1937 l-a convocat pe inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan să-i arate locul. Inginerul a fixat pe peliculă imaginea pieţei care avea să constituie fondul schiţe originale a Coloanei Infinite de la Târgu-Jiu, desenată de mâna sculptorului, aceasta devenind prima imagine a coloanei situată în propriul ei cadru.

FOTO: Ovidiu MICSA

AVANT BRÂNCUȘI [brɨnkuʃi]: ETNOSCULPTURĂ la Institutul Francez din Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 25 Mai 2015 Comments Off

În perioada 26 mai – 18 iunie 2015, Institutul Francez din Timișoara (bd. C.D. Loga nr. 46) găzduiește expoziția „Avant Brâncuși [brɨnkuʃi]”, etnosculptură de Mihai – Corneliu Donici, care prefigurează lumea formelor brâncușiene într-un melanj cultural româno-francez. Proiectul cultural „Etnosculptura” se află la al patrulea eveniment public, după expozițiile „Înainte de Brâncuși” (Galeria Triade, 2013), „10 Meșteri” (Filarmonica Banatul, 2014) și „Mecanismele nedescoperite de Leonardo” (Galeria Pygmalion 2014).

Brâncuși este artist francez de origine română, cum se afirmă în spațiul cultural francez, sau este artist român afirmat în atmosfera fertilă a începutului de secol XX din Paris? Artefacte din cultura populară românească, obiecte de lemn care și-au pierdut utilitatea, dar păstrează urma meșterului, șlefuite în zeci de ani de folosire,  sunt asamblate sau puse în situația de a prefigura lumea formelor brâncușiene, prin tehnica ready made, argumentează artistul.

În spirit brâncușian, suportul lucrării face parte din compoziție și este creat din bârne de lemn salvate din cazarma Iosefina. Artistul M.C. Donici a debutat expozițional în 1975, la Casa Studenților din Timișoara.

Vernisajul va avea loc marți, 26 mai 2015, de la ora 19, la sediul Institutului Francez Timișoara și va fi subliniat de un recital de flaut al muzicianului Vlad Alecsandru Colar, cu piese din creația lui Dinu Lipatti și a compozitorului timișorean Gabriel Mălăncioiu.

Programul de vizitare a expoziției va fi următorul: Luni – Vineri 10.00 – 20.00; Sâmbătă 10.00 – 14.00; Duminică Închis

În iunie 2015, expoziția ”Avant Brâncuși [brɨnkuʃi]” va fi itinerată la Muzeul de Artă Târgu-Jiu, Centrul Cultural Constantin Brâncuși.

IN MEMORIAM PAUL NEAGU. (R)evoluția formei

Publicat de Pagini de Cultura 11 Decembrie 2014 Comments Off

A trecut o decadă de când marele artist plastic timișorean Paul Neagu nu se mai află printre noi. Pentru a comemora acest moment, Fundația Interart Triade și Paul Neagu Estate RO, în colaborare cu Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează o serie de evenimente menite să readucă în atența publicului opera celui mai important sculptor român de la Brâncuși încoace.

Astfel, la Muzeul de Artă Timișoara este deschisă publicului expoziția Paul Neagu. Opera ca o hermeneutică vizuală, al cărei curator este prof. dr. Ileana Pintilie, critic de artă. Expunerea cuprinde peste 70 de lucrări semnate Paul Neagu, din colecțiile Muzeului de Artă Timișoara, dr. Sorin Costina și familia Neagu. Expoziția poate fi vizitată la Palatul Baroc din Timișoara până în data de 25 ianuarie 2015, zilnic între orele 10-18 (luni închis).

În fiecare joi, pe toată durata expoziției, începând cu ora 11, organizatorii oferă publicului un ghidaj printre lucrările lui Paul Neagu expuse la Muzeul de Artă Timișoara. Ghidajele sunt susținute de d-na Sorina Jecza, managerul Fundației Interart Triade și de d-na prof. Ileana Pintilie, critic de artă și curatorul expoziției.

