Focus | Pagini de Cultura

Primii artişti anunţaţi la PLAI 2017: Bombino şi Mokoomba

Publicat de Pagini de Cultura 24 Iulie 2017 Comments Off

Aşteptaţi-vă la muzică şi sunete pe care nu le-aţi mai auzit, instalaţii artistice pe care nu le-aţi mai văzut şi experienţe pe care trebuie să le trăiţi! Este mesajul pe care voluntarii PLAI îl transmit în acest an iubitorilor de muzică, artă şi multiculturalitate.

Ajuns la ediţia cu numărul XII, PLAI 2017 se va desfăşura în perioada 8 – 10 septembrie, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara şi este organizat 100% de voluntari. De-a lungul timpului au fost alături de eveniment peste 1000 de persoane, cu vârste între 14 şi 60 de ani. Startul recrutării de voluntari pentru realizarea ediţiei din acest an a Festivalului PLAI a fost dat deja, iar tinerii dornici să se implice se pot înscrie în echipă până pe 28 iulie. Activităţile în care vor fi implicaţi voluntarii sunt diverse: amenajarea spaţiului cu tot felul de construcţii, organizarea intrării la festival, administrarea zonei de camping, curăţenie şi logistică, echipa de intervenţie, creatorii de zâmbete, echipa de suport pentru Aleea Culturală şi altele.

Cei care vor să fie voluntari trebuie să completeze ACEST FORMULAR şi să realizeze un scurt video în care fiecare trebuie să spună de ce vrea să vină la PLAI.

“PLAI este un eveniment organizat 100% de voluntari. În fiecare an construim o echipă de tineri entuziaşti, interesaţi să îşi asume responsabilităţi şi să fie foarte implicaţi pentru a crea acest festival. PLAI este pe lângă muzică şi activităţi culturale şi multiculturale, un loc al prieteniei, al celor mai frumoase valori care, puse împreună, oferă oraşului acest festival iubit şi aşteptat. PLAI este un microb sănătos şi o experienţă deschizătoare de drumuri şi perspective noi, un prilej pentru cunoaştere de sine, pentru muncă în echipă, pentru satisfacţii personale. Aşteptăm înscrierile pentru că din august începem organizarea”, a spus Deea Rădulescu, coordonatoarea Festivalului PLAI.

***

Organizatorii Festivalului PLAI au anunţat deja primele două nume care vor urca pe scena world music de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, artişti de origine africană a căror compoziţii sunt inspirate de frământările sociale, ca răspuns ferm pentru opresiune şi cu rol de eliberare şi de mobilizare a comunităţilor pentru o viaţă mai bună.

Primul artist anunţat pentru Festivalul PLAI 2017 este Bombino. După rebeliunea tuaregă din 2007, guvernul din Niger a interzis folosirea chitărilor temându-se de puterea acestora de a răspândi revolte. În acel an, Omar Moctar şi-a părăsit oraşul natal, Agadiz, şi împreună cu prietenii şi familia a fugit în Burkina Faso unde a solicitat refugiu. În urma unor sesiuni alături de alţi chitarişti tuaregi, Omar a primit porecla de “Bombino”, adică “cel mic”.

Timpul petrecut de Bombino în exil a fost documentat de Ron Wyman în cadrul peliculei “Agadez, the Music and the Rebellion” şi l-a propulsat pe acesta în lumina reflectoarelor. Un an mai târziu, Bombino a lansat primul său album “Agadez”, care a urcat pe prima poziţie a iTunes World Chart şi l-a inspirit pe Dan Auerbach de la The Black Keys’s să-i producă cel de-al doilea album, “Nomad”. Piesele de pe acest album au depăşit milioane de vizualizări pe Youtube, lucru puţin obişnuit pentru un artist de world music fără susţinerea unei case de discuri majore.

Cel mai recent album al său, “Azel”, a fost produs de Dave Longstreth de la Applehead Studio New York şi este o combinaţie fascinantă de muzică pur tradiţională tuaregă şi un blues electric cât se poate de contemporan. Muzica lui Bombino este crudă, melodică şi incredibil de fluidă, poate transporta orice ascultător în mijlocul deşertului Sahara.

Cea de-a 2-a formaţie vine tocmai din Zimbabwe. Mokoomba prezintă lumii un amestec electrifiant de afro-fusion şi ritmuri tradiţionale de Tonga, care se îmbină cu vocea excepţională a vocalistului Mathias Muzaza.

