• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Actor al Teatrul German Timişoara, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2017

Publicat de Pagini de Cultura 22 Februarie 2017 Comments Off

Actorul Teatrului German de Stat Timişoara (TGST), Radu Brănici, a fost nominalizat la Gala Premiilor Uniunii Teatrale din România (UNITER) 2017, la categoria Debut, pentru rolul Moritz din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, în regia lui Charles Muller.

Radu Brănici s-a născut la 3 iulie 1993 la Arad. În timpul liceului, urmat la Sibiu, a jucat teatru în cadrul orelor opţionale, sub îndrumarea actorului Franz Kattesch. Între timp a participat la festivaluri de teatru pentru tineret atât la Timişoara, cât şi în Croaţia. A studiat apoi la secţia de actorie în limba germană din cadrul Facultăţii de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara. În 2014 şi 2015 Radu Brănici a participat la atelierele din cadrul Şcolii de vară a TGST de la Gărâna, iar din septembrie 2015 face parte din trupa TGST. A lucrat şi la proiecte muzicale împreună cu Ada Milea.

Juriul de nominalizări al Premiilor UNITER 2017 a fost format din criticii de teatru Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu. La categoria Debut, ceilalţi concurenţi sunt actorii Lavinia Pele şi Iustinian Turcu, pentru creaţiile lor realizate la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte, respectiv la secţia germană a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu.

Gala Premiilor UNITER, ajunsă la cea de-a XXV-a ediţie, va avea loc luni, 8 mai 2017, la Teatrul National „Mihai Eminescu” din Timişoara. Întreaga listă cu nominalizările pentru premiile din acest an poate fi consultată pe site-ul www.uniter.ro

Gărâna Jazz Festival şi-a anunţat primele trei prezenţe în line-up-ul acestei ediţii

Publicat de Pagini de Cultura 20 Februarie 2017 Comments Off

Începând din această lună, iubitorii de natură şi muzică live care tânjesc după serile de vară cu jazz sub cerul liber îşi pot planifica ieşirea la a 21-a ediţie a Gărâna Jazz Festival, care va avea loc între 6 şi 9 iulie, în Munţii Semenic. Americanul John Scofield şi proiectul său Überjam, quintetul Enrico Rava-Tomasz Stanko şi suedezii de la Tonbruket sunt primele trei prezenţe anunţate în line-up-ul acestei ediţii.

Biletele pentru Gărâna Jazz Festival au fost puse în vânzare în reţeaua Biletmaster.ro, la preţul de 300 de lei în varianta de abonament sau 85 de lei în varianta de bilet pentru o singură seară de festival.

Publicul se va bucura anul acesta de prezenţa excepţională a lui John Scofield, câştigător a două premii Grammy la ceremonia din februarie 2017: cel mai bun album de jazz instrumental pentru “Country for Old Men” şi cea mai bună improvizaţie solo jazz pentru single-ul “I’m So Lonesome I Could Cry”. Pionier al fusion-ului şi maestru al genului bebop, funk şi R&B, John Scofield a influenţat evoluţia jazz-ului de la finalul anilor 70 până în prezent, iar chitara sa şi-a făcut cunoscute acordurile pe toate continentele. Artistul şi-a început cariera în 1978 şi, timp de 3 ani, a cântat şi înregistrat alături de Miles Davis, o etapă artistică care i-a asigurat un loc stabil în prim-planul jazzului internaţional. A înregistrat 30 de albume care au inclus colaborări cu muzicieni valoroşi ca Pat Metheny, Charlie Haden, Eddie Harris, Medeski, Jack DeJohnette, Joe Lovano, Phil Lesh, Herbie Hancock, Joe Henderson şi mulţi alţii. Scofield va fi însoţit pe scena gărâneză de alte trei prezenţe speciale: toboşarul Dennis Chambers, chitaristul Avi Bortnick şi basistului Andy Hess. Va fi o formulă muzicală de excepţie care va ajunge în Munţii Semenic după ce va încânta iubitorii de jazz prezenţi la cea de-a 51-a ediţie a prestigiosului Montreux Jazz Festival.

