• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Obiectul încăpăţânat şi nepotul parazit: sculptură la Jecza Gallery

Publicat de Pagini de Cultura 18 Aprilie 2013 Comments Off

Obiectul încăpăţânat şi nepotul parazit. Astfel se intitulează cel mai nou eveniment de artă contemporană găzduit de Jecza Gallery din Timişoara. Expoziţia, al cărui curator este celebrul critic de artă britanic Jane Neal, reuneşte doi tineri sculptori din Anglia şi România: Tom Woolner şi Vlad Olariu. Expoziţia va fi vernisată vineri, 19 aprilie, între orele 19-21, la sediul galeriei de pe Calea Martirilor 51/52-53, unde va rămâne deschisă publicului până pe 15 mai 2013.

Ambii artişti au în comun două preocupări: problema inerentă sculpturii, de a însufleţi un obiect neînsufleţit şi încercarea de a impune voinţa artistului asupra unui lucru care se încăpăţânează să fie tridimensional şi, prin urmare, este deja “gata făcut” -  fie el piatră, lemn sau material produs de om. Oricare ar fi natura sa, artistul “descoperă” în esenţă obiectul impregnat deja cu propriul său caracter, de unde şi denumirea de obiect “încăpăţânat”. “Nepotul parazit” este o referire jucăuşă la umorul prezent atât în stilul de lucru al lui Woolner, cât şi în cel al lui Olariu, ceea ce influenţează specificul creaţiei lor în moduri cu totul diferite, precizează organizatorii evenimentului.

Jane Neal, critic de artă independent şi curator, este recunoscută drept expert pentru scena de artă contemporană a Europei de Est. În 2006 a curatoriat pentru Haunch of Venison (una dintre cele mai importante galerii de artă contemporană londoneze), expoziţie ce i-a reunit pe şapte dintre artişti români din Cluj, deveniţi, între timp, celebri: Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureşan, Cristian Pogăcean, Şerban Savu şi Gabriela Vanga. În 2008-2009, Jane Neal a fost invitată ca director artistic la Calvert 22 din Londra, fundaţie specializată pe arta contemporană rusă. Jane Neal a curatoriat expoziţii în Austin, Berlin, Dubai, Londra, Los Angeles, Milano, New York, Praga şi Zürich. S-a format la Oxford University şi la Courtauld Institute, Londra, şi, în prezent, trăieşte şi lucrează la Oxford şi Londra. Colaborează cu numeroase publicaţii de artă, între care şi revistele româneşti Arta sau Tataia, pe lângă altele, internaţionale: Art Review, Flash Art, Map, Modern Painters, Res Magazine.

Prezenţa la Galeria Jecza a curatoarei britanice este un eveniment major pentru arta contemporană din Timişoara.

Sculptorul József Kolumbán-Antal a transformat cauciucul în artă

Publicat de Pagini de Cultura 10 Decembrie 2012 Comments Off

Cunoscut mai ales în industria de automobile, banalul cauciuc s-a transformat şi în acest an în obiecte de artă. Provocarea lansată de Institutul Francez din Timişoara a fost acceptată, în 2012, de tânărul József KOLUMBÁN-ANTAL, din Odorheiu Secuiesc, absolvent al secţiei Sculptură a Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, care s-a remarcat în cadrul proiectului Juventus al Fundaţiei Triade.

Lucrarea celei de-a treia ediţii a proiectului ART FROM SCRAP se numeşte CIVILIZAŢIE. Iubitorii de artă pot descoperi opera ce a rezultat în acest an din deşeurile unui material industrial neconvenţional – cauciucul şi materialele derivate – luni, 10 decembrie, ora 18, la galeria Fundaţiei Triade (bd. Martirilor nr. 51/45). Seara va fi completata de un micro-recital Adriana şi Sorin Dogariu. Intrarea este liberă.

Un eveniment organizat în parteneriat cu Continental şi Fundaţia Triade.

