Pagini de Cultura

Sec, demisec sau dulce, alb, roze sau roşu, nou sau mai vechi, vinul este oricând binevenit la masa românului. Cu atât mai mult în prag de Sărbători, când licoarea lui Bachus se bucură de o atenţie sporită din partea consumatorului, preocupat să-şi “asorteze” un vin bun la bucatele pregătite pentru masa festivă. În întâmpinarea acestora, chiar cu o săptămână înainte de Sfintele Sărbători de Paşti, la Timişoara îşi deschide porţile cea de-a IX-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST, cel mai mare eveniment de gen din ţară.

Un adevărat regal al bunului gust şi al rafinamentului, VINVEST reuneşte, începând de vineri, 6 aprilie, până duminică, 8 aprilie, în acelaşi spaţiu generos oferit de Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, aproape 80 de expozanţi: 23 de producători de vin din ţară şi din străinătate, 7 distribuitori, 17 companii de servicii din industria vinului şi 32 de parteneri cu produse şi servicii.

Astfel, vizitatorii vor putea degusta vinuri din Franţa, Italia, Spania, Chile, Australia, alături de vinuri româneşti, unele încă neajunse pe rafturile magazinelor. În plus, programul celor trei zile include numeroase lansări de vinuri, lecţii de degustare, tombole, concursuri şi alte surprize. Şi cum la vinul bun merg de minune tot felul de bunătăţi bine gătite, un loc special în cadrul salonului o au şi show-urile gastronomice oferite, printre alţii, de maeştrii bucătari Petrişor Tănase, Ştefan Bercea, Cornelia Ghişoi, Virgil Tamaş, Carmela Dragomir, Silvian Miron şi Dragoş Bercea. Totodată, în acest an, maeştrii bucătari, cofetari şi patiseri vor concura sub privirile vizitatorilor în competiţia Cupa Banatului în Arta Culinară, organizată de Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.

Cea de-a IX-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST se deschide oficial vineri, 6 aprilie, de la ora 11, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, putând fi vizitat după următorul program: vineri – între orele 11 şi 19, sâmbătă – între 10 şi 19, duminică – între 10 şi 17. Întregul program al Salonului îl găsiţi pe site-ul oficial www.vinvest.ro.

Cei mai buni experţi degustători din ţară s-au reunit în aceste zile în capitala Banatului pentru a alege vinul de “aur” din acest an. Aflat la cea de-a VII-a ediţie, Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST se desfăşoară în perioada 4-5 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, adunând în acest an 129 de probe de vin de la 21 de producători.

Juriul este format din 7 membri, însă la jurizare participă, prin rotaţie, 9 experţi degustători. Fiecare probă de vin poate primi maximum 100 puncte din partea unui jurat. Din cele 7 note se elimină extremele, cea mai mică şi cea mai mare notă, iar din cele 5 rămase se face media aritmetică. Aceasta este nota finală a probei de vin. Fişele de degustare sunt elaborate după modelul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), a declarat expertul degustător Petre Badea, preşedintele concursului.

Din cele 129 de probe provin de la 40 de vinuri roşii, 74 de vinuri albe, 9 vinuri roze, 4 vinuri spumante şi 2 de vinars. Maximum 30% dintre probele participante vor primi medalii de aur şi de argint, iar una singură va fi distinsă cu Marea Medalie de Aur.

Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST se desfăşoară, şi de această dată, sub patronajul Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România şi al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, experţii degustători din juriu fiind, în mare parte, oenologi  la marile crame, chimişti, dar şi un critic de vin. Decernarea medaliilor şi diplomelor pentru probele câştigătoare va avea loc sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 11.00, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Salonului VINVEST, care se va desfăşura între zilele de 6 şi 8 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara.

Programul celor trei zile include numeroase lansări de vinuri, lecţii de degustare, tombole, concursuri şi alte surprize, un important sector al Salonului VINVEST fiind dedicat gastronomiei. În acest an, maeştrii bucătari, cofetari şi patiseri vor concura sub privirile vizitatorilor în competiţia Cupa Banatului în Arta Culinară, organizată de Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.

Sursa foto: vinvest.ro

Concerte, lansări de carte, teatru, expoziţii de pictură, asezonate cu degustări de vinuri nobile, şampanie, coniacuri fine şi alte bunătăţi: sunt ingredientele care vor da savoare celui mai nou festival din urbea de pe Bega – Savoart, eveniment dedicat tuturor celor care apreciază bunul gust.