Piesele Mokoomba sunt un tribut pentru sudul africii şi evidenţiază problemele sociale din Zimbabwe într-un context al speranţei şi al depăşirii graniţelor. Ascunse de ritmurile energice, mesajele transmise de Mookomba, nume care se traduce prin “respect profund pentru rău”, prezintă viaţa grea a comunităţilor ce au fost mutate din zonele de baştină pentru crearea barajului Kariba, de pe râul Zambezi, şi sunt, în acelaşi timp, un răspuns la dezordinea socială din Zimbabwe şi la dictatura lui Mugabe.

În Aprilie 2017, Mookomba a fost trupa aleasă de Songlines pentru coperta revistei. The Guardian i-a inclus în “Future sounds: the best pop and rock of 2017”, iar ultimul lor album, “Luyando” a fost considerat de Wanderlust unul dintre cele “29 de albume de ascultat in 2017”.

“Luyando (cel mai recent album) este o nestemată şi oferă pe lângă un album antrenant şi energic, o excursie celestă şi tradiţională în inima unei regiuni dezbinate.” [Paul Scott-Bates, Louder Than War]

***

O surpriză pentru publicul PLAI din 2017 va fi Octopus Tarot Labyrinth, o trupă de teatru din Ungaria care prezintă un spectacol inedit, creat pentru a oferi o experienţă unică şi magică.

Cei care vin la PLAI vor intra într-o zonă interactivă de comunicare, prin intermediul teatrului şi al unui labirint din bambus şi textil de 625 mp, cu alei înguste. Vizitatorii labirintului vor urma o călătorie a propriei descoperiri, având o serie de întâlniri cu echipa de actori care va interacţiona cu publicul şi va oferi îndrumare. Cei care intră în labirint au de ales între 24 de cărţi, care au peste 1000 de ani vechime şi care reprezintă simboluri pentru rolurile din viaţă.

Octopus Tarot Labyrinth este prezent cu acest spectacol pentru prima data în România, la Timişoara, şi va avea în cadrul PLAI trei reprezentaţii.

***

Abonamentul PLAI poate fi cumpărat cu suma de 78 de lei, până pe 16 august 2017, prin Eventim, librăriile Cărtureşti sau AMBASADA.

Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul evenimentului www.plai.ro.

Festivalul PLAI este organizat de voluntarii Centrului Cultural PLAI din Timişoara, în parteneriat cu Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, cu sprijinul Consiliul Judeţean Timiş.

Actualitate

Expoziţia Gărâna Jazz Festival 20. Istoria unui festival în fotografii

Publicat de Pagini de Cultura 28 Iunie 2017 Comments Off

Joi, pe 29 iunie, Muzeul de Artă Timişoara va găzdui vernisajul expoziţiei “Gărâna Jazz Festival 20”, un demers de foto-jurnalism documentar menit să investigheze ultimii 20 de ani ai unui dintre cele mai importante festivaluri de jazz open-air din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Expoziţia va fi prezentă la Muzeul de Artă din Timişoara până în luna septembrie, disponibilă timişorenilor dar şi turiştilor prezenţi la a cea de-a 21-a ediţie a festivalului, desfăşurată în satul Gărâna, judeţul Caraş-Severin, între 6 şi 9 iulie.

Colecţia inedită de imagini “Gărâna Jazz Festival 20” este semnată de artiştii Horaţiu şi Mihai Şovăială, într-un album foto ce prezintă oamenii, stările şi faptele care au definit festivalul în istoria sa recentă. Cei doi fotografi, aflaţi pentru prima oară la Gărâna în vara 2016, au interpretat tema festivalului pornind de la studiul fotografiei vernaculare şi al fotografiei documentare a anilor 60-70. Au petrecut cinci zile de vară în munţii cu jazz pentru a surprinde toate detaliile experienţei considerată unică în Europa, atât de artiştii internaţionali cât şi de publicul iubitor de muzică live în natură.

Oamenii, locul, scurgerea timpului şi a muzicii se regăsesc în expoziţie şi în albumul care-i poartă numele. Proiectul editorial conţine două părţi distincte dar reciproc dependente – una care recreează atmosfera locală în cele mai vii detalii, alta care constă într-o serie de portrete ale artiştilor ce au urcat pe scena ediţiei aniversare din iulie 2016. Imaginile se succed într-un ritm vizual care provoacă retrăirea emoţiilor pentru cei care au fost la festival ori pregătirea curiozităţii pentru cei ce-şi doresc să ajungă la Gărâna.