Proiectul Paul Neagu. (R)evoluția formei este completat de expozițiile Obiecte regenerative de la Galeria Jecza Timișoara și Muchii infinite. Colecția Mircea Pinte, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

* * *

Paul Neagu, unul dintre cei mai importanti artisti romani ai secolului XX, a fost o personalitate de tip renascentist, cu multiple preocupări în lumea artelor. Astfel, interesele sale s-au manifestat în sculptură, pictură, desen, grafică, eseistică și poezie. Lucrările și performance-urile sale au fost întotdeauna insuflate de un spirit inovator. Paul Neagu a căutat permanent noi forme de expresie și noi concepții despre artă, incluzând influențe din domenii variate, precum arhitectura, filosofia sau fizica cuantică. British Museum, Tate Gallery, Muzeul de Artă Contemporană al Scoției și Muzeul de Artă Timișoara sunt doar câteva instituții care dețin colecții Paul Neagu. Format la Timișoara, artistul și-a manifestat întotdeauna o afinitate față de acest oraș, și deși considerat un cetățen universal, ultima sa dorință a fost să fie înhumat în orașul de pe Bega.

“Zece meşteri” – etnosculptură de Mihai-Corneliu Donici

Publicat de Pagini de Cultura 29 Noiembrie 2013 Comments Off

În cadrul unui proiect estetic unic în spaţiul cultural românesc, sâmbătă, 30 noiembrie 2013, la ora 20, în foaierul sălii Capitol din Timişoara va fi inaugurată expoziţia “Zece Meşteri. Etnosculptură” de arh. Mihai-Corneliu Donici.

Evenimentul este organizat de Primăria Timişoara, Asociaţia ProPhilharmonia, Filarmonica Banatul, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 şi Asociaţia Culturală Arte-Factum, cu prilejul premierei naţionale a operei rock-simfonice “Meşterul Manole”, de Josef Kappl, cu al cărei spirit este în consonanţă.

Spaţiul românesc a creat o extraordinară civilizaţie a lemnului. Artefacte reasamblate din cultura populară, care şi-au pierdut funcţionalitatea, păstrează urma meşterului şi emoţia a zeci de ani de folosire. Sintezele originale sunt un semn de maturizare a unei culturi. În spiritul timpului, dar venind cu propria viziune, un spaţiu spiritual care are o tradiţie profundă se poate afirma într-o globalizare uniformizantă”, declară arh. Mihai-Corneliu Donici.

Proiectul cultural a fost lansat cu expoziţia “Înainte de Brâncuşi”, vernisată la Galeria Triade în mai 2012. “Zece Meşteri ” este cea de-a doua expoziţie de etnosculptură a artistului vizual Mihai-Corneliu Donici şi va fi deschisă pentru public în foaierul Sălii Capitol din Timişoara până în 22 decembrie 2013.

Expoziţie de pictură şi sculptură la Galeria Jecza

Publicat de Ana Brunner 10 Septembrie 2013 Comments Off

Un dialog între doi artişti: Liviu Stoicoviciu şi Constantin Flondor. Astfel va debuta cel mai nou eveniment plastic pregătit publicului de către Galeria Jecza (Calea Martirilor 51/52-53, Timişoara), care va găzdui miercuri, 11 septembrie, începând cu ora 19, vernisajul expoziţiei Secţiunea de Aur. Pictură / Sculptură de Liviu Stoicoviciu.

Liviu Stoicoviciu este un abstracţionist consecvent cu principiile descoperite şi aplicate în artă încă de la începutul anilor 1970, anii debutului său artistic. Încă din acea perioadă de început s-a concretizat interesul său pentru geometrie, iar pasiunea pentru cercetarea apropiată de matematică l-a urmărit mereu de atunci până astăzi”, notează Ileana Pintilie, curatorul expoziţiei, în textul introductiv la catalogul realizat cu această ocazie.

Catalogul expoziţiei a fost realizat cu sprijinul lui Georg Lecca. Galeria Jecza mulţumeşte prietenului Georg Lecca, pasionat cunoscător al artei româneşti, care ne-a deschis fascinanta lume a artistului Liviu Stoicoviciu. Ajutorul său a făcut posibil acest proiect de expoziţie, precum şi apariţia catalogului, precizează organizatorii expoziţiei.

“Povestea unui pierde-vară”, în deschiderea Ceau, Cinema!

Filmul regizat de Paul Negoescu va fi proiectat în premieră la Timişoara în deschiderea Festivalului Ceau, Cinema!

Cântecele aerului, cel de-al doilea modul al Atelierului Identitate

Luna iulie reuneşte din nou la Teatrul Naţional oameni preocupaţi de recuperarea prin muzică a trecutului.

Şcoala de vară de leadership cultural, la Universitatea de Vest

Proiectul este iniţiat de Universitatea de Vest din Timişoara în cadrul programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Vara începe cu Sărbătoarea muzicii – Fête de la musique!

La Timișoara prelungim sărbătoarea cu încă o zi pentru a pune în valoare tineri artiști pe scena muzicală franceză și românească.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015