Napoleon Tiron, extravaganţă într-un solo show la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 2 Decembrie 2012 Comments Off

Napoleon Tiron, unul dintre cei mai importanţi şi mai extravaganţi sculptori ai ţării, va fi prezent pentru prima dată cu un solo show la Timişoara, la Galeria Calina. Vernisajul expoziţiei sale va avea loc luni, 3 decembrie 2012, între orele 18 şi 20.

Cu o operă provocativă şi inovatoare, Tiron radicalizează şi extinde definiţia sculpturii punând mereu accentul pe materialitate, desen, pe legătura dintre operă şi privitor, operă şi context. (…) Tiron are un mod individual, aproape personal, de a se aborda teoriile sculpturii. Cu o sensibilitate particulară, abandonează orice fel de solemnitate. Concis, elegant aduce cu sine teoria folosindu-se de un minimalism implicit, afectiv. Domină criticismul şi decide uşor ce să folosească şi ce să ignore. La Tiron sculptura şi desenul absorb lumina, nu o reflectă, iar culoarea este mai mult un material. Tiron lucrează cu senzaţii, aşteptări, intenţii şi rămâne permanent interesat de intensitatea locului şi a contextului, subliniază Liviana Dan, curatorul expoziţiei.

Expoziţia va fi deschisă până pe 17 decembrie 2012, de luni până vineri între orele 10 şi 18, sâmbăta între 11 şi 15. Galeria Calina este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane, situat pe strada Mărăşeşti 1-3, Timişoara.

***

Născut în 1935, Napoleon Tiron a aparţinut unei generaţii care a încercat să recupereze morfologia lui Brâncuşi şi să adauge acesteia noi elemente folclorice. A studiat sculptura în cadrul Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1963 – 1970). Învaţă cu Boris Caragea de la care preia textura extravaganţei şi devine el însuşi profesor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde pregăteşte câteva generaţii de artişti de la Aurel Vlad la Patricia Teodorescu.

Sculptorul Kolumban-Antal Jozsef modelează poveştile mării, la Triade

Publicat de Pagini de Cultura 21 Septembrie 2012 Comments Off

Fundaţia Interart Triade şi Clubul Rotary Timişoara lansează o invitaţie inedită pentru iubitorii de artă din oraşul de pe Bega. Timişorenii sunt aşteptaţi, la sfârşitul săptămânii, să “asculte” poveştile mării, modelate de sculptorul Kolumban-Antal Jozsef.

Tânărul artist s-a remarcat în cadrul expoziţiilor JUVENTUS ale Fundaţiei Triade. Este originar din Odorheiu-Secuiesc, judeţul Harghita – o lume cu asprimi şi rigori ferme. Plecat să studieze în Portugalia, la De Braganca, s-a întâlnit, însă, cu Marea. Fluiditatea, reveria şi muzica mării, Kolumban le-a cernut în forme, le-a fixat în semne, grăitoare pentru dorul lui de ape – corăbii, scoici, vase… Simboluri ale stabilităţii şi curgerii, în egală măsură. Dată fiind autenticitatea substanţei pe care limbajul tânărului sculptor o transmite, acesta are şansa de a se converti în artă. Artă adevărată. Este promisiunea pe care o face expoziţia prezentă, punctează organizatorii evenimentului.

Expoziţia va fi vernisată sâmbătă, 29 septembrie, cu începere de la ora 19, la Galeria Fundaţiei Triade (Calea Martirilor 51/45). Prezintă scriitorul Robert Şerban.

Sculptorul mexican Jorge Marín expune la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 2 August 2012 Comments Off

Corpul ca peisaj. Astfel şi-a intitulat sculptorul Jorge Marín expoziţia pe care o va prezenta iubitorilor de frumos din Timişoara în perioada 3 august – 7 octombrie 2012. Expoziţia va fi găzduită de Palatul Baroc din Piaţa Unirii şi propune publicului o selecţie de 21 de sculpturi în bronz realizate de reputatul artist mexican pe o perioadă de 5 ani.

