Pagini de Cultura

Fundaţia culturală Artmedia şi Mitropolia Banatului continuă un proiect de suflet iniţiat în urmă cu câţiva ani. Este vorba despre premierea celor mai deştepţi copii ai judeţului, olimpicii din Timiş. Anul acesta, dincolo de premiile în bani şi dulciuri, 50 de elevi sunt … cadorisiţi cu un spectacol pe cinste: one man show-ul “America, America”.

Spectacolul, care îl are ca protagonist pe actorul arădean Zoltan Lovas, va avea loc în sala festivă a Colegiului Naţional de Arte “Ion Vidu”, în 29 mai, de la orele 17.00 şi 19.00.

Artmedia dăruieşte de 6 ani, în preajma zilei de 1 Iunie câte un spectacol olimpicilor din judeţ. De-a lungul timpului i-am avut invitaţi pe Costel Busuioc, Dan Puric, Mădălina Lefter sau actorii de la Teatrul de Revistă din Bucureşti. Anul acesta, pe lângă plicul cu 300 de lei, cutia de ciocolată şi cartea religioasă, fiecare dintre copii va primi şi un spectacol special, o comedie aşa cum nu aţi mai văzut de multă vreme, spune Doina Popa, preşedinta Fundaţiei culturale Artmedia.

Am pornit acest spectacol împreună cu regizoarea Liana Didilescu, în urmă cu aproape 12 ani. Titlul lui original este “Apropo, aţi chemat pompierii?”. De la premieră şi până acum l-am jucat de peste 500 de ori. De fiecare dată cu sala plină şi foarte mare succes. Cred că faptul că e un spectacol plin de umor a făcut ca el să reziste atâta vreme. În plus, spectacolul este unul interactiv. Aşa că nu greşesc când spun că, alături de mine, pe afiş, ar trebui trecut şi publicul, mărturiseşte protagonistul spectacolului, actorul Zoltan Lovas.

Nu doar olimpicii judeţului se vor putea bucura de savuroasa comedie. Pentru public, biletele s-au pus deja în vânzare la casieria Operei Naţionale din Timişoara şi la cea a Filarmonicii, la preţul de 30 de lei.

Sâmbătă 19 mai 2012, Sala de concerte a C.N.A. “Ion Vidu” din Timişoara găzduieşte ultimul spectacol de balet al sezonului, preluat prin satelit de la Royal Opera House Londra: “La fille mal gardée” (Fiica prost păzită), un balet în două acte, în coregrafia marelui maestru coregraf britanic Sir Frederick Ashton, pe o muzică semnată de Ferdinand Hérold.

Având origini într-o lucrare văzută pentru prima oară la Bordeaux în 1789, “La fille mal gardée” a fost pusă în scenă de către mai mulţi coregrafi ai sec. XIX.  Legendarul Sir Frederick Ashton a reuşit aducerea cadrului acţiunii în sec. XX, generând astfel rapid un spectacol clasic de balet, rămas continuu în repertoriul The Royal Ballet.

Încă de la premiera sa triumfătoare, ţinută în urmă cu mai bine de 40 de ani, în ianuarie 1960, baletul lui Sir Ashton “La fille mal gardée” a fost apreciat ca fiind una dintre cele mai fericite creaţii ale sale.

O lucrare fermecătoare, având ca subiect central o poveste de dragoste rurală, din peisajul idilic Constable, al imaginaţiei lui Sir Ashton. Este povestea simplă a Lisei, a peţitorului ei Colas, cât şi a omnipotentei văduve Simone, mama Lisei, cea care încearcă să-şi mărite fiica cu tânărul Alain (fiul unui vecin), tânăr deosebit de bogat dar cam prostovan… Amuzant şi emoţionant, «La Fille mal Gardee» este baletul perfect menit publicului de toate vârstele, fiind un spectacol la care iubitorii genului se vor întoarce cu aceeaşi plăcere, din nou şi din nou, spune Sorin Arădean, manager D’STARS, promotorul evenimentului la Timişoara.