Ineditul eveniment, care va aduce laolaltă personalităţi locale, oameni de cultură, artişti, producători şi distribuitori de băuturi, tutun şi dulciuri, va avea loc între zilele de 16 şi 18 decembrie, la Bastionul Theresia din vechea cetate a Timişoarei. Organizatorii promit trei zile de relaxare şi răsfăţ pentru suflet şi simţuri, în compania unor invitaţi de zile mari: Nicu Alifantis (16 decembrie), Mircea Baniciu, Ilie Stepan, Dixie Krauser, Horea Crisovan (17 decembrie). În plus, cei ce îi vor trece pragul, vor avea ocazia să savureze şi chiar să plece acasă cu tot felul de vinuri vechi, ciocolată cu personalitate, cafea aromată, coniac învechit în butoaie de stejar secular, produse culinare apetisante şi trabucuri cu arome rafinate.

Vineri şi sâmbătă, evenimentul va fi deschis publicului între orele 14.00 – 03.00, iar duminică, între 11.00 – 20.00. Biletele de intrare, la preţul de 20 de lei pentru zilele de 15 şi 17 decembrie, respectiv 15 lei pentru ziua de 18 decembrie (abonament 3 zile – 50 lei), se găsesc la ETNO ART (magazin de artă populară şi modernă), situat în clădirea Bastion (pe str. Hector, lângă sala unde se va desfăşura festivalul).

Întregul program artistic îl puteţi afla accesând pagina web a festivalului: www.savoart.ro. O sărbătoare a bunului gust şi a gusturilor bune!

Bucătăria Hoinară a artistului fotograf Răzvan Voiculescu poposeşte joi, 15 decembrie, şi în oraşul de pe Bega, ispitindu-i pe timişoreni cu o colecţie de “popasuri” savuroase în toate regiunile din România. Albumul, care adună între paginile sale călătoria şi gastronomia, gusturile locale cu cele de aiurea, Banatul cu Patagonia, iarba de acasă cu verdele de Papaya şi creveţii jumbo cu Mocăniţa, dacă e să-i cităm pe organizatorii evenimentului, va fi lansat de la ora 19, la berăria Bierhaus.

Deşi îşi spune “bucătărie”, albumul de fotografie Bucătăria Hoinară nu conţine reţete, ci mai degrabă întâlniri între oameni, locuri, ingrediente – fiecare cu povestea şi aroma sa. Se găteşte în “cotloane” fermecătoare, în gospodării ţărăneşti, aşezări nomade, curţi de biserici, herghelii, pe malul Dunării sau la marginea pădurii, pe plajele pietroase din Nordul Dobrogei, sau în vreo horincie amorţită din Ţara Lăpusului, fiecare “popas culinar” oferind cititorului-degustător ocazia explorării unor zone de o frumuseţe (încă) autentică, dar şi plăcerea combinării ingredientelor şi pofta de a spune poveşti.

Odată popasul descoperit, se trece la partea cu adevărat savuroasă – gătitul. Dar să nu credeţi că se găteşte în spiritul locului. După parcurgerea celor 300 de pagini, călătoria devine o adevărată expediţie în jurul bucătăriilor lumii, majoritatea reţetelor fiind suprapuneri cosmopolite reunind gusturi japoneze, mediteraneene, sud-americane amestecate cu aromele “locale” şi cu povestea oamenilor pe care “bucătarii hoinari” îi întâlnesc.

Albumul va fi însoţit de un DVD ce conţine scurtmetrajul de making of al fotografiilor. Filmul este semnat de Şerban Georgescu şi reprezintă o completare savuroasă a albumului, cu multe detalii din culisele fotografiilor tipărite. Un ospăţ vizual pentru acel cititor căruia îi place să deguste imagini şi poveşti speciale, să descopere locuri noi şi tradiţii, completează organizatorii evenimentului. Prezintă scriitorul Robert Şerban.

Ca urmare a apelului la proiectul Fă un dar!, Asociaţia Culturală Pro Arta organizează un atelier de pâine tradiţională susţinut de brutarul artizanal Iulian Duţu.

Cei care doresc să înveţe să facă pâine, lipii şi grisine, să frământe şi să ia reţete, sunt aşteptaţi sâmbătă, 9 aprilie, la ora 15.00, la Geanina pe Str. Căpitan Dan nr 2, zona Blaşcovici din oraşul de pe Bega.

„Pâinea tradiţională este acea pâine făcută cu plămădeală, fără drojdie de bere sau alţi agenţi chimici de dospire. Este singura pâine normală, simplă şi sănătoasă pe care ar trebui să o mâncăm cu toţii”, explică organizatorii.

Pentru a şti câtă făină să pregătească, timişorenii sunt rugaţi de organizatori să se înscrie din timp la atelierul de pâine tradiţională. Înscrierile se pot face până în data de 7 aprilie, la adresa proartatimisoara@gmail.com.