Expoziţia “Gărâna Jazz Festival 20” va poposi la Muzeul de Artă din Timişoara între 28 iunie şi 1 septembrie, şi va putea fi explorată de timişoreni pe întreg parcursul verii, de marţi până duminică, între 10:00 – 18:00. La vernisajul dedicat acesteia, ce va avea loc pe 29 iunie, de la ora 18.00, vor lua cuvântul Victor Neumann – director Muzeul de Artă Timişoara, Marius Giura – director Gărâna Jazz Festival şi Mircea Mihăieş – scriitor.

***

Festivalul Internaţional de Jazz Gărâna este organizat de Fundaţia Culturală Jazz Banat, membră a European Jazz Network. În ultimii 20 de ani, peste 70.000 de spectatori şi numeroşi artişti cu renume internaţional au împărtăşit experienţa muzicii jazz de avangardă ascultată sub cerul liber în micul sat din inima Banatului. Au cântat la Gărâna: Eberhard Weber, Mike Stern, Jan Garbarek, Charles Lloyd, Jean-Luc Ponty, Stanley Jordan, John Abercrombie, Miroslav Vitous, Zakir Hussain, Magnus Ostrom, Bugge Wesseltoft, Lars Danielsson, Avishay Cohen, Nils Petter Molvaer, Jack Dejohnette, Kimmo Pohjonen şi multi alţii. Detalii pe www.garana-jazz.ro.

Actualitate

Baroque||Urban aduce la Timişoara uimitoarele sculpturi ale artistului Virgilius Moldovan

Publicat de Pagini de Cultura 26 Iunie 2017 Comments Off

Cunoscut mai mult peste Ocean şi în Europa – cu precădere în Austria, în a cărei capitală locuieşte şi lucrează de mai bine de trei decenii – artistul Virgilius Moldovan este protagonistul expoziţiei de artă contemporană „MEATING” din cadrul celei de-a doua ediţii a proiectului Baroque||Urban. Lucrările sale, prezentate anterior în galerii, muzee, târguri şi bienale de artă din Amsterdam, Beijing, Braşov, Cluj, Craiova, Florenţa, Frankfurt, Köln, Linz, Miami, Nashville, Praga, Rotterdam, sau Viena, ajung pentru prima dată la Timişoara, în cadrul evenimentului găzduit în perioada 21 iulie – 12 septembrie de Muzeul de Artă din Timişoara şi organizat de Asociaţia Festivalul Baroc, Muzeul de Artă Timişoara şi META Gallery, cu sprijinul Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, al Primăriei Timişoara şi al Consiliului Judeţean Timiş.

Selecţia cuprinde 24 de lucrări de sculptură monumentale – şi ca dimensiuni şi ca valoare artistică – realizate din răşină, ghips, silicon şi bronz de către maestrul Virgilius Moldovan şi patru lucrări de pictură în ulei pe pânză ale acestuia. Catalogate drept hiper-realiste şi supradimensionate, sculpturile lui Virgilius Moldovan reprezintă tipologii umane şi personaje istorice sau politice în ipostaze inedite, nude.

Titlul expoziţiei – MEATING – un termen cu sensuri multiple, face trimitere pe de o parte la întâlnirea cu arta (deşi ortografia diferă în mod intenţionat) şi pe de altă parte la carnalitatea ce constituie tematica artistică aleasă pentru această ediţie.

Baroque||Urban 2017 aduce în prim plan relaţia dintre artă şi public, propunându-şi racordarea Timişoarei la practicile internaţionale din domeniul artelor vizuale, promovarea educaţiei culturale, a identităţii şi valorilor culturale locale şi europene şi nu în ultimul rând formarea unui public iubitor, consumator şi cumpărător de artă. Caracterul participativ al unor lucrări din expoziţie, atelierele de pictură în stil baroc pentru copii – ce se vor desfăşura în aer liber în luna august şi vor fi susţinute de artişti locali – precum şi dialogul dintre artiştii şi organizatorii locali şi cei internaţionali vin în întâmpinarea acestei misiuni.

Expoziţia este însoţită de texte critice semnate de curatoarea Ana-Daniela Sultana, absolventă a Universităţii de Artă Aplicată din Viena.

Vernisajul va avea loc vineri, 21 iulie la ora 18:30 în prezenţa artistului, a directorului Muzeului de Artă din Timişoara, a curatoarei, a organizatorilor Asociaţia Festivalul Baroc Timişoara şi META Gallery, precum şi a partenerilor şi sponsorilor proiectului.