În rolurile principale, publicul îi va putea admira pe balerinii Roberta Marquez (Lise), Steven McRae (Colas), Philip Mosley (Simone), Ludovic Ondiviela (Alain). Decorurile poartă semnătura lui Osbert Lancaster, iar la pupitrul dirijoral va sta Barry Wordsworth.

Spectacolul de la Londra se difuzează Live pe satelit miercuri, 16 mai 2012, ora 21.30 ora României. Totuşi, întrucât ora de începere este destul de improprie pentru România (baletul durează aprox. 2h 30m), D’STARS oferă publicului timişorean acest spectacol în regim Live decalat, sâmbătă, 19 mai 2012, ora 19.00.

Biletele costă 40 lei, iar pensionarii au o reducere de 50%. De asemenea, fiecare copil însoţit de câte un părinte are gratuitate. Biletele pot fi achiziţionate de la casieria Cinema Timiş, zilnic între orele 16.00-20.00.

Capitala Banatului se pregăteşte de un nou festival! În perioada 15-20 Mai 2012, Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara organizează cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Internațional Timișoara Muzicală Academică. Toate acțiunile programate pe agenda festivalului se înscriu în tematica acestei ediții: Reflecţii ale muzicii tradiţionale româneşti în creaţia cultă.

Programul diversificat, deosebit de atractiv, cuprinde muzică vocală, instrumentală, fanfară, un spectacol folcloric și în încheiere, un concert coral.

Invitații speciali ai acestei ediții sunt prof. univ. dr. Otilia Hedeşan – care va susține un Workshop “despre autentic”, conf. univ. dr. Bianca Manoleanu și conf. univ. dr. Remus Manoleanu de la Universitatea Națională de Muzică din București și corul Svetozar Markovic din Serbia – formație premiată la cele mai importante competiții din Europa.

Intrarea este liberă la toate evenimentele.

PROGRAMUL FESTIVALULUI TIMIŞOARA MUZICALĂ ACADEMICĂ 2012

Marţi, 15 mai

orele 15.00 – 17.00, WORKSHOP: Tehnica vocală versus expresie în arta lied-ului, susţinut de Conf. Univ. Dr. Bianca Manoleanu şi Conf. Univ. Dr. Remus Manoleanu (Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti) – Sala Orpheum a Facultăţii de Muzică

ora 19.00, CONCERT: Formaţii camerale – clasa Conf. univ. dr. Ioan Fernbach, orchestra de suflători a Facultăţii de Muzică (conducerea muzicală: asist. univ. dr. Cosmin Hărşian). În program lucrări de D. Şostakovici, A. Piazolla şi Aranjamente folclorice pentru orchestră de suflători de C. Părău, Gh. Huţu, Al. Marian, C. Fanciali şi Gh. Horşia – Aula Magna “Ioan Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara

Miercuri, 16 mai

ora 16.00, WORKSHOP: Despre autentic. Analiza de caz: cântăreţul Slobodan Marcovici. Participă Nicoleta Muşat, Corina Popa, Monica Vlad, Diana Dragoş, Eliana Popeti, Miljana Uscatu, Eufrozina Greonjanc, Ionuţ Suciu, Sebastian Petrişor – Sala 101, Universitatea de Vest

ora 18.00, RECITAL VOCAL – INSTRUMENTAL al studenţilor facultăţii de muzică – Sala Orpheum a Facultăţii de Muzică

Joi, 17 mai

ora 19.30, CONCERT DE MUZICĂ TRADIŢIONALĂ susţinut de Ansamblul de Muzică Tradiţională al Facultăţii de Muzică instruit de C.D.A. Dr. Marius Cîrnu. În program Suite vocal – instrumentale de muzică tradiţională românească din Banat, solişti Stana Stepanescu, Luminiţa Safta, Georgiana Viţa, Florin Boita, Cătălin Badea – Aula Magna “Ioan Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara

Vineri, 18 mai

ora 19.00, RECITAL VOCAL susţinut de conf. univ. dr. Marius Manyov, lect. univ. dr. Silviana Cîrdu, asist. univ. drd. Ioana – Mia Iuga, lect. univ. dr. Aida Marc – Sala Orpheum a Facultăţii de Muzică