Pe aceeaşi scenă vor urca şi două dintre cele mai importante legende ale jazz-ului european, trompetiştii Enrico Rava şi Tomasz Stanko, alături de Giovanni Guidi la pian, Reuben Rogers la chitară bas şi Gerard Clever la tobe. O premieră pentru lumea muzicală internaţională, acest proiect inedit mixează energia jazzului european cu forţa jazzului american. Nu va fi un jam session sau un război al trompetelor, ci o explorare profundă a legendelor jazz-ului, o întâlnire între personalităţi artistice puternice capabile să-şi pună la un loc sensibilitatea şi creativitatea pentru a spune aceeaşi poveste. Enrico Rava, esenţa efervescenţei jazzului italian, va ajunge în premieră la Gărâna în această vară.

Tonbruket, formaţia suedeză care a cântat la Gărâna în 2010, revine în poiană după şapte ani cu un album nou, Forevergreens, lansat în primăvara anului trecut. În frunte cu Dan Berglund, muzicianul care a făcut parte din îndrăgitul grup EST, Tonbruket va readuce la festival stilul crossover şi farmecul jazz-ului suedez presărat mereu cu improvizaţie neaşteptată şi vibraţii profunde.

Se anunţă un program muzical încărcat cu trupe legendare şi prezenţe deschizătoare de drum în lumea jazz-ului european şi american. La ediţia 2017, concertele şi evenimentele adiacente Gărâna Jazz Festival se vor desfăşura pe trei scene din Munţii Banatului, între 6 şi 9 iulie.

Festivalul Ceau, Cinema! invită filme în Competiţia 2017

Publicat de Pagini de Cultura 15 Februarie 2017 Comments Off

Ajuns la a patra ediţie, Festivalul Ceau, Cinema! din Timişoara lansează apelul la înscriere în secţiunea competiţională internaţională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficţiune, documentar sau animaţie. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din ţările cu minorităţi tradiţionale în regiunea Banatului.

Ca în fiecare an, ne propunem ca secţiunea competiţională să reflecte o parte cât mai atractivă din extraordinara diversitate a cinematografiei europene de autor, printr-o selecţie de filme proaspete, îndrăzneţe şi provocatoare. Ca o confirmare a importanţei şi succesului Competiţiei, anul acesta am reuşit să mărim valoarea premiilor”, afirmă organizatorii.

Competiţia Ceau, Cinema! oferă un cadru de exprimare cineaştilor din ţările cu minorităţi tradiţionale în regiunea Banatului (Armenia, Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Israel, Italia, Polonia, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Ungaria). În cazul coproducţiilor, vor fi acceptate doar filmele al căror coproducător majoritar provine dintr-o ţară care se regăseşte în lista menţionată. Selecţionerul Competiţiei este criticul de film Ionuţ Mareş.

Marele Premiu al Competiţiei Ceau, Cinema!, stabilit de un juriu format din trei personalităţi din lumea cinematografiei, este în valoare de 1.500 de euro şi va fi oferit regizorului filmului câştigător. Se acordă de asemenea Premiul Publicului, în valoare de 500 euro, tot pentru un film din Competiţie.

La fel ca la ediţia din 2016, va fi acordat şi un Trofeu Vitas România pentru film independent sau de început (primul sau al doilea film), în valoare de 1.000 de euro. Filmele din toate secţiunile festivalului sunt eligibile pentru acest premiu, care va fi decis de echipa Ceau, Cinema! şi Vitas România.

Producătorii sau distribuitorii trebuie să completeze formularul de înscriere disponibil pe site-ul ceaucinema.ro, să trimită un link/screener cu filmul şi un sinopsis la adresa festival@ceaucinema.ro sau să expedieze filmul în format hard-copy, însoţit de sinopsis, la adresa Asociaţia Pelicula Culturală, Str. Take Ionescu, nr. 10-16, Sc. A, Et. 6, Ap. 20, Timişoara, 300070, România.

Data limită de înscriere este 1 mai 2017!

Marele Premiu al Competiţiei 2016 a fost câştigat de filmul croat „Viaţa e o trompetă” („Life is a Trumpet”), regizat de Antonio Nuić. Premiul Publicului a fost obţinut de filmul „Soră-mea” („These Daughters of Mine”), al regizoarei poloneze Kinga Debska. Juriul Competiţiei 2016 a fost format din actorii Alina Ilea și Alexandru Papadopol şi regizorul Răzvan Georgescu.