Doresc, prin lucrările mele de sculptură, să stabilesc un dialog intim cu spectatorul iar, prin intermediul liniştii şi observaţiei, se pot descoperi emoţiile cuprinse în sculpturi: temeri, năzuinţe, nelinişti, idealuri, agitaţie, pasiuni, impulsuri sau idei; toate acestea proprii oricărui observator (fără a conta vârsta, sexul, cultură sau credinţă). Astfel, unul dintre obiectivele mele de bază referitoare la sculptură este dorinţa de a mă identifica cu toate fiinţele umane şi fiecare individ în parte. Impulsul de a invita spectatorul să se identifice cu propria sa esenţă umană atât de complexă şi universală, atât de ambiguă ca un peisaj, mărturiseşte artistul.

Jorge Marín, născut în 1963, este unul dintre cei mai apreciaţi sculptori şi pictori mexicani contemporani. Mezinul unei familii cu 10 copii, a moştenit pasiunea pentru artă de la tatăl său, un cunoscut arhitect. A început să sculpteze în ceramică, în anii ’80, iar acum materialul său preferat este bronzul. Opera sa se concentrează în special pe figura umană ca metaforă a propriei experienţe. Stilul său integrează barocul dramatic cu o senzualitate puternică. Lucrările sale au fost expuse în Mexic, Statele Unite ale Americii, America Centrală şi Europa.

***

Vernisajul va avea loc vineri, 3 august 2012, la ora 18, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. Vor lua cuvântul Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara şi Rodolfo Herrera, de la Ambasada Mexicului în România. Curatorul expoziţiei este artistul plastic Dan Palade.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de Artă Timişoara din 3 august până în 7 octombrie a.c., zilnic între orele 10-18 (lunea închis). Evenimentul este organizat de Muzeul de Artă Timişoara, împreună cu Ambasada Mexicului în România.

“Seară animalieră” cu cântec marca Auăleu, la Galeria Triade

Publicat de Nicoleta Bodiu 19 Iunie 2012 Comments Off

O “seară animalieră” le pregăteşte Fundaţia TRIADE prietenilor săi din Timişoara, care vor fi întâmpinaţi miercuri, 20 iunie, de nu mai puţin de 147 de câini sculptaţi de Alina Buga. Câinii de lut ai artistei se “asortează” perfect cu “Ferma animalelor”, spectacol cu cântec al trupei Auăleu.

Expoziţia Zidul. Sculptură progresivă de Alina Buga este o “lume a câinilor, rânjetelor, grimaselor, duioșiilor și senzualităților de tot felul”. 800 kg de lut, 147 de câini, tot atâtea personaje, din care cel puțin 3 sunt politicieni, 588 de labe, 125 de cozi ridicate, 13 lăsate în jos, 13 tăiate, 9 perechi de sâni, un set de aripioare angelice și două perechi de coarne – iată un inventar sumar al depozitului canin marca BUGA făcut de Dan Popescu (Doggy Fashion, text la expoziţia organizată la Galeria H’art din Bucureşti, 2004).

Vernisajul expoziţie va avea loc de la ora 20.30, prezentarea fiind făcută de prof.dr. Pia Brînzeu. Câinilor de lut ai artistei Alina Buga li se vor alătura, preţ de o seară, vieţuitoarele din “Ferma animalelor” – un spectacol cu cântec în care Ionuţ Pîrvulescu are un rol porcos şi suflă un pic la tubă, alături de Ioan Codrea, care joacă un câine şi mai multe roluri mici pe lângă care suflă şi în saxofon. Christine Cizmaş este o vacă care cântă la acordeon, Andrei Racolţa bagă la chitară şi la bass şi mai e şi măgar, Cari Tibor cântă la pianină electrică si e un pic corb, iar Ovidiu Mihăiţă bate la tobe şi e cabalin.

O seară în care se unesc 2 evenimente, 2 curţi – ograda TRIADE şi AUĂLEU -, mulţi artişti şi tot atâtea animale.

“Înainte de Brâncuşi”, etnosculptură de Mihai C. Donici

Publicat de Pagini de Cultura 2 Mai 2012 Comments Off

Galeria Triade din Timişoara devine, joi 3 mai 2012, la ora 19, spaţiul de lansare a unui inedit proiect estetic: “Înainte de Brâncuşi”, etnosculptură de Mihai-Corneliu Donici.