Expoziţia va fi amplasată la etajul II al Muzeului de Artă din Timişoara şi va avea dedicate cinci încăperi, incluzând şi sala barocă. Organizatorii au mai pregătit şi alte acţiuni adiacente proiectului, cum ar fi ateliere de modelaj pentru copii, dezbateri şi evenimente speciale. Pentru mai multe detalii, vizitaţi pagina de Facebook Baroque||Urban.

Accesul vizitatorilor expoziţiei se supune orarului muzeului (Marţi – Duminică: 10:00-18:00) şi nu este recomandat persoanelor sub 18 ani.

Sursa foto: Kopacz Kund

Actualitate

„Planeta Petrila”, în deschiderea festivalului Ceau, Cinema!

Publicat de Pagini de Cultura 20 Iulie 2017 Comments Off

Unul din cele mai aşteptate documentare româneşti ale anului, Planeta Petrila, regizat de Andrei Dăscălescu, va putea fi văzut în premieră la Timişoara în deschiderea celei de-a patra ediţii a festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie.

Prezentat în premieră mondială la celebrul Festival Internaţional de Film Documentar din Amsterdam – IDFA, Planeta Petrila îi urmăreşte pe Ion Barbu, artist şi activist care luptă să salveze de la demolare clădirile istorice ale minei din oraşul Petrila, şi minerul Cătălin Cenuşă, care încearcă să îşi transfere brigada la o altă mină.

La proiecţia de gală din 20 iulie (ora 22.00, Grădina de Vară Capitol) vor fi prezenţi regizorul Andrei Dăscălescu, caricaturistul Ion Barbu, minerul Cătălin Cenuşă şi producătoarea filmului, Anamaria Antoci, membră a juriului Ceau, Cinema! 2017.

Debut al regizoarei Agnieszka Smoczynska, Fiicele dansului (Córki dancingu/The Lure), unul din hiturile de anul trecut ale cinematografiei poloneze şi câştigător al Premiului Special al Juriului la Sundance 2016, va putea fi de asemenea văzut, în premieră în România, într-o proiecţie eveniment la Ceau, Cinema!

În Varşovia anilor `80, două sirene misterioase sunt adoptate de un cabaret. În timp ce una caută dragostea oamenilor, cealaltă are intenţii mai puţin umane. O exuberantă şi electrizantă fantezie muzicală, prezentată cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti.

Spectatorii Ceau, Cinema! vor putea viziona la Timişoara şi unul din cele mai apreciate şi excentrice filme portugheze noi, John From (2015), regizat de João Nicolau. Proiecţie posibilă cu susţinerea Ambasadei Portugaliei la Bucureşti.

În ultima seară de festival, la Gottlob, prima localitate rurală cu cinematograf modernizat din România, publicul va avea şansa să vadă cel mai mare succes al cinematografiei suedeze recente, Un bărbat pe nume Ove (A Man Called Ove, r. Hannes Holm), film care a primit la începutul acestui an două nominalizări la Premiile Oscar. Evenimentul este sprijinit de Ambasada Suediei la Bucureşti.

Tot la Gottlob va fi programată, în prezenţa câtorva actori din distribuţie, şi coproducţia germano-română La drum cu tata (2016), primul film al tinerei regizoare Anca Miruna Lăzărescu.

Ca în fiecare an, Ceau, Cinema! a pregătit şi proiecţii matinale pentru copii. Publicul tânăr se va putea bucura de Viața mea de Dovlecel (2016, r. Claude Barras), animaţie elveţiană nominalizată la Globurile de Aur şi Oscar şi distribuită în România de Macondo, precum şi de un calup aniversar din celebra serie cehă de animaţii de scurtmetraj Pat & Mat.

Cea de-a patra ediţie a festivalului Ceau, Cinema! va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara şi Gottlob. PROGRAMUL proiecţiilor de film poate fi descărcat AICI.

***

Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală. Proiect realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), Primăriei Municipiului Timişoara, Consiliului Local Timişoara şi Consiliului Judeţean Timiş.

Actualitate

Filme de Oscar în aer liber – Caravana Metropolis a ajuns la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 11 Iulie 2017 Comments Off

Filmul PERFECT STRANGERS, în regia lui Paolo Genovese, distins cu Premiul Juriului la Tribeca Film Festival şi Cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cairo, dă startul proiecţiilor în aer liber din Timişoara. Caravana Metropolis – Cinema în Aer Liber poposeşte în această seară în oraşul de pe Bega, unde aduce spre vizionare şase filme noi premiate la Cannes, Globurile de Aur, nominalizate sau laureate ale premiului Oscar.

