• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Expoziție fotodocumentară itinerantă: VOLUNTARII MARII UNIRI

Publicat de Pagini de Cultura 25 Noiembrie 2016 Comments Off

Cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, Muzeul Național al Banatului invită publicul la expoziția fotodocumentară itinerantă „VOLUNTARII MARII UNIRI. ARDELENI, BĂNĂȚENI, CRIȘENI, MARAMUREȘENI ȘI BUCOVINENI ÎN ARMATA ROMÂNĂ ÎN ANII PRIMULUI RÂZBOI MONDIAL”. Expoziţia va fi vernisată marți, 29 noiembrie 2016, ora 9.00.

Expoziția prezintă mărturii documentare referitoare la batalioanele românești constituite în Rusia, precum și la legiunile de voluntari formate în Italia și Franța din militari români înrolați în armata austro – ungară, căzuți în captivitate.

Unul din cele mai reprezentative exponate îl reprezintă drapelul de la Darnița care a aparținut unei companii formată în majoritate din voluntari bănățeni din cadrul Batalionului I, constituit în Rusia, în primăvara anului 1917. Peste câteva luni combatanții acestuia vor lupta pe frontul de la Mărășești.

Vernisajul va fi urmat de lucrările unui simpozion pe aceeași temă, la care vor participa profesori universitari de la Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Vasile Goldiș din Arad, cercetători de la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” – București, Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj-Napoca și alți specialiști din Arad, Caransebeș și Timișoara.

Evenimentul se desfășoară sub egida Consiliului Județean Timiș, la sediul de pe Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 17, etajul I, în Sala Revoluției.

Şindrila unei biserici vechi de aproape 350 de ani – subiectul unei expoziţii manifest

Publicat de Pagini de Cultura 17 Noiembrie 2016 Comments Off

A acoperit vreme multe zeci de ani un lăcaş de cult. Şindrila ce a fost până nu demult acoperământ pentru biserica de lemn din Crivina de Sus de vine acum… subiect de expoziţie. Şi nu orice fel de expoziţie. Ci un demers-manifest deopotrivă interesant şi provocator. Este vorba despre o expoziţie-instalaţie “acompaniată” de o serie de manifestări toate având scop atragerea atenţiei faţă de soarta arhitecturii tradiţionale din Banat şi nu numai. Proiectul, găzduit de galeria Subterană şi Studio Art debutează joi, 17 noiembrie, cu vernisajul expoziţiei Oglinda de lemn.

Expoziţia-instalaţie Oglinda de lemn este parte a proiectului Biserici înlemnite din Banat (susţinut de Asociaţia Peisagiştilor din România – Filiala Vest) şi propune să aducă în discuţie situaţia patrimoniului de lemn din Banat, fiind deopotrivă o campanie alternativă de informare asupra sorţii arhitecturii tradiţionale, cât şi un semnal de alarmă în ceea ce o priveşte. Uneori abandonate de comunităţile cărora le-au aparţinut, bisericile de lemn rămân tăcute, pe câte o coamă de deal, aşteptând să fie salvate. Una dintre acestea este biserica din Crivina de Sus (judeţul Timiş) – prezentă prin piesa centrală a expoziţiei – şindrila care a acoperit-o câteva decenii şi care, reînvestită cu sens, a devenit altceva decât acoperiş.

Într-un spaţiu labirintic, organizatorii propun vizitatorilor o incursiune nu doar în istoria celor mai vechi biserici de lemn din Banat, ci un excurs în propria istorie de viaţă şi propriile valori, prin trei niveluri: spiritual, patrimonial şi estetic. Deşi aparent puţine lucruri ne leagă de un patrimoniu cvasi-necunoscut, aceasta este provocarea lansată prin expoziţie: să regăsim cu toţii firele subtile care ne leagă de propria istorie şi de memoria locurilor noastre”, spun organizatorii expoziţiei.

Activităţile din cadrul proiectului se desfăşoară după următorul program:

17 noiembrie

ora 19:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Vernisajul expoziţiei Oglinda de lemn

18 – 22 noiembrie

orele 10:00 – 19:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Performance. Conferinţă. Proiecţii succesive de filme tematice. Expoziţie de fotografie. Instalaţie permanentă Oglinda de lemn. Prezentarea proiectului Biserici Înlemnite din Banat, prin prisma atelierelor multidisciplinare organizate în Crivina de Sus (2013-2016), judeţul Timiş.