Spaţiul românesc a creat o extraordinară civilizaţie a lemnului, pe care Brâncuşi a transfigurat-o din arhaic în modernitatea abstractă. Artefacte din cultura populară pot fi recunoscute ca fiind la originea creaţiei genialului sculptor, ele pierzându-şi funcţionalitatea, dar rămânând cu frumuseţea intrinsecă a formei şi cu emoţia atingerii umane. Putem rămâne în universalitate doar păstrându-ne identitatea, pledeaza artistul.

Recuperate din sălaşuri abandonate, din gospodării ţărăneşti în ruină, salvate din comerţul adesea destructiv al pieţelor de vechituri, piesele de lemn din care au fost realizate etnosculpturile sunt contemporane cu Brâncuşi, sau chiar mai vechi. Pierzându-şi, în timp, funcţia practică pentru care au fost create, ele sunt recuperate într-un context estetic original, primind astfel un nou destin. Perpetuând un concept brâncuşian, suporţii lucrărilor fac parte din compoziţie. Ei sunt realizaţi din “căpriori” recuperaţi din vechea Garnizoană a Timişorii, demolată.

La vernisaj, etnosculpturile vor fi prezentate de Marcel Tolcea şi Dan Ungureanu. Muzicianul Doru Roman va susţine un recital de percuţie contemporană, pe instrumente de lemn. Triada culturală va fi întregită de lansarea cărţii “Calea rătăcită”, de Constantin Prut, prezentată de Otilia Hedeşan.

Evenimentul este organizat de Fundaţia Interart Triade şi Asociaţia Culturală Arte-Factum. Expoziţia “Înainte de Brâncuşi” – etnosculptură de Mihai-Corneliu Donici va putea fi vizitată la Galeria Triade (Timişoara, Calea Martirilor 51-45) până în 17 mai 2012, prin programare telefonică prealabilă, la numărul 0040256-482056.

PORTRET DE ARTIST: Mircea Roman

Publicat de Iulia Sur 16 Ianuarie 2012 Comments Off

O figură monumentală orizontală ce pare a se lupta pentru a se elibera, lucrare fixată pe un ponton pe Tamisa, astfel încât se îneacă şi reînvie în fiecare zi odată cu fluxul şi refluxul. Iată cum descrie criticul de artă britanic John McEwen lucrarea Omul Barcă a sculptorului Mircea Roman, care a locuit şi a creat aproape 15 ani la Londra. Omul Barcă este poate cea mai cunoscută lucrarea a sa din Anglia. Publicul român îl poate descoperi prin intermediul lucrărilor monumentale Memorial în Şag (judeţul Timiş), Cupa lui Ovidiu în Constanţa sau Piramida căzută în nas din Parcul de Sculptură al Fundaţiei Interart Triade în Timişoara.

Asemenea multor opere ale sale, şi Piramida căzută în nas reflectă pasiunea lui Mircea Roman pentru arta vechilor egipteni. Lucrarea din metal sudat de aproape trei metri înălţime se înscrie în rândul „trupurilor-piramidă“ – opere ale sculptorului ce prezintă aceeaşi morfologie. Forma răsturnată ce aminteşte de arhitectura funerară egipteană dezvăluie privitorului treptele din interiorul ei. Chiar dacă sculpturile sale îmbracă forme abstracte, figura umană sau părţi ale acesteia se pot recunoaşte cu uşurinţă. Concepută ca o sculptură de grădină, cum mărturiseşte autorul, Piramida primeşte înlăuntrul ei orice musafir dornic de răgaz şi odihnă. Marginea deschiderii piramidei nu este vopsită întâmplător în roşu – o culoare ce aparţine paletei cromatice restrânse a vechilor egipteni şi se regăseşte în majoritatea sculpturilor lui Roman. Pentru artist, roşu înseamnă pasiune.