Organizat pentru al patrulea an consecutiv şi la Timişoara, festivalul se desfăşoară între 11 şi 16 iulie, la Teatrul de vară din Parcul Rozelor. Începând de marţi şi până duminică, proiecţiile vor începe de la 21:30, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Programul festivalului include unele dintre cele mai bune filme ale anului, care au înregistrat succes atât din partea criticilor, cât și din partea publicului. Acestea vor putea fi urmărite în condițiile unei săli de cinema moderne, la standarde de calitate europene, pe un ecran gonflabil de 120 m² și singurul proiector digital mobil din țară, de 17.000 lumeni, declară reprezentanţii Asociaţiei Culturale Metropolis, organizatorii evenimentului..

Filmele din selecţia oficială, drame, thrillere, comedii şi documentare pentru toate gusturile şi vârstele, care vor putea fi văzute în Timişoara, în cadrul Caravanei Metropolis, sunt:

Marţi, 11 iulie

PERFECT STRANGERS, în regia lui Paolo Genovese, distins cu Premiul Juriului la Tribeca Film Festival şi Cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cairo.

Sinopsis: Fiecare dintre noi are trei vieţi: una publică, una privată şi una secretă. În timpul unei cine, un grup de prieteni decide să facă un fel de joc de adevăr sau provocare, prin punerea telefoanelor mobile pe masă. Pe durata cinei, mesajele şi apelurile telefonice sunt partajate între ei, făcându-şi publice unul altuia secretele.

Miercuri, 12 iulie

HELL OR HIGH WATER, în regia lui David Mackenzie cu 4 nominalizări la Oscar, 3 nominalizări la Globurile de Aur, în competiţia Un certain regard la Cannes 2016.

Sinopsis: Filmul ne spune povestea a doi fraţi din Texas, Toby (Chris Pine) şi Tanner (Ben Foster), care se reunesc după ani la rând în care drumurile li s-au despărţit, pentru a jefui filiale ale băncii care ameninţă cu executarea silită afacerea familiei lor. Pentru ei, jafurile nu sunt decât un ultim resort disperat de a-şi pune la adăpost viitorul care le-a fost răpit. O vreme se pare că răzbunarea merge ca pe roate, dar totul se schimbă din momentul în care pe firul investigaţiei intră un ranger texan, Marcus (Jeff Bridges), care, la rândul său, caută să facă ultima mare “captură” din carieră înainte de a se pensiona.

Joi, 13 iulie

THE SALESMAN, în regia lui Asghar Farhadi a câștigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun film străin în 2017, Premiile pentru Cel mai bun scenariu şi Cel mai bun actor la Cannes 2016.

Sinopsis: Forţaţi să îşi schimbe locuinţa din cauza construcţiilor care au loc în clădirea învecinată, Emad şi Rana se mută într-un apartament în centrul Teheranului. Un incident care are legătură cu fostul chiriaş va schimba dramatic viaţa tânărului cuplu.

Vineri, 14 iulie

EU, DANIEL BLAKE, în regia lui Ken Loach, premiat cu Palme d’Or la Cannes 2016, Premiul BAFTA pentru Outstanding British Film of the Year şi premiul Cesar pentru Cel mai bun film străin.

Sinopsis: Daniel Blake este un bărbat trecut de 50 de ani din nord-estul Angliei care se îmbolnăveşte şi are nevoie de asistenţă socială din partea statului. În timp ce se chinuie să învingă sistemul birocratic pentru a obţine acest ajutor, el o întâlneşte pe Katie, care ar vrea să scape de la azilul pentru nefamilişti, dar pentru asta trebuie să accepte un apartament la sute de kilometri distanţă. Recomandare de vârstă: AG.

Sâmbătă, 15 iulie

MOONLIGHT, câştigătorul premiului Oscar pentru Cel mai bun film, Cel mai bun scenariu adaptat, Cel mai bun actor într-un rol secundar şi al Globului de Aur pentru Cel mai bun film.

Sinopsis: Scenariul filmului urmăreşte un tânăr american de culoare, din copilărie şi până la maturitate, în timp ce se străduieşte să-şi găsească sensul în lume.

Duminică, 16 iulie

VIAŢA MEA DE DOVLECEL, în regia lui Claude Barras, a fost nominalizat la Oscar în 2017 pentru Cel mai bun lungmetraj de animaţie şi este câştigător al premiului pentru Cel mai bun film de animaţie la European Film Awards.