19 noiembrie

ora 10:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Performance – Cata-Xilos, Autor: Gabriel KELEMEN. Proiecţie film: Crucea din pocal.

ora 18:00, Casa Artelor (Galeria Subterană)

Conferinţă – Metafizica lemnului sau Lignosacramental, Lect.univ.Dr. Gabriel KELEMEN, UVT, Facultatea de Arte şi Design

22 noiembrie

ora 19:00, Casa Artelor (Sala StudioArt)

Masa rotundă, cu tema: Patrimoniul de lemn din Banant – provocări şi soluţii.

Moderator: Lect.univ.Dr. Andreea LAZEA (Facultatea de Arte şi Design, UVT).

Expoziţie retrospectivă Julius Podlipny, la Muzeul de Artă Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 17 Noiembrie 2016 Comments Off

Câteva zeci de lucrări din creaţia celebrului plastician Julius Podlipny sunt atracţia celui mai nou eveniment organizat de Muzeul de Artă din Timişoara. Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va putea fi vizitată la etajul 1 al Palatului Baroc – aripa Pacha (Piaţa Unirii nr.1), unde va rămâde deschisă până la mijlocul lunii februarie a anului viitor.

Expoziţia va fi deschisă publicului începând de vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.00, la vernisaj fiind invitaţi să ia cuvântul prof. dr. Victor Neumann – director al Muzeului de Artă Timişoara, dr. Anemarie Podlipny Hehn – critic de artă, prof. dr. Constantin Flondor – artist plastic, fondator al grupurilor de avangardă „1+1+1” şi „Sigma”, dr. Cornel Ungureanu – scriitor şi criticul de artă Janos Szekernyes – preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Timişoara.

Cele aproximativ 80 de lucrări expuse fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi din colecţia privată a Annemariei Podlipny-Hehn.

Julius Podlipny s-a născut la Pozsony/Pressburg, astăzi Bratislava, şi a studiat la Academia Ungară de Artă din Budapesta. În anul 1926 s-a mutat la Timişoara, unde s-a manifestat atât ca artist plastic, cât şi ca pedagog la Şcoala de Arte Frumoase.

Timişoara anilor ’60–’70 ai secolului trecut era încă puternic impregnată de dimensiunea cosmopolită, unii dintre vechii ei artişti de primă mărime – exemplul celebrului plastician Julius Podlipny – jucând un rol important în formarea noilor generaţii de artişti. Dietrich Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoşman, Ştefan Câlţia au profitat întrucâtva de lecţiile de desen ale profesorului Julius Podlipny. Pentru unii, maestrul fusese foarte exigent. Podlipny a fost însă unul dintre cei care au stimulat creaţia plasticienilor timişoreni, impunând o metodă de lucru sistematică şi o tehnică mixtă. Purtător al moştenirilor culturale central-europene, orientarea lui politică fusese una de stânga, arta şi pedagogia profesate cu pasiune de Podlipny au avut un impact apreciabil asupra mişcării ideilor culturale de la Timişoara. Era o personalitate cu ştiinţă formatoare, şcolii sale fiindui îndatoraţi câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti români contemporani”, declară Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia retrospectivă Julius Podlipny va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timişoara până în data de 15 februarie 2017, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Spectacolul ŞAH LA REGE revine în curtea Bastionului Theresia

Publicat de Pagini de Cultura 7 Octombrie 2016 Comments Off

Sâmbătă, 8 octombrie, de la ora 16, în curtea Bastionului Theresia, un spectacol excepţional va marca aniversarea celor 300 de ani de la momentul ce a însemnat schimbarea destinului Timişoarei. Vorbim despre spectacolul ŞAH LA REGE – JOCUL ISTORIEI, un joc de şah cu piese umane ce reconstituie bătălia pentru Timişoara din 1716.

Muzeul Naţional al Banatului aduce în faţa publicului o nouă ediţie a proiectului ŞAH LA REGE, un spectacol inedit care va transpune în cadrul unei partide de şah cu piese umane confruntarea care a marcat un moment de cotitură pentru Timişoara şi întregul Banat. Cucerirea Timişoarei turceşti de către armata prinţului Eugen, de la care aniversăm în aceste zile 300 de ani va fi simbolizată de o partidă reală de şah, în care, însă, protagonişti vor fi eroii bătăliei de atunci. Rolurile de pe tabla de şah vor fi interpretate de foarte tineri actori, elevi ai liceelor Carmen Sylva şi Nikolaus Lenau din Timişoara, şi de oaspeţii lor, elevi din Elveţia, sosiţi în cadrul unui schimb intercultural. Scenariul şi coloana sonoră live aparţin tinerilor barzi de la Peregrinii.

Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional al Banatului şi Consiliul Judeţean Timiş cu sprijinul Asociaţiei Culturale Pentagon.

Director nou la Institutul Francez Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 22 Septembrie 2016 Comments Off

Institutul Francez Timişoara are, din această lună, un nou director. În vârstă de 43 de ani, Cyrille FIEROBE, a coordonat până în prezent unele din cele mai mari mediateci din Paris înainte de a se orienta către reţeaua instituţiilor culturale în sensul larg al cuvântului.

Este absolvent de ştiinţe politice, şi titular al unei diplome de master 2 în managementul organizaţiilor culturale, în cadrul căruia a fost interesat în mod special de diplomaţia culturală franceză în România.

Îi place muzica, literatura, cinema-ul, dansul dar îşi doreşte să promoveze dialogul cultural şi toate formele de exprimare artistică în cadrul cooperării culturale şi lingvistice franco-române, o cooperare orientată în mod particular către publicul tânăr.

Timişoara –Capitală Culturală Europeană a Culturii în anul 2021

Publicat de Pagini de Cultura 17 Septembrie 2016 Comments Off

Timișoara este recomandarea juriului european pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021! Anunțul a fost făcut ieri, 16 septembrie 2016, într-o conferință de presă organizată de Ministerul Culturii. Celelalte orașe românești finaliste sunt Baia Mare, București și Cluj-Napoca.

Juriul internațional delegat al UE, împreună cu ministrul culturii, Corina Șuteu, au vorbit, în timpul conferinței de presă despre importanța apartenenței la cultura europeană și dosarele de candidatură ale orașelor româneși participante. De asemenea, au menționat și celelalte țări care vor avea orașe capitale europene ale culturii în 2021: Grecia și una dintre țările candidate la UE (Serbia și Muntenegru).

Sunt unul dintre acei oameni care cred că, de fapt, cultura este cea care generează sensul de apartenență europeană. Prin cultură suntem europeni și Europa este ceea ce este pentru că acest tip de diversitate ne va ține împreună” a subliniat Corina Șuteu, ministrul culturii.

Președintele juriului European Capital of Culture (ECoC) a menționat că România a prezentat patru dosare de candidatură excelente, diferite între ele, fiecare reprezentând câte o problemă importantă cu care se confruntă. De asemenea, a precizat că, fiind vorba despre un oraș european al culturii, nu doar de un oraș cultural, trebuie să conțină diversitatea culturii europene.  Despre echipa care a reprezentat Timișoara a menționat că: ”ați creat o legătură cu cetățenii și trebuie să continuați”.

Parte din delegația Timișoarei care a prezentat proiectul final în fața juriului, primarul Nicolae Robu a declarat: ”Suntem conștienți că greul abia acum începe și vom sprijini proiectul de candidatură așa cum ne-am angajat că o vom face. Doresc să felicit celelalte orașe, a fost o luptă strânsă și sunt foarte emoționat că Timișoara a ieșit câștigătoare.”

Mulțumim tuturor celor care ne susțin! Încă o dată, Timișoara a demonstrat că este un oraș european, în care factorii culturali, economici și socali lucrează împreună pentru o bună dezvoltare a orașului. Mulțumim instituțiilor publice care ne sunt alături și societății civile pentru ajutor și susținere activă a proiectelor noastre. Acest titlu ne responsabilizează și ne bucură în același timp. Am reușit, împreună, să facem Timișoara să strălucească din nou.

Cu o agendă culturală completă, ne dorim o apropiere de Europa și standardele acesteia prin dialog constant și implementarea proiectelor culturale și a evenimentelor pe care le-am pregătit.  Timișoara este pregătită pentru a străluci pe toate planurile: cultural, economic, turistic și social, fiecare locuitor al orașului find parte al acestui proces.