***

Născut în 1958 la Târgu Lăpuş (judeţul Maramureş), Mircea Roman frecventează Liceul de Artă din Baia Mare şi studiază apoi sculptura la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” în Cluj-Napoca. Iniţial, a vrut să se dedice picturii. După admiterea la liceu, însă, pictura n-a mers deloc bine, cum recunoaşte singur. Deoarece profesorul de sculptură îl încuraja, optează pentru sculptură. Nici ea n-a mers prea bine, dar n-am mai schimbat, afirmă Roman.

Cu toate că de-a lungul timpului a pierdut mai multe lucrări, prima sculptură o deţine şi astăzi. Era elev în clasa a noua la Liceul de Artă, iar prima temă de sculptură a fost realizarea unui personaj în picioare. Am învăţat cum se face armătura, proporţiile, cum se toarnă, povesteşte artistul. Cum am turnat prea gros negativul în ipsos, profesorul Carol Kadar mi-a propus să o torn în plumb şi aşa o am şi acum.

Profesori-artişti precum Natalia Grigore Sigărteu, Carol Kadar la liceu şi Egon Korondi la Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, contribuie la formarea sculptorului. După absolvirea facultăţii, în 1984, vine la Bucureşti, unde găseşte o mulţime de artişti foarte buni şi încearcă să-şi găsească şi el locul. O perioadă de lucru şi căutari, este descrierea lui pentru aceşti ani, ce vor culmina în luna mai 1989 cu o expoziţie personală.

Schimbarea se va produce în 1992 când primeşte Marele Premiu la Trienala de Sculptură de la Osaka, despre care spune: mi-a dat un pic mai multă încredere şi mi-a permis să ajung la Londra, în rezidenţă la Delfina Studios. Până în prezent, Mircea Roman este singurul român care a obţinut acest premiu. Capitala Regatului Unit s-a dovedit a fi un spaţiu propice pentru activitatea artistică. Am lucrat mult, cum în România nu cred că reuşeam şi asta m-a ajutat să merg mai departe. Am văzut multă artă şi multă artă contemporană, spune Roman. Dacă Londra a favorizat actul creator, nu la fel s-a întâmplat cu posibilităţile de a expune. S-a întors în România tocmai pentru că îi place să expună şi acest lucru i-a reuşit cu succes aici. În anul 2005 a făcut primul transport cu lucrări în ţară, după care a prezentat publicului expoziţia Dezorient Expres la Muzeul Ţăranului Român. S-a întors definitiv în România în anul 2007, când a avut loc şi ultimul transport de lucrări, eliberând astfel atelierul londonez.

Cea mai recentă expoziţie personală Trupuri şi chipuri a putut fi văzută în toamna lui 2011 pe simezele Galeriei AnnArt în Bucureşti. Preferinţa sculptorului pentru reprezentarea figurii umane şi pentru lemn, materialul care îi facilitează exprimarea, transpar din lucrările expuse. Singura expoziţie personală a lui Mircea Roman de până acum din Timişoara a fost organizată în 2006, la Galeria Fundaţiei Interart Triade. În oraşul de pe Bega ar mai expune. Oricând, dacă voi avea invitaţii serioase, conchide Roman.

***

Text Foto 1: Mircea Roman şi motanul Cenuşa. Pe perete lucrări ale sculptorului / FOTO: privat

Text Foto 2: “Piramida căzută în nas” din Parcul de sculptură Triade în Timişoara / FOTO: Miki Velciov

Zilele Culturii Spaniole, pentru a patra oară la Timişoara

A patra ediţie a Zilelor Culturii Spaniole se va desfăsura la Timişoara în perioada 28 februarie – 14 martie 2018.

Teatrul Maghiar se pregăteşte pentru o nouă premieră: „Dansând în noapte”

A patra premieră din stagiunea 2017/2018, va fi un musical bazat pe filmul renumitului regizor Lars von Trier, „Dansând în noapte”.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

EXPOZIŢIE-EVENIMENT: Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei

Până pe 25 februarie 2018, vizitatorii vor putea admira artefacte unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015