Sâmbătă, 19 mai

orele 10.00 – 12.00, SIMPOZION: Reflecţii ale muzicii tradiţionale româneşti în creaţia cultă, Secţiunea I, studenţi şi masternazi ai Facultăţii – Sala Orpheum a Facultăţii de Muzică

orele 13.00 – 15.00, SIMPOZION: Reflecţii ale muzicii tradiţionale româneşti în creaţia cultă, Secţiunea II, cadre didactice ale Facultăţii – Sala Orpheum a Facultăţii de Muzică

Duminică, 20 mai

ora 19.00, CONCERT CORAL: Corul “Svetozar Markovic” (Serbia) – Sala “Mihai Perian” a Colegiului Naţional de Artă “Ion Vidu”

Ajunsă la cea de-a opta ediţie, Săptămâna cafenelelor – Cafékultour şi-a propus, şi în acest an, să cucerească inimile participanţilor, oferindu-le un program cultural variat, care promovează arta tânără în diferitele ei forme.

Pe parcursul celor şase seri, între 21 şi 26 aprilie, Institutul francez şi Centrul Cultural German din Timişoara, organizatorii evenimentului, îşi aşteaptă publicul cu proiecţii de film, luterie şi concert din legume, scurt-metraje, muzică, teatru, dans… O săptămână culturală plasată sub semnul originalităţii, al diversităţii locurilor şi formelor de expresie artistică, o alternativă originală pentru difuzarea şi promovarea culturilor emergente în spaţiul urban!

PROGRAMUL Cafékultour 2012:

Sâmbătă, 21 aprilie, ora 19: Seara poloneză

Guide to the Poles – proiecţie de filme documentare; Bunker (str. Emanoil Ungureanu nr. 19);

Duminică, 22 aprilie, ora 19: Seara latino-americană

Dans alături de Clubul de dans sportiv Magnum; Cuib d’arte (str. Mărăşeşti nr. 4);

Luni, 23 aprilie, ora 19: Seara germană

Short films night cu Hanno Höfer; Zai Après Café (str. Mercy nr. 5);

Marţi, 24 aprilie, ora 19: Seara românească

Giovannino fără frică – spectacol cu teatrul Merlin; Porto Arte (bd. 16 Decembrie 1989);

Atelier de luterie şi muzică din legume şi fructe cu Eric Van Osselaer: ora 12 – Librăria Cărtureşti Mall (Iulius Mall); ora 16 – Restaurantul Biofresh (str. Eugeniu de Savoya nr. 10);

Miercuri, 25 aprilie, ora 19: Seara germană

Jazzchansons cu Karin Oehler şi Holger Engel; Café de Paris (Str. Hector nr. 4);

Masterclass fructe şi legume muzicale cu Eric Van Osselaer: ora 16 – Scârţ (str. Zoe nr. 1);

Joi, 26 aprilie, ora 19: Seara franceză

Concert cu instrumente din fructe şi legume cu Eric Van Osselaer; Al-kimia (str. V.V. Delamarina nr. 2)

Intrarea este liberă la toate evenimentele.

Filme documentare, prelegeri, prezentări de carte, expoziţii şi concerte: Săptămâna Culturii se anunţă a fi de neratat şi la această ediţie. Asociaţia Culturală Noua Acropolă îi invită pe timişoreni să i se alăture, în perioada 19-24 aprilie, într-o călătorie virtuală prin marile civilizaţii ale lumii.

Egiptul antic, Florenţa – centrul Renaşterii, lumea etruscă, conducătorii înţelepţi sau stăpâniţi de forţa creatoare ca Marcus Aureliu sau Ludovic al II-lea al Bavariei sunt prezentaţi prin intermediul filmelor documentare, invitându-vă să le pătrundeţi misterul. Caleidoscopul cultural va fi întregit de expoziţiile de reproduceri arheologice din cultura egipteană, grecească şi romană, însoţite de explicaţii ale simbolurilor reprezentate.