Sinopsis: După dispariţia mamei lui, Dovlecel se împrieteneşte cu Raymond, ofiţerul de poliţie care îl va însoţi către noua lui viaţa la casa de copii. Eroului nostru îi va fi greu la început să îşi găsească locul în acest mediu nou şi, adesea, ostil. Dar cu ajutorul lui Raymond şi a noilor prieteni, Dovlecel va învăţa să aibă încredere în ceilalţi şi chiar va realiza ce înseamnă dragostea.

Caravana Metropolis – Cinema în Aer Liber este organizat de Asociaţia Culturală Metropolis, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei; proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara. Proiectul sprijină candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.

Actualitate

Caravana Metropolis aduce filme de Oscar la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 4 Iulie 2017 Comments Off

Caravana Metropolis – Cinema în Aer Liber, poveste care a adunat peste 300.000 de spectatori în cei cinci ani de când colindă ţara, şi-a încheiat călătoria în Arad şi Braşov şi merge mai departe spre Timişoara şi Sibiu.

În oraşul de pe Bega, Caravana va poposi între 11 – 16 iulie, în Parcul Rozelor, şi aduce în faţa publicului filme pentru toate gusturile: drame, thrillere, comedii şi documentare. De marţi până duminică, de la ora 21:30, pe cel mai mare ecran outdoor din ţară, vor fi proiectate şase filme noi premiate la Cannes, Globurile de Aur, nominalizate sau laureate ale premiului Oscar. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Programul festivalului include unele dintre cele mai bune filme ale anului, care au înregistrat succes atât din partea criticilor, cât şi din partea publicului. Acestea vor putea fi urmărite în condiţiile unei săli de cinema moderne, la standarde de calitate europene, pe un ecran gonflabil de 120 m² şi singurul proiector digital mobil din ţară, de 17.000 lumeni, declară declară reprezentanţii Asociaţiei Culturale Metropolis, organizatorii evenimentului.

Iată cele 6 filme care vor fi proiectate la Timişoara:

Marţi, 11 iulie

PERFECT STRANGERS, în regia lui Paolo Genovese, distins cu Premiul Juriului la Tribeca Film Festival şi Cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cairo.

Miercuri, 12 iulie

HELL OR HIGH WATER, în regia lui David Mackenzie cu 4 nominalizări la Oscar, 3 nominalizări la Globurile de Aur, în competiţia Un certain regard la Cannes 2016.

Joi, 13 iulie

THE SALESMAN, în regia lui Asghar Farhadi a câștigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun film străin în 2017, Premiile pentru Cel mai bun scenariu şi Cel mai bun actor la Cannes 2016.

Vineri, 14 iulie

EU, DANIEL BLAKE, în regia lui Ken Loach, premiat cu Palme d’Or la Cannes 2016, Premiul BAFTA pentru Outstanding British Film of the Year şi premiul Cesar pentru Cel mai bun film străin.

Sâmbătă, 15 iulie

MOONLIGHT, câştigătorul premiului Oscar pentru Cel mai bun film, Cel mai bun scenariu adaptat, Cel mai bun actor într-un rol secundar şi al Globului de Aur pentru Cel mai bun film.

Duminică, 16 iulie

VIAŢA MEA DE DOVLECEL, în regia lui Claude Barras, a fost nominalizat la Oscar în 2017 pentru Cel mai bun lungmetraj de animaţie şi este câştigător al premiului pentru Cel mai bun film de animaţie la European Film Awards.

Actualitate

Un nou trend de lifestyle – expoziţia de design de produs la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 4 Iulie 2017 Comments Off

Tablouri 3D în culori puternice, obiecte de mobilier din lemn de esenţă tare şi bijuterii delicate. Sunt câteva dintre detaliile care te îndeamnă să treci pragul Galeriei Subterane din Timişoara, unde este deschisă expoziţia Un nou trend de lifestyle. Evenimentul îi aduce în oraşul de pe Bega pe designerii Liliana Stoica, Ciprian Manda şi Angela Ciobanu.

Un nou trend de lifestyle, expoziţia curatoriată de Mihaela Ion, poate fi vizitată la Galeria Subterană din cadrul Casei Artelor din Timişoara până în data de 12 iulie, iar accesul publicului este liber. Bazându-se pe un joc de lumini şi umbre, curatoarea Mihaela Ion a creat o expoziţie capabilă să ofere mai multe valenţe şi identităţi vizuale lucrărilor expuse.

Astfel, lucrările Lilianei Stoica, realizate din lemn pe lemn, prin maniera în care au fost concepute, oferă o dualitate cromatică. Lucrările sale, expuse mai ales în prima cameră a Galeriei Subterane, trebuie, aşa cum se menţionează şi pe panourile de prezentare, să fie privite atât de la stânga la dreapta, cât şi viceversa, pentru a se observa dubla identitate cromatică.