O carte de bucate cu reţetele preferate ale unor familii de viţă nobilă, presărate cu multe… poveşti. Asta le propune Alteţa Sa Regală Principesa Margareta celor curioşi de ce se mănâncă la o masă regală, dar şi tuturor cititorilor de carte românească.

Cea de-a treia lucrare a Principesei Margareta, “Carte regală de bucate”, va fi lansată şi la Timişoara, sâmbătă, 18 decembrie, la ora 14, la Iulius Mall (demisol, lângă bradul de Crăciun). Alături de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta va fi prezent şi istoricul timişorean prof. univ. dr. Victor Neumann.

Apărut la editura Curtea Veche, volumul a însemnat o perioadă îndelungată de muncă, nefiind doar o carte de bucate, ci un fel diferit de a cunoaşte Familiile Regale ale lumii.

“Titlul cărţii nu conţine nici o metaforă şi nici o ironie. Sunt fericită că vă pot oferi o carte de bucate regală la modul propriu. Ştim cu toţii cât de importantă a fost şi rămane, în ritualul şi acţiunile publice ale Casei Regale, ospitalitatea. (…) Capitolele poartă numele celor de la care am reţetele şi sunt aşezate aproximativ în ordinea în care mi-am cunoscut rudele. Crescând în Anglia, Danemarca şi Italia, atât de aproape de bunicile mele, am început cu ele, apoi am continuat cu părinţii mei, Regele şi Regina, surorile şi verii pe care i-am ştiut de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofia a Spaniei şi Ducele de Aosta. Fiecare capitol cuprinde amintirile mele, detalii despre prietenia şi legătura noastră de rudenie, un crampei din lumea care ne uneşte, contextul cultural şi istoric în care familiile noastre au existat împreună, reţeta sau reţetele şi fotografii”, scrie Principesa Margareta a României.

Culegerea de poveşti şi reţete, care se întinde pe parcursul unei jumătăţi de veac şi pe întreaga geografie europeană, va fi lansată la Timişoara în cadrul primei ediţii a târgului “Expo delicii şi delicatese de sărbători”, deschis la demisolul complexului comercial Iulius Mall până duminică, 19 decembrie.

Având o istorie de 4-5 mii de ani de cultivare a acestei plante, China poate fi denumită pe bună dreptate patria ceaiului. Ceaiul a fost întrebuinţat pentru prima oară de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor cât şi a mâncărurilor.

Fiind de mare importanţă pentru civilizaţiile asiatice, s-au născut legende despre descoperirea ceaiului. O legenda populară chineză spune că impăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 î.Hr. Câteva frunze s-au scuturat în bolul împăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Curios din fire, Shennong luă o sorbitură şi fu plăcut surprins de aroma şi de proprietăţile revigorante ale băuturii.

Dovezi materiale ale întrebuinţării plantei sunt recipientele cu ceai descoperite în morminte datând de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentară aparţine unui funcţionar chinez despre care se ştie că a murit în anul 273. Cert este că, în timpul dinastiei Tang (618-907), băutul ceaiului devenise popular datorită gustului său şi a calităţilor sale medicinale. Ceainăriile atrăgeau artiştii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului).

Ceremonia ceaiului în China

Ceştile, ceainicele, paharele frumoase din porţelan sau ceramică, tehnica şi măiestria specială de opărire şi fiertura de ceai de diferite culori întruchipează într-o măsură cultura tradiţională din China. În oraşele chineze se pot găsi peste tot magazine de ceai şi ceainării. Renumite sunt acelea din oraşele Hangzhou, Chengdu, Guangzhou, Chaozhou. Mulţi oameni, atât vârstnici, cât şi tineri au obiceiul de a se duce împreună cu prietenii la ceainărie, ceea ce le face o plăcere deosebită. Există mai multe varietăţi de ceai, dar chinezii îl consumă cel mai mult pe cel verde în combinaţie cu iasomie.

Ceremonia ceaiului în China pune accentul pe ceai şi nu pe ritualul în sine. Important este felul în care miroase ceaiul, gustul acestuia, iar toţi paşii care se parcurg în timpul ceremoniei sunt destinaţi a fi apreciaţi.

Una dintre metodele chinezeşti de preparare şi servire a ceaiului este gaiwan. Cuvântul gaiwan denumeşte micul bol de proţelan aşezat pe o farfurioară şi acoperit cu un capac din care se bea ceaiul. Paşii ce trebuie urmaţi sunt următorii:

1. clătirea ceştii cu apă fierbinte – acestă etapă pregăteşte recipientul în care va fi pus ceaiul, purificându-l simbolic şi practic. Apa fierbinte încălzeşte ceaşca, detaliu important în prepararare ceaiurilor fine.