Scopul călătoriei este redescoperirea valorile esenţiale pe care se poate construi omul puternic, vertical, capabil să supravieţuiască şi deopotrivă să construiască forme civilizatorice pentru sine şi pentru cei din jurul său, precizează organizatorii Săptămânii Culturii, eveniment ajuns în acest an la a treia ediţie.

Totodată, pe durata evenimentului, puteţi sa curs provocării lansate de reprezentanţii Asociaţiei Noua Acropolă, înscriindu-vă la concursul de eseuri cu tema Rolul culturii în transformarea individuală. Textele sunt aşteptate, până pe 21 aprilie, ora 18:00, pe adresa na-timisoara@noua-acropola.ro cu menţiunea: PENTRU CONCURSUL DE ESEURI. Cele mai frumoase lucrări vor fi premiate cu cărţi de filosofie şi psihologie, cu taloane de reducere de 50% pentru înscrierea la Cursul de introducere în filosofie şi psihologie şi cu reproduceri arheologice din culturile antice: Egipt (Nefertari, Scarabeu), Azteci (Calendarul aztec), Grecia (Ahile), Roma (Hermes şi Afrodita), Tracia (Cavalerul trac).

PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII CULTURII, EDIŢIA A III-A:

Joi, 19 aprilie

ora 18:30 Proiecţie de film documentar: Egiptul antic, pământ iubit (45’), Egiptul antic, pământ renăscut (45’), Egiptul antic, pământ etern (45’)

Expoziţie de reproduceri arheologice egiptene şi prezentarea cărţii Teba de Jorge Angel Livraga Rizzi

Vineri, 20 aprilie

ora 18:30 Proiecţie de film documentar: Etruscii, pelegrini în eternitate (50’)

ora 19:30 Proiecţie de film documentar: Marcus Aurelius, împăratul filosof (40’)

Sâmbătă, 21 aprilie

ora 18:30 Proiecţie de film documentar: Florenţa, steaua Renaşterii (45’)

ora 19:30 Conferinţă: Interpretarea esoterică a Primăverii lui Botticelli (prezentare însoţită de materiale vizuale), conferenţiar: Monica Varga

Duminică, 22 aprilie

ora 18:30 Proiecţie de film documentar: Hercule şi probele vieţii (40’)

ora 19:30 Conferinţă: Soluţii filosofice pentru depăşirea limitelor, conferenţiar: Monica Varga

Expoziţie de reproduceri arheologice din cultura greco-romană şi prezentarea cărţilor Eroul cotidian şi Pentru o mai bună cunoaştere de sine de Delia Steinberg Guzmán

Luni, 23 aprilie

ora 18:30 Recital de HANG – instrument muzical care deschide porţile cerului şi ale inimii, susţinut de Iulian Lazarciuc

ora 20:00 Proiecţie de film documentar: Ludovic al II-lea, Împăratul Lebădă (52’)

Marţi, 24 aprilie

ora 18:30 Proiecţie de film documentar: Frumuseţea cosmosului (40’)

ora 19:30 Prezentarea Cursului Introductiv de Filosofie şi Psihologie

ora 20:30 Recital: Sunete de sitar, flaut, chitară şi voce susţinut de Farkas Szilamer Gabriel

Intrarea este liberă la toate evenimentele, care se vor desfăşura în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara.

Interviu cu actrița Isolde Cobeț

Anii mei – bogăția mea. Așa se intitulează spectacolul aniversar ce omagiază cei 50 de ani de viață pe care actrița Teatrului German de Stat din Timișoara, Isolde Cobeț, îi serbează. Spectacolul bazat pe texte de Anna Achmatowa, Marina Tsvetaeva, Serghei Esenin şi Robert Voznesenskii va avea loc marţi, 17 aprilie, de la ora 19.30, pe scena Sălii Teatrului German.