Mobilierul de esenţa tare realizat de Ciprian Manda, făra niciun cui sau clei, ci doar prin imbinările lemnului prin tehnici tradiţionale, oferă naturaleţe camerei în care sunt expuse. Fiecare detaliu al lemnului este prezent pe lucrările lui Ciprian ceea ce transformă exponatele în lucrări vii care îşi găsesc noi identităţi.

Bijuteriile din aur şi argint ale Angelei Ciobanu, panotate pe suporţi din lemn, se încadrează perfect în spaţiul Galeriei Subterane. Transpunerea acestor bijuterii într-o galerie de artă, sporesc statementul general al expoziţiei Un nou trend de lifestyle şi anume acela că obiectele de autor, şi de design trebuie să fie considerate opere de artă.

Am selectat Timişoara pentru a prezenta într-un spaţiu de consum de cultură adecvat, Galeria Subterană, statusul industriei creative şi culturale româneşti conform designerilor şi creatorilor de produs invitaţi să expună: Liliana Stoica, Ciprian Manda şi Angela Ciobanu. Suntem în faţa redefinirii statusului obiectelor de autor, care îşi regăsesc locul în galerii de artă, declară organizatorii evenimentului.

Expoziţia Un nou trend de lifestyle este realizată de Revista Atelierul în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş.

***

Revista Atelierul (www.revista-atelierul.ro) este o platformă activă de promovare online şi offline a industriilor creative şi culturale din România şi din străinătate. Revista Atelierul s-a poziţionat de la data fondării, în 2010, ca fiind un promotor activ al produselor de autor şi de designer și a apărut în momentul în care cultura designerilor şi a creatorilor de obiecte unicat a început să ia amploare în România şi a devenit tot mai necesară o structură în cadrul căreia creatorii şi designerii de produs, de idei să se poată regăsi.

Foto: Andra Gabriela

Actualitate

CARTEA DE SÂMBĂTĂ: Citind “Femeia cu Părul Roşu”

Publicat de Horea Bacanu 3 Iulie 2017 Comments Off

Femeia cu Părul Roşu, roman semnat de Orhan Pamuk, este un test experimental ficţional, perfect pentru câteva tipologii de cititori.

Pentru un cititor care se ocupă cu comunicarea şi PR-ul, obişnuit să se joace cu emoţiile şi sentimentele create prin mijlocirea cuvintelor, ori deprins cu tehnicile de mixaj vizual (întâlnite mai ales în textele ficţionale), noul roman al lui Orhan Pamuk dezvăluie întâi de toate o ingenioasă tactică de promovare a legăturii dintre legendele orientale şi cele ale civilizaţiei greceşti.

Soiul acesta de alăturare şi chiar întrepătrundere dintre Orient şi Occident este exemplificat prin paralela dintre legenda regelui din cetatea grecească Theba, Oedip, care îşi ucide tatăl, şi legenda din Cartea şahilor, scrisă de Ferdousi, în care se află tragedia lui Rostam şi a fiului său, Sohrab. Ledendele vorbesc simetric despre cum Oedip îşi ucide tatăl, pe regele Laios, dar şi despre cum Sohrab este învins în luptă şi ucis de tatăl său, Rostam. Faţă de Oedip şi tatăl său, eroii persani îşi schimbă doar rolurile învingătorului şi învinsului, jucate în oglindă de fiu şi tată în legenda iraniană.

Cel priceput în comunicare va admira în cel mai recent roman al lui Orhan Pamuk o intersecţie ficţională originală şi captivantă, prin care legendele sunt legate de viaţă, iar viaţa situată la graniţa dintre Occident şi Orient, trasată chiar prin Istanbul, este explicată magic prin forţa de seducţie şi de anticipare a legendelor, fie ele occidentale, sau fie ele orientale. Cititorului atent nu îi va scăpa puterea de atracţie creată de textul lui Pamuk, care vorbeşte de graniţa dintre viaţă şi legende, un punct care se sublimează în gândurile şi emoţiile personajelor din acest roman, ca şi graniţa dintre Occident şi Orient, sublimată şi ea prin paralelismul legendelor. Orice proiect de comunicare şi PR are nevoie, nu-i aşa, de un fir roşu mitologic, ori măcar de o urmă de context magic, iar în acest roman el este strălucitor, formativ pentru cititorul din acest domeniu.