Totodată, îi asigurăm pe toți reprezentanții orașelor candidate și finaliste la titlul de Capitală Culturală Europeană de toată deschiderea noastră pentru a demara proiecte comune. acest titlu este, în primul rând, al României, iar pentru asta ne dorim colaborări frumoase cu toți cei implicați în această formidabilă competiție”, a declarat Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală. Timișoara a obținut recomandarea juriului european după ce a prezentat proiectul „Shine Your Light, Light Up Your City – Luminează orașul prin tine”.

CARTEA DE SÂMBĂTĂ: Traficul de oameni din umbra unei dictaturi militare

Publicat de Horea Bacanu 10 Septembrie 2016 Comments Off

Romanul politic „Tărâmul făgăduinţei” face parte dintr-o serie de texte politice ale autorului african Chris Abani. Născut în 1966 la Afikpo (unde se desfăşoară şi o parte din naraţiunea acestui text), Abani a debutat într-o perioadă de tensiuni politice şi sociale ale Nigeriei postcoloniale, a fost arestat la publicarea primului său roman (scris la şaisprezece ani şi publicat trei ani mai târziu) şi acuzat de trădare şi conspiraţie pentru lovitură de stat.

Mai apoi, impactul politic al romanelor scrise de Abani a evoluat şi a atras permanent consecinţe grave pentru scriitor, până la închiderea şi torturarea sa, chiar condamnarea la moarte. Pleacă din Africa în SUA şi devine ulterior profesor asociat la University of California, iar romanele sale primesc mai multe premii cu mare vizibilitate: PEN Hemingway Book Prize, PEN USA Freedom-to-Write, California Book Award, Lannan Literary Fellowship, Guggenheim Fellow in Fiction, ori este între finaliştii altora: International IMPAC Dublin Literary Award (2006), A New York Times Editor’s Choice (2006).

Provenind din cea mai densă zonă a Africii medii, din Nigeria, ţară cu o populaţie de peste 150 de milioane de locuitori – care a trecut printr-un război civil şi mai multe dictaturi militare după eliberarea de sub colonialismul englez, după 1960 -, Abani dezvoltă naraţiunile paralele din „Tărâmul făgăduinţei” ca o dublă istorie a personajului Elvis Oke. Una dintre ele este localizată în oraşul Lagos, aici defăşurându-se primul plan narativ, plasat în anul 1983, într-o periferie a acestui imens conglomerat de opt milioane de locuitori, strălucitor în centru şi mizer în periferiile ghetoizate. Personajul central are în acest plan vârsta de şaisprezece ani, iar în al doilea, care începe la Afikpo în anul 1972, acelaşi personaj are vârsta de cinci ani. Succedându-se douăzeci şi nouă de capitole prin trecerea de la plan la celălalt, povestea copilului şi a adolescentului Elvis, dansator talentat, este povestea practicilor magice de iniţiere prin ritualurile nucii de cola specifice tribului igbo (cu ele începe fiecare capitol, prin foarte scurte relatări fragmentare), dar şi a vieţilor duse la limita supravieţuirii de cei ce formează populaţia neagră dominată, expusă războaielor şi sărăciei extreme din Africa.

Nigeria este sinonimă cu istoria recentă a colonialismului englez din Africa din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu tensiunile civile crescânde de după eliberarea de dominaţia colonială, dar şi cu mozaicul tribal perpetuat în timpurile moderne, cu fantasmele mitologiei tribale ce formează regulile nescrise ale lumii vechi şi noi. Este sinonimă cu sărăcia, cu visul despre îmbogăţire, cu traficul de arme, droguri şi organe umane, într-o tensiune continuă dintre cei puţini şi bogaţi, majoritatea veniţi din Europa sau America, şi o populaţie ce locuieşte în ghetouri şi care cunoaşte sărăcia din prima până în ultima zi de viaţă, fără şanse de ieşire.

Dar unde e Nigeria în textul lui Abani? Referinţa explicită la Nigeria apare foarte rar în aceast text (şi o singură dată numele ţării este invocat declamativ, atunci când pasiunea de pe baricada protestelor le provoacă revoluţionarilor scandări patetice despre Nigeria), iar sentimentul că numele ţării este prea puţin important este permanent indus în subtext. Nu este neglijabil numele tribului, însă, tribul Igbo, din care face parte şi Elvis Oke, unul dintre cele trei grupuri etnice mari ale zonei, dintr-un melanj de câteva sute de grupuri etnice.