Actriţa, născută în 1962 la Bacău, a absolvit Liceul “Nikolaus Lenau” din Timişoara în 1980, urmând apoi cursurile Secţiei de Germanistică a Filologiei timişorene. Până în 1988 a activat ca profesoară, iar în 1989 a devenit actriţă a Teatrului German de Stat Timişoara. Din 1992 până în 1996 a studiat Arta actorului la Secţia germană de Actorie din cadrul Universităţii din Timişoara. Deține în palmares numeroase roluri printre care: Zilla, în Portretul unei planete, de Friedrich Dürrenmatt, regia: Ida Jarcsek-Gaza; Elisabeth Roller, în Hoţii, de Friedrich Schiller, regia: Clemens Bechtel; Ţăranca, în Mutter Courage (Anna Fierling şi copiii ei), de Bertolt Brecht, direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză; Cornelius, în Regele Cymbelin, de William Shakespeare, regia: Alexander Hausvater sau Mama, în Chip de foc, de Marius von Mayenburg, regia: Radu Alexandru Nica. Din 1998 desfăşoară o bogată activitate în domeniul teatrului şcolar şi de tineret de limbă germană. Conduce trupa de teatru NiL a Liceului “Nikolaus Lenau” din Timişoara montând numeroase spectacole. Isolde Cobeț conduce, în mod regulat, workshop-uri la festivaluri şi întâlniri de teatru şcolar din România, Germania, Ungaria şi Croaţia.

„Anii mei – bogăția mea” ați ales ca fiind titlul acestui spectacol aniversar. Care este bogăția acumulată de actrița Isolde Cobeț în cei 50 de ani de viață?

Am ales acest titlu după un cântec rusesc, cu care închei spectacolul. Mi s-a părut încărcat de viață și sensuri.

De ce ați ales texte din literatura rusă pentru acest spectacol? E vorba de o afinitate pentru literatura rusă?

Eu sunt pe jumătate rusoaică. Mama mea e născută lânga Odesa, dintr-o familie de ruși. Dar și tata și mama au cultivat în mine iubirea pentru literatura rusă și pentru poezie. Mama chiar scrie poezie și azi la 83 de ani! Iar muzica rusească, pe lângă faptul că am crescut cu ea în familie (vara când ne vedeam cu familia mamei mele, întâi la Chișinău și mai apoi la New York, unde au emigrat, la mesele de familie se cânta mult) mi se pare o muzică adâncă, textele având sensuri multiple și foarte legate de viață.

Ați colaborat, pentru acest spectacol, cu câțiva tineri actori ai trupei de teatru Nil pe care o și coordonați. De ce ați optat pentru colaborarea cu generația tinerilor actori?

Spectacolul marchează simbolic momente din viața mea. NiL-ul este o parte foarte importantă din ea, iar cei care vor juca: Isa Berger, Oana Vidoni, Lucian Pană și Harald Weisz sunt pentru mine cei ce vor fi colegii mei în viitorul apropiat și cei ce vor prelua într-o zi trupele NiL, atunci când voi simți cu adevărat că sunt depășită. Ei și azi mă ajută în tot ce fac. De la ei am învâțat multe și le mulțumesc că fac parte din viața mea și o fac mai amplă și, mai ales, mai frumoasă. Pe lângă fiul meu biologic, ei sunt copiii mei întru teatru.

De peste 15 ani v-ați remarcat prin bogata activitate în domeniul teatrului școlar și de tineret de limbă germană, prin faptul că sunteți conducătoarea trupei de teatru Nil al liceului „Nikolaus Lenau” din Timișoara. Ce a însemnat acest lucru pentru dvs.?

De 16 ani fac acest lucru și îi mulțumesc colegului și bunului meu prieten Christian Bormann, că a avut această idee de a face un teatru de tineret în limba germană. Dar teatrul școlar l-a început tatăl meu în 1969, dar în limba română. Sunt fiica lui, urmașa lui și-mi place să spun că „ce naște din Cobeț, teatru școlar face!”. Pot spune că NiL-ul a fost unul din profesorii mei de teatru. Ei m-au învățat să fiu mamă și prietenă adevărată. Toți cei care au trecut prin NiL de-a lungul timpului, au însemnat ceva pentru mine. Unii au făcut teatru și sunt colegii mei și sunt mândră de acest lucru. Alții, chiar dacă nu sunt actori sau oameni de teatru, sunt, mulți dintre ei, prietenii mei, în ciuda diferenței de vârstă. Ei m-au ajutat să nu mi-o ia timpul meu prezent înainte, iar eu să rămân în trecut!

