Pagini de Cultura

Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cuprinde 25 de noi situri, după întrunirea comitetului responsabil, ce a avut loc între 19 şi 29 iunie la Paris, printre care reşedinţa mitropoliţilor din Bucovina şi Dalmaţia (Ucraina), Uzinele Fagus (Germania) şi Grădina persană (Iran), potrivit unesco.org.

Lista cuprinde în prezent 936 de situri, după cea de-a 35-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial. Dintre acestea, 183 sunt naturale, 725 sunt culturale şi 28 sunt mixte.

Siturile naturale adăugate anul acesta sunt: Insulele Ogasawara (Japonia), reţeaua de lacuri din Kenya în Valea Marelui Rift (Kenya), Coasta Ningaloo (Australia) şi, ca extensie, pădurile vechi de fag din Germania (extensie a Pădurilor primare de fag din Carpaţi, Slovacia şi Ucraina). Un singur sit mixt a fost înscris anul acesta pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO – zona protejată Wadi Rum (Iordania).

Siturile culturale adăugate sunt:

- Centrul istoric Bridgetown şi garnizoana (Barbados),

- peisajul cultural al lacului din vestul Hangzhou (China),

- peisajul cultural al cafelei (Columbia),

- peisajul cultural al provinciei Konso (Etiopia),

- platourile de calcar Causses şi Cévennes (Franţa),

- Uzinele Fagus (Germania),

- Grădina persană (Iran),

- Lombarzii în Italia, locuri asociate cu aceştia (568 – 774 e.n.) (Italia),

- Hiraizumi – temple, grădini şi situri arheologice reprezentând Terra pură budistă (Japonia),

- Fortul Iisus din Mombasa (Kenya),

- ansamblurile petroglifice din munţii Altai (Mongolia),

- catedrala León (Nicaragua),

- peisajul cultural de la Serra de Tramuntana (Spania),

- siturile arheologice din insulele Méroé (Sudan),

- siturile palafitice preistorice din jurul Alpilor (Elveţia, Austria, Franţa, Germania, Italia, Slovenia),

- oraşele antice din nordul Siriei,

- moscheea Selimiye (Turcia),

- reşedinţa mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei (Ucraina),

- siturile culturale din Al Aïn – Hafit, Hili, Bidaa Bint Saud şi oazele (Emiratele Arabe Unite),

- citadela dinastiei Hô (Vietnam).

Pe de altă parte, opera arhitecturală a lui Le Corbusier, o contribuţie excepţională la modernizarea arhitecturii, propusă de Franţa, Argentina, Belgia, Germania, Japonia şi Elveţia şi reprezentând 19 monumente din 18 oraşe semnate de arhitectul franco-elveţian (1887 – 1965), nu a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial.

Două situri au fost adăugate pe Lista monumentelor în pericol: rezervaţia Rio Platano (Honduras) şi pădurile tropicale din Sumatra (Indonezia).

O călătorie în capitala Belgiei este incompletă fără o vizită la Biserica Sfânta Parascheva din Bruxelles, situată pe Rue de la Charite nr. 41. Monument istoric datând din cea de-a doua jumătate a secolului XIX, capela Sainte Julienne serveşte acum drept punct de întâlnire şi rugăciune pentru comunitatea românilor din zona Benelux, din ce în ce mai numeroasă.

Construită pe un teren aparţinând ducesei E.U. d’Arenberg, capela Sainte Julienne a fost realizată în stil neogotic în anul 1866 după planurile arhitectului J.B. Helleputte, pentru Congregaţia Surorilor Apostolice ale Sfintelor Taine. Aceasta a fost închinată Sfintei Iuliana şi Tainei Sfintei Euharistii. Altarul este din alamă şi a fost realizat în anul 1889 de către J. Willemoffe şi fiul acestuia (la Liège), după schiţele lui J. Helleputte. Printre eminenţele binefăcătoare ale acestui sanctuar se numără Alteţa Sa Regală Contesa de Flandra, mama Majestăţii Sale Regele Albert I.

Desacralizat, locaşul de cult a fost achiziţionat de Fundaţia Valenţe Umane în luna mai a anului 2009 şi târnosit de Preasfinţitul Părinte Marc Nemţeanul, Episcop Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu data de 8 septembrie 2010, Părintele Bogdan Ioan Popescu organizează activitatea pastoral-misionară, liturgică şi educaţională de la Biserica Sfânta Parascheva din Bruxelles. Aici, românii din Bruxelles au ocazia să se roage împreună, să redescopere cu emoţie frumuseţea sărbătorilor de acasă şi să retrăiască bogăţia spirituală, religioasă şi culturală autentică, păstrată cu sfinţenie în tezaurul sacru al românilor de pretutindeni.

Biserica Sfânta Parascheva este situată aproape de turnul Madou şi de centura interioră, nefiind foarte departe nici de parcul Regal sau Instituţiile Europene. Biserica este foarte uşor accesibilă atât din interiorul Bruxelului, cât şi din exterior. Mai multe detalii puteţi găsi accesând site-ul acestui lăcaş de cult, la adresa www.sfantaparascheva.be.