Trofeul Vitas România pentru film de debut sau independent a fost împărţit de comedia independentă „Două lozuri”, de Paul Negoescu, care a deschis festivalul, şi de scurtmetrajul de debut „Libelula”, al tinerilor regizori Mimi Sălăjan şi Adelina Bulibaşa, prezentat în secţiunea „Filme bănăţene”.

***

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! va avea loc în perioada 20-23 iulie, la Timişoara şi Gottlob (prima comună din România cu un cinematograf renovat) şi va oferi un program atractiv şi variat, care va cuprinde proiecţii de filme (în cinematografe şi spaţii alternative), dezbateri, workshop-uri şi evenimente în aer liber.

Mai multe detalii privind regulamentul Competiţiei, formularul de înscriere şi FAQ se găsesc pe pagina de internet ceaucinema.ro sau pot fi solicitate la adresa de e-mail festival@ceaucinema.ro.

Festivalul Ceau, Cinema! este organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală, fiind primul festival din Timişoara dedicat filmului european. Evenimentul este realizat de voluntari.

Aviz scriitorilor de teatru: CONCURSUL NAŢIONAL DE DRAMATURGIE

Publicat de Pagini de Cultura 14 Februarie 2017 Comments Off

Teatrul Naţional din Timişoara îi provoacă şi în acest an la creaţie pe dramaturgi. IDENTITATEA este tema ediţiei 2017 a Concursului Naţional de Dramaturgie, competiţie care se adresează scriitorilor de teatru de limbă română, debutanţi sau consacraţi, din România sau din diaspora. Textele sunt aşteptate la secretariatul TNTm până cel târziu în data de 9 aprilie 2017.

Ediţia 2017 a Concursului Naţional de Dramaturgie provoacă autorii să îşi concentreze propunerile asupra naraţiunii. Originalitatea, coerenţa şi ineditul poveştii sunt principalele criterii de selecţie.

Materialele înscrise în concurs – în această etapă concurenţii vor transmite un sinopsis care va cuprinde prezentarea subiectului (firul epic), precum şi maximum zece pagini de text (1 sau 2 scene) – vor fi trimise într-un plic cu menţiunea “pentru Concursul Naţional de Dramaturgie “, pe adresa: Teatrul Naţional, Str. Mărăşeşti nr. 2, 300086 Timişoara, România. Data limită pentru expedierea propunerilor este duminică, 9 aprilie 2017.

Plicul expediat va conţine următoarele: sinopsisul textului şi un extras de maximum 10 pagini  în format digital (fără menţionarea autorului); sinopsisul textului şi un extras de maximum 10 pagini în format tipărit (fără menţionarea autorului); un al doilea plic pe care va fi scris titlul piesei. Acest al doilea plic – sigilat – va conţine numele şi datele de contact ale autorului şi va fi deschis de juriu doar după desemnarea textelor finaliste, precizează organizatorii concursului.

În această etapă NU se trimit texte în forma integrală. Sinopsis-urile şi extrasele de text vor fi tehnoredactate în format electronic, cu diacritice. Totodată, autorii trebuie să ţină cont de faptul că orice text făcut public anterior (montat, publicat, înregistrat audio etc.) şi înscris în concurs sub pseudonim va fi respins.

Data limită pentru selecţie este 23 aprilie 2017. Propunerile selectate, cinci la număr, vor fi cercetate în cadrul atelierelor de dramaturgie din cadrul Festivalului European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti, în perioada 14-25 mai 2017. În perioada 26 mai – 30 octombrie 2017, după finalizarea atelierelor, cei cinci autori vor scrie piesele integral. Data limită pentru expedierea celor cinci texte rezultate este 31 octombrie 2017. În luna noiembrie 2017, piesele vor fi prezentate în spectacole-lectură, în spaţiile Teatrului Naţional. După vizionarea spectacolelor-lectură, juriul va desemna un text câştigător.

Premiul este reprezentat de montarea piesei la Teatrul Naţional în cursul anului 2018.

O nouă serie de filme germane „FilmparaDE“, la Cărtureşti

Publicat de Pagini de Cultura 17 Ianuarie 2017 Comments Off

Centrul Cultural German Timişoara, lectoratul DAAD din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi Librăria Cărtureşti vă invită la o nouă serie de proiecţii de filme germane, intitulată „FilmparaDE“. Filme alese – unul şi unul, pentru ca serile reci de iarnă să treacă mai uşor şi în companie aleasă.