Dacă tot discutăm despre un spectacol aniversar în care amintirea și nostalgia se împletesc la tot pasul, aș vrea să vă întreb vis-a-vis de întreaga dvs. activitate profesională, ce simțiți acum, când priviți în trecut?

Ciudat e faptul că nu-mi simt anii și am senzația că încă n-am jucat destul, că încă se mai poate. Am trăit pentru această meserie, indiferent de forma ei, pentru mine și încă mai sper că ea îmi va mai da niște bucurii: adevărate-roluri și posibilități. Dacă însă s-a sfârșit, deoarece și asta e posibil, ținând cont de structura și tinerețea trupei teatrului nostru, voi fi recunoscătoare pentru ce am avut! Dar nu vreau încă să trăiesc din amintiri. Teatrul a fost viața mea de copil. Tata mi l-a hărăzit de mică, cred. Noi aveam multe de vorbit împreună. De multe ori în contradictoriu, dar de cele mai multe ori despre teatru. Sper să mai pot dărui teatru, indiferent cum!

Cât de receptivă e generația actuală de tineri față de teatru și de a face dintr-o pasiune o meserie?

Din păcate învățământul nostru nu dă direcții tinerei generații care abia așteaptă să găsească ceva, ce îi place. Ei pot fi entuziasmați ușor. Și dacă mai găsesc și iubire, pentru ei e lesne că vor merge pe un drum. Din păcate nu toți înțeleg că acest drum al teatrului e unul care implică multă muncă, multe sacrificii! Sigur și bucurii și împliniri, dar mai puțin lumești și mai puțin materiale. Mie mi-a fost suficientă dragostea de teatru. Când sunt întrebată de ce sunt singură, spun mereu că teatrul este un soț și un amant gelos și acaparator. Te vrea total sau deloc. Această meserie o faci cu toată ființa sau deloc!

Care sunt planurile dvs. de viitor în privința actoriei?

Planuri… vreau să lucrez în continuare cu studenții și elevii: cu NiL-urile și să plec iar la vară la Cernăuți să fac al treilea spectacol cu Bukowiner Phoenix. Ca actriță… nu știu ce va fi cu mine. Pot doar să sper!!!

Cei 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, din 27 martie 1918, vor fi sărbătoriţi cu mare fast la Timişoara. Astăzi prinde startul cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Cultural “Zilele Basarabiei”, care se va desfășura în perioada 27 martie – 1 aprilie.

A devenit deja o tradiție ca, în fiecare an, studenţii basarabeni să aducă o parte din cultura de peste Prut la Timişoara. Tinerii organizatori nu se dezmint nici de această dată, întâmpinându-şi publicul cu un program la fel de amplu: workshop-uri, dezbateri, teatru, concerte, cu invitaţi de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi un concurs de pictură şi fotografie pe tema Basarabia prin ochii tăi, ai cărui câştigători vor fi premiaţi în cadrul expoziţiei cu acelaşi nume de la Bastionul Theresia.

Data de 27 martie 1918, rămâne adânc înrădăcinată în sufletul oricărui român ca un act de vitejie, întrucât Basarabia a fost prima provincie care s-a alipit României pentru a forma România Mare. Este datoria noastră să menținem semnificația zilei de 27 martie ca un simbol viu al curajului strămășilor noștri de a transforma “o graniță într-o punte”, este argumentul membrilor Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Timişoara, care şi-au unit forţele pentru realizarea proiectului.