2. frunzele de ceai (1 sau 2 linguriţe) sunt adăugate imediat după clătirea ceştii, înainte ca aceasta să se răcească.

3. înaintea infuzării, frunzele sunt înmuiate cu câteva picături de apă fierbinte, eliberându-se aroma ceaiului, ce trebuie adulmecată înaintea adăugării restului de apă; altă modalitate de înmuiere este turnarea apei fiebinţi şi scurgerea ei imediat după aceea;

4. infuzarea – calitatea apei este foarte importantă; cea mai portivită apă este cea de izvor cu un conţinut potrivit de minerale (apa de la robinet şi apa distilată nu sunt indicate). Temperatura apei şi timpul de infuzare se stabileşte în funcţie de tipul de ceai:

- pentru ceaiul verde: temperatura apei trebuie să fie sub punctul de fierbere; cu cât temperatura este mai scăzută (60, chiar 50 de grade Celsius), cu atât timpul de infuzare poate fi mai lung şi aroma va fi mai puternică, fără a deveni şi amară;

- ceaiul oolong se recomandă a fi infuzat 3 minute la 80 de grade Celsius;

- ceaiul negru se infuzează 3 minute la 85 de grade Celsius;

- ceaiul pu-erh: se foloseşte apa la 100 de grade Celsius, lăsând la infuzat între 3 şi 5 minute.

5. când infuzia este gata, se acoperă cu capacul; se ridică gaiwanul cu mâna stângă, apucând farfurioara; se trece în mâna dreaptă şi se toarnă într-o carafă mică, mişcând uşor poziţia capacului şi ţinând gaiwanul cu degetul mare plasat pe capac şi restul degetelor susţinând farfuria.

6. dacă frunzele sunt întregi şi de bună calitate, se poate obţine şi o a doua şi a treia infuzie, imediat după prima.

Metoda gongfu datează din aceeaşi perioadă ca şi metoda gaiwan. Se folosesc ceainice mici de ceramică nesmălţuită aşezate în boluri întinse. Metoda este similară cu cea gaiwan, însă nu se recomandă a se folosi la prepararea ceaiurilor neoxidate datorită proprietăţilor izolatoare ale ceramicii din care este făcută vesela.

Conform medicinii tradiţionale chineze, ceaiul are funcţia de întărire a sănătăţii şi de prevenire şi combatere a maladiilor. Elementele principale conţinute în ceai sunt cafeină, aminoacizi, elemente minerale, ca sulf, potasiu, calciu. El este şi o sursă bogată de vitamine B şi C, care sunt strâns legate de sănătatea umană.

Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație. Deseori se greșește considerând că termenul gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti, dar aceasta este doar o mică parte a acestei științe. Nu se poate spune întotdeauna că un bucătar este de asemenea și un gurmand.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul “gastronomie” este derivat din greaca antică, γαστήρ (gastér) semnificând “stomac” și νόμος (nómos) – “cunoaștere” sau “lege”.

Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentația și mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaționată cu Artele frumoase și Științele sociale în termeni de cultură, și cu Științele naturale referitor la aparatul digestiv al corpului uman.

Principalele activități ale unui gurmand includ descoperirea, gustarea, experimentarea, cercetarea, înțelegerea și documentarea în scris a alimentelor și mâncărurilor. Gastronomia este, prin urmare, o activitate destul de complexă. Urmărind cu atenție, oricine va descoperi că în jurul mâncărurilor există dans, teatru, pictură, sculptură, literatură, arhitectură și muzică – în alte cuvinte, Artele frumoase. Mai mult, există fizică, matematică, chimie, biologie, geologie, agronomie, precum și antropologie, istorie, filosofie, psihologie și sociologie.

Primul studiu de bază al gastronomiei este probabil eseul numit Fiziologia gustului (Physiologie du goût) publicat de Jean Anthelme Brillat-Savarin în anul 1825. Spre deosebire de tradiționalele cărți de bucate, această lucrare se ocupă de relația dintre simțuri și mâncare, tratând delectarea de la masă ca pe o știință.

În anul 2004 a fost fondată în orașul Bra (Italia) prima universitate din lume dedicată și devotată principiilor gastronomiei, denumită Universitatea de Științe Gastronomice (Università degli Studi di Scienze Gastronomiche). Misiunea acesteia este crearea unui centru internațional de cercetare și educație pentru cei care lucrează la îmbunătățirea metodelor de cultivare, la protejarea biodiversității, și la realizarea unei relații organice între gastronomie și științele agricole.

Sursă: www.wikipedia.org