Seria va debuta în data de 19 ianuarie 2017, la ora 18:30, cu drama Ochelarii lui Tito (2014) în regia Reginei Schilling. Filmul este în limba germană cu subtitrare în limba engleză.

„Adriana Altaras, născută în Zagreb în 1960 din părinţi evrei, a făcut carieră în Germania ca actriţă, regizoare şi autoare; acum îşi caută rădăcinile. Călătoria o poartă din Berlin în Croaţia şi Italia şi apoi înapoi. „Ochelarii lui Tito” e un road-movie care porneşte de la o poveste de familie marcată de Holocaust, o poveste dureroasă, uneori chiar comică şi merge înapoi până în anii celui de-al Doilea Război Mondial, ocupaţia germană a Iugoslaviei şi opoziţia partizanilor. Profitând de călătoria prin locurile trecutului, Adriana Altaras îşi pune întrebări legate de identitatea sa complicată şi, în fond, europeană.” (www.goethe.de)

Până la finalul lunii martie vor fi proiectate următoarele filme:

2 februarie: Zăpada de ieri, regie: Yael Reuveny (96 Min., 2012-2013)

16 februarie: Labirintul tăcerii, regie: Giulio Ricciarelli (123 Min., 2013/2014)

2 martie: Tăietura, regie: Fatih Akin, (135 Min., 2013/ 2014)

16 martie: Hanna Arendt, regie: Margarethe von Trotta, (100 Min., 2011/2012)

30 martie: Art girls, regie: Robert Bramkamp, (120 Min., 2013)

Fiecare proiecţie va avea loc joia, de la ora 18:30, la ceainăria Librăriei Cărtureşti (str. Mercy nr. 7). Toate filmele vor fi prezentate în limba germană cu subtitrare în limba engleză sau în limba engleză cu subtitrare în limba germană. Intrarea este liberă.

Evenimentele din cadrul FilmparaDE au loc cu sprijinul Goethe-Institut.

Expoziţie retrospectivă Julius Podlipny, la Muzeul de Artă Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 17 Noiembrie 2016 Comments Off

Câteva zeci de lucrări din creaţia celebrului plastician Julius Podlipny sunt atracţia celui mai nou eveniment organizat de Muzeul de Artă din Timişoara. Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va putea fi vizitată la etajul 1 al Palatului Baroc – aripa Pacha (Piaţa Unirii nr.1), unde va rămâde deschisă până la mijlocul lunii februarie a anului viitor.

Expoziţia va fi deschisă publicului începând de vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.00, la vernisaj fiind invitaţi să ia cuvântul prof. dr. Victor Neumann – director al Muzeului de Artă Timişoara, dr. Anemarie Podlipny Hehn – critic de artă, prof. dr. Constantin Flondor – artist plastic, fondator al grupurilor de avangardă „1+1+1” şi „Sigma”, dr. Cornel Ungureanu – scriitor şi criticul de artă Janos Szekernyes – preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Timişoara.

Cele aproximativ 80 de lucrări expuse fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi din colecţia privată a Annemariei Podlipny-Hehn.

Julius Podlipny s-a născut la Pozsony/Pressburg, astăzi Bratislava, şi a studiat la Academia Ungară de Artă din Budapesta. În anul 1926 s-a mutat la Timişoara, unde s-a manifestat atât ca artist plastic, cât şi ca pedagog la Şcoala de Arte Frumoase.

Timişoara anilor ’60–’70 ai secolului trecut era încă puternic impregnată de dimensiunea cosmopolită, unii dintre vechii ei artişti de primă mărime – exemplul celebrului plastician Julius Podlipny – jucând un rol important în formarea noilor generaţii de artişti. Dietrich Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoşman, Ştefan Câlţia au profitat întrucâtva de lecţiile de desen ale profesorului Julius Podlipny. Pentru unii, maestrul fusese foarte exigent. Podlipny a fost însă unul dintre cei care au stimulat creaţia plasticienilor timişoreni, impunând o metodă de lucru sistematică şi o tehnică mixtă. Purtător al moştenirilor culturale central-europene, orientarea lui politică fusese una de stânga, arta şi pedagogia profesate cu pasiune de Podlipny au avut un impact apreciabil asupra mişcării ideilor culturale de la Timişoara. Era o personalitate cu ştiinţă formatoare, şcolii sale fiindui îndatoraţi câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti români contemporani”, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 15 februarie 2017, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Timişoara –Capitală Culturală Europeană a Culturii în anul 2021

Publicat de Pagini de Cultura 17 Septembrie 2016 Comments Off

Timișoara este recomandarea juriului european pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021! Anunțul a fost făcut ieri, 16 septembrie 2016, într-o conferință de presă organizată de Ministerul Culturii. Celelalte orașe românești finaliste sunt Baia Mare, București și Cluj-Napoca.