PROGRAMUL Festivalului Cultural “Zilele Basarabiei”, ediţia a XII-a:

Marţi, 27 martie

ora 19, Hotel Casa politehnicii 2: deschiderea oficială, dezbatere Transnistria – “pacificare” impusă de 20 de ani;

Miercuri, 28 martie

ora 14, mansarda Bastionului Theresia: vernisarea expoziţiei de pictură şi fotografie Basarabia prin ochii tăi;

Joi, 29 martie

ora 14, Sala de Conferinţe a Bibliotecii Centrale Universitate “Eugen Todoran”: lansarea cărţii Istoria Basarabiei de Ştefan Purici, în prezenţa invitatului special Cristi Dumitru, directorul Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni;

ora 19, Sala mică a Teatrului Naţional Timişoara: Spectacol de teatru “Cartierul Latin” de Pierre Chesnot, Teatrul Muzical-Dramatic “B. P. Haşdeu” (Cahul, R. Moldova);

Vineri, 30 martie

ora 15, Sala Adam Muller Guttenbrunn: Workshop Migranţi din zone de conflict -Transnistria;

ora 21, club Daos: Concert rock susţinut de Paralela 47 şi Whynona Ryderz; After party – Dj Rapala;

Sâmbătă, 31 martie

ora 19, Filarmonica Banatul Timișoara: Concert etno – folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric “Izvoraş” (Cahul);

ora 20, Restaurant Politehnica: seară socială;

Duminică, 1 aprilie

ora 10, Catedrala Mitropolitană Timişoara: slujba de binecuvântare;

ora 13, Catedrala Mitropolitană Timişoara: vizita la muzeul catedralei.

Interviu cu actorul Boris Gaza

Marele Premiu la Utah Arts Festival, Silver Award la California Film Awards şi cel mai bun film la Los Angeles Cinema Festival of Hollywood, precum și premiul pentru cele mai bune costume, dar și cel mai bun actor în rol principal – acordat actorului timișorean Boris Gaza: sunt doar câteva dintre rezultatele demne de laude obținute de tânărul regizor timișorean Cristian Pleș cu filmul de scurtmetraj The Crossing, în care actorul Boris Gaza a interpretat personajul principal.

De mai bine de cincisprezece ani, Boris Gaza este actor al Teatrului German de Stat din Timișoara unde își face meseria ca la carte. În tot acest timp, Boris Gaza interpretează numeroase roluri, printre care Duhul din Shaking Shakespeare (regia Radu Alexandru Nica), Căpitanul de pompieri din Cântăreața cheală (regia Alexandru Dabija), Macheath în Opera de trei parale (regia Victor Ioan Frunză) și multe altele.

Pătrunde încet-încet în lumea filmului începând cu anul 2003. Astfel, Cocoșul decapitat, Călătoria lui Gruber (regia Radu Gabrea), The Crossing (regia Cristian Pleș) sau Comfort Zone (regia M. Lintner) sunt filmele de scurt și lungmetraj pe care acesta le deține în palmares.

Ai experiența atât a actoriei de teatru cât și a actoriei de film. Ce diferență ai simțit atunci când ai făcut film, comparativ cu emoția scenică?

La film e mai puțină emoție, poate, asta referitor la emoția scenică de care vorbeai. În schimb, e nevoie foarte mare de focus, de concentrare și acesta a fost unul dintre primele lucruri pe care le-am învățat pe platoul de filmare. Practic, toată pregătirea care e necesară în teatru și lucrul cu încărcătura emoțională… în film e mult mai scăzută, fiind mult mai important să fii atent, concentrat, să fii pregătit pentru orice și, în orice caz, să fii foarte relaxat în fața camerelor.

Care dintre cele două îți este mai apropiată de suflet sau pentru care ai o afinitate?

Teatrul e prima iubire! Anul acesta sunt cincisprezece ani de când sunt în teatru. Asta, însă, vine la pachet cu un anumit nivel de saturație vis-a-vis de teatru și cu nevoia de a face un pas în afară sau de a lua o nouă pauză. Din punctul acesta de vedere, filmul a fost foarte bine venit. Începând cu anul 2000 au apărut primele contacte cu lumea filmului. Făcând o scurtă relatare, prima experiență a fost în anul 2003, când am filmat pentru un scurtmetraj la Berlin, precedat de un curs destul de condensat de arta actorului de film. Pe parcurs, au fost întâlnirile cu regizorul Radu Gabrea şi cele două lungmetraje ale lui – Cocoșul decapitat și Călătoria lui Gruber –, ultimele două producții fiind The Crossing și Comfort Zone, filmat cam jumătate de an mai târziu, tot la Berlin. Deci, într-un fel, m-am întors de unde am plecat. (zâmbește)

Subiectiv, vorbind, sunt într-o perioadă în care aș prefera să fac mult mai mult film, dar îmi dau seama că teatrul e ca un bazin de unde tot poți să iei, să te inspiri.