Unul dintre fragmentele din finalul ficţiunii aproape că prinde întreaga întindere a acestei convingătoare strategii de PR, construită de Orhan Pamuk pentru a marca locul intersecţiei magice dintre legendă şi viaţă.

„Am încercat s-o liniştesc: nu puteam, desigur, să vorbesc în numele dragului meu Enver, care se afla în închisoare şi al cărui proces era încă pe rol, dar puteam să o asigur că nici eu, nici fiul meu nu intenţionam să desfiinţăm Sohrabul, acea mare companie de construcţii întemeiată, cu deosebită inteligenţă şi inventivitate, de răposatul tată al băiatului, şi nici să-i lăsăm pe drumuri pe sutele de oameni care munceau acolo. Dimpotrivă, doream ca Sohrabul să devină şi mai productiv. I-am spus că, din punctul meu de vedere, Sohrabul fusese întemeiat în ziua în care Meşterul Mahmut şi răposatul tată al copilului meu se apucaseră să sape la puţ, cu treizeci de ani în urmă.

După ce am afirmat, cu prudenţă, acest lucru, i-am povestit cum veniseră în anul 1986 Meşterul Mahmut şi tatăl fiului meu în cortul cel galben al Teatrului Legendelor Exemplare, la o seară distanţă unul de altul, şi cât de impresionaţi fuseseră amândoi de tragedia lui Rostam şi a lui Sohrab. Între lacrimile pe care le vîrsasem în ziua aceea în cort şi cele pe care le vărsasem după treizeci de ani, la puţ, pentru fiul meu şi pentru tatăl său, exista acea potrivire incontestabilă care leagă legendele de viaţă.

- Viaţa reproduce legenda, am spus eu, exaltată, Nu credeţi şi dumneavoastră la fel?- Aşa cred, mi-a răspuns Ayşe Hanim, politicoasă.

Observam că nici ea, nici directorii de la Sohrab nu doreau să facă nimic care să ne supere, pe mine şi pe fiul meu.

- Nu uitaţi că eu mă aflam la Ongoren când a fost săpat primul puţ de apă al companiei noastre! Subiectul unuia dintre ultimele monologuri pe care le-am rostit la vremea aceea a fost inspirat de Sohrab, care a dat numele companiei dumneavoastră.” (pag. 264)

În schimb, pentru un cititor ce crede în viaţa şi întâmplările din povestirile erotice şi din textele sentimentale, acest roman dezvăluie o stranie şi unică istorisire a sentimentelor sădite adânc în memoria oamenilor, chiar peste generaţii, dincolo de raţiune şi dincolo de diferenţele şi distanţele imposibile dintre ei. Romanul, în buna tradiţie a textelor lui Pamuk, este o vie exemplificare a melancoliei create de autenticitatea sentimentelor, aşa cum sunt cele dintre Cem Bey, eroul întâmplărilor, şi Femeia cu Părul Roşu. Dacă o astfel de legătură atipică poate fi pusă la îndoială, la prima vedere, căci este vorba de o întâlnire neaşteptată dintre femeia de treizeci şi trei de ani şi tânărul de optsprezece ani (fiu al fostului iubit al femeii), an după an, întâmplare după întâmplare, se construieşte sentimentul de autenticitate al sentimentelor celor doi, găsite şi sădite adânc în gândurile personajelor. Această autenticitate atipică a celor doi străini apropiaţi se aseamănă, deloc întâmplător, cu autenticitatea roşului vopsit al părului femeii, un simbol cheie în imaginea lui Cem Bey despre iubire.

Cititorul înclinat spre psihologia emoţională găseşte în acest roman rânduri în care cuvintele se transformă în imagini şi imaginile din text sunt iluminate prin cuvinte simbol, vorbind despre vieţile interioare ale personajelor sale, un supraefect utilizat permamenent în textul postmodern al lui Orhan Pamuk.

„Doream, de fapt, să ascund faptul că, din când în când, mă duceam cu gândul la Femeia cu Părul Roşu, şi asta nu faţă de Ali, ci, de fapt, chiar faţă de mine însumi. Seara, când stăteam cu un ochi la stelele de pe cer şi cu celălalt la micul televizor al meşterului, îmi revenea în minte, tocmai când urma să aţipesc, zâmbetul pe care mi-l adresase Femeia cu Părul Roşu. Poate că nu m-aş fi gândit atât de intens la ea dacă nu-r fi fost zâmbetul acela, expresia plină de tâlc de pe chipul ei, care îmi spunea „te recunosc”, şi tandreţea acelei expresii.” (pag.35)

CONTINUAREA pe http://horeabacanu.blogspot.ro/

Editorial