Juriul internațional delegat al UE, împreună cu ministrul culturii, Corina Șuteu, au vorbit, în timpul conferinței de presă despre importanța apartenenței la cultura europeană și dosarele de candidatură ale orașelor româneși participante. De asemenea, au menționat și celelalte țări care vor avea orașe capitale europene ale culturii în 2021: Grecia și una dintre țările candidate la UE (Serbia și Muntenegru).

Sunt unul dintre acei oameni care cred că, de fapt, cultura este cea care generează sensul de apartenență europeană. Prin cultură suntem europeni și Europa este ceea ce este pentru că acest tip de diversitate ne va ține împreună” a subliniat Corina Șuteu, ministrul culturii.

Președintele juriului European Capital of Culture (ECoC) a menționat că România a prezentat patru dosare de candidatură excelente, diferite între ele, fiecare reprezentând câte o problemă importantă cu care se confruntă. De asemenea, a precizat că, fiind vorba despre un oraș european al culturii, nu doar de un oraș cultural, trebuie să conțină diversitatea culturii europene.  Despre echipa care a reprezentat Timișoara a menționat că: ”ați creat o legătură cu cetățenii și trebuie să continuați”.

Parte din delegația Timișoarei care a prezentat proiectul final în fața juriului, primarul Nicolae Robu a declarat: ”Suntem conștienți că greul abia acum începe și vom sprijini proiectul de candidatură așa cum ne-am angajat că o vom face. Doresc să felicit celelalte orașe, a fost o luptă strânsă și sunt foarte emoționat că Timișoara a ieșit câștigătoare.”

Mulțumim tuturor celor care ne susțin! Încă o dată, Timișoara a demonstrat că este un oraș european, în care factorii culturali, economici și socali lucrează împreună pentru o bună dezvoltare a orașului. Mulțumim instituțiilor publice care ne sunt alături și societății civile pentru ajutor și susținere activă a proiectelor noastre. Acest titlu ne responsabilizează și ne bucură în același timp. Am reușit, împreună, să facem Timișoara să strălucească din nou.

Cu o agendă culturală completă, ne dorim o apropiere de Europa și standardele acesteia prin dialog constant și implementarea proiectelor culturale și a evenimentelor pe care le-am pregătit.  Timișoara este pregătită pentru a străluci pe toate planurile: cultural, economic, turistic și social, fiecare locuitor al orașului find parte al acestui proces.

Totodată, îi asigurăm pe toți reprezentanții orașelor candidate și finaliste la titlul de Capitală Culturală Europeană de toată deschiderea noastră pentru a demara proiecte comune. acest titlu este, în primul rând, al României, iar pentru asta ne dorim colaborări frumoase cu toți cei implicați în această formidabilă competiție”, a declarat Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală. Timișoara a obținut recomandarea juriului european după ce a prezentat proiectul „Shine Your Light, Light Up Your City – Luminează orașul prin tine”.

Filmul „Superhombre”, din ianuarie în cinematografe

Documentarul îl urmăreşte pe alpinistul Horia Colibăşanu în cele trei ipostaze ale sale, pe care încearcă le ţină în echilibru.

Quoting Beethoven: Concurs de creație muzicală – OPEN CALL

Până pe 15 iunie 2020, melomanii sunt provocați să reinterpreteze opera „starului“ absolut al muzicii clasice, L. V. Beethoven.

Pădure Urbană de brazi „altfel”, la Timișoara

În deschiderea Pădurii Urbane, organizatorii oferă un spectacol cu Gașca Zurli, la care participarea publicului este liberă.

„Copilul-problemă”, copilul-minune al cinematografiei europene, la Timișoara

“Systemsprenger / Copilul-problemă”, cel mai de succes film german al anului, va ajunge și în cinematografele din România.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015