Ai jucat personajul principal, Grigore Ceuca, în scurtmetrajul “The Crossing”. Ce a însemnat pentru tine această experiență?

A însemnat o experiență care a venit, oarecum, întâmplător și accidental, și care s-a dezvoltat mai întâi într-un proiect foarte interesant; mă refer aici la partea de filmare, și apoi evoluția ulterioară a scurtmetrajului, inclusiv participarea festivalieră și marea surpriză cu recepția din Statele Unite care a fost una foarte, foarte bună!

Ai fost desemnat drept cel mai bun actor în rol principal la Los Angeles Cinema Festival of Hollywood. Ce influență a avut acest premiu asupra ta?

Interesant… când citești așa ceva despre tine, primul impuls este că nu îți vine să crezi. E ca și cum ai lua brusc un pumn în plex, după care te bucuri foarte tare când îți dai seama ce s-a întâmplat (îmi amintesc faptul că eram singur în cameră și vorbeam singur de bucurie), după care vine o perioadă destul de lungă în care ai o senzație de ireal. Premiul îl văd ca pe o încurajare să merg mai departe pe drumul profesional pe care am pornit, continuând cu filmul. Dar a fost și o gură de aer, mai ales că îmi doresc să îmi dezvolt cariera înspre Europa de Vest și, evident, Statele Unite.

Vorbește-mi puțin despre personajul pe care l-ai jucat în acest film.

Ce mi se pare foarte important e faptul că am jucat un personaj fără a mă fi pregătit în prealabil. Discuția cu Cristian (n.r. Cristian Pleș, regizorul scrurtmetrajului) a fost cu o zi înainte să înceapă filmările, pentru că l-am înlocuit pe actorul care trebuia să joace acest rol.  Pentru că acesta nu a mai putut juca, Cristian a făcut o muncă gigantică făcând un casting la nivel național în doar câteva zile. Astfel, am ajuns să colaborăm. În muncă s-a reflectat faptul că e vorba despre un personaj dificil. Nu e un personaj liniar sau un personaj dintr-o galerie la îndemână pentru un actor. Atunci, am și fost, cumva, în situația de a improviza foarte mult pentru a intra repede în rol, folosindu-mă, mai ales, de elemente naturaliste, particulare: de a mânca sau de a dormi în costumul soldatului sau de a face duș mai rar; adică de a mă priva de anumite lucruri pe plan personal, tocmai pentru a mă putea transpune în personaj fără a face neaparat o compoziție, în sens teatral.

Deși în răspunsurile tale ai atins, parțial, o parte din răspunsul următoarei mele întrebări, nu ezit să te întreb, totuși, care ar fi dorințele tale în privința industriei cinematografice?

În orice caz, să îmi dezvolt cariera înspre Europa de Vest, Germania în mod special. Sunt impresariat de un impresar din Berlin. Spun Germania pentru că eu sunt neamț, iar germana e limba mea maternă. Sunt și actor la Teatrul German de Stat din Timișoara, deci mă consider actor de expresie germană, română și engleză. Dar, practic, germana și româna sunt limbile mele materne și, ca atare, legăturile mele cu Germania sunt foarte puternice, ținând cont și de faptul că am avut câteva experiențe cinematografice foarte bune în această zonă.

Cu Statele Unite e puțin dificil. Îți dorești, ca actor, dar e foarte îndepărtat… Pe de altă parte, având participarea aceasta festivalieră, începând cu vara lui 2011 sunt vreo 10 distincții pe care le-a luat filmul și e o încurajare foarte mare și un impuls în plus să îmi concentrez cariera spre partea aceasta a lumii.