La fel ca în marea majoritate a zonelor Africii, zona Golfului Guineii este dominată de clivajele etnice, rasiale, religioase şi economice (în condiţiile în care această zonă este prima dintre economiile africane, pe baza resurselor de petrol). Aproape jumătate din populaţie este de religie islamică sunnită, în timp ce următoarele mari grupuri religioase sunt creştine (protestant şi catolic). Toate sunt însă adânc fărâmiţate prin liniile vechilor graniţe ale grupurilor tribale.

Unde e Nigeria? E o ţară greu de găsit în povestea lui Abani, rămâne estompată şi difuză, prea puţin vizibilă din cauza imaginilor pe care textul le face foarte vizibile, imagini despre ghetoizare, sărăcie şi foame, despre cruzimea torturii şi violenţa bătăilor şi a violurilor, despre ultima cauză a tuturor dictaturilor militare africane, îmbogăţirea juntei.

Nigeria dispare complet în amalgamul de combinaţii ale supravieţuirii unei populaţii africane ce a luat-o de la zero, în sens politic, atunci când s-a eliberat de dominaţia colonială, dar care duce cu ea toate stereotipurile de distanţă socială între bărbaţi, femei, copii, între albi şi negri, între tineri şi bătrâni, între nordici şi sudici, între cei resemnaţi în faţa violenţei şi colapsului economic şi cei luptători, panterele africane care nu se lasă vândute.

Nu se vede Nigeria, dar subtextul propulsează o imagine vie a unui întreg continent african, simbolizat prin această zonă din Golful Guineii. E Africa postcolonială, un spectru modern al ritualurilor tribale şi o stare de permanent conflict în jurul resurselor.

O (pe)trecere pe sub învelişul textului lui Abani, a povestirii despre viaţa unui tânăr african ce visează să ajungă pe un tărâm al făgăduinţei şi să poată dansa ca profesionist, nu face apel aproape deloc la starea naţiunii nigeriene, ci arată cum se trăieşte şi cum se moare în toată Africa, uneori chiar cu capetele victimelor tăiate şi ascunse în lăzi frigorifice, procedeu de pe lanţul traficului de organe umane. Numele Nigeriei nu este invocat, apare însă numele tribului african igbo. Comunităţile nu sunt legate de ideluri naţionale, ci sunt despărţite de conflictul militar şi de graniţele tribale. Nigeria pluteşte la suprafaţa naraţiunii, în timp ce în adâncul celor două planuri narative, al copilului şi al tânărului Elvis, se află Africa postcolonială.

Ficţiunea lui Abani este politică prin raporturile şi strategiile de putere ce le descrie, specifice acestei regiunii africane cu izvoare tribale. Pantera mitologică este africană, nu doar nigeriană, este semnul violentei lupte tribale negre, luptă sedimentată până în straturile cele mai adânci ale textului lui Abani. Pentru a explica termenii tehnologiei puterii de la nivelul celor două scene narative căutăm operatorii puterii, cei care descriu influenţa şi dominaţia în dinamica lor, având caracteristici culturale şi de identitate africană, nu doar nigeriană. Romanul depăşeşte graniţele unei naţiuni, stabilindu-şi determinanţii politici la nivelul postnaţional al unui întreg culoar cultural african.

CONTINUAREA PE horeabacanu.blogspot.ro

PLAI 2016, gata de start!Muzică, artă, multiculturalitate la Muzeul Satului

Publicat de Pagini de Cultura 5 Septembrie 2016 Comments Off

Concertul cântăreţei de soul din Marea Britanie, Joss Stone, va deschide joi, 8 septembrie, de la ora 20:00, ediţia cu numărul 11 a Festivalului PLAI. Organizatorii au pregătit publicului și anul acesta un program bogat în muzică și activități culturale sau recreative inedite. Astfel, Muzeul Satului Bănăţean se transformă în loc de joacă, scenă de party, de teatru, de dans și cinematograf pentru patru zile, între 8 şi 11 septembrie 2016.

Artiștii pe care PLAI îi va aduce anul acesta la Timișoara sunt demni de toată atenția: Milky Chance, Aziza Brahim, Bob Geldof, Marinah y Chicuelo, Oi Va Voi și Fantome (artist rezident). Una dintre veştile bune ale acestui an este concertul Joss Stone, un proiect special produs de PLAI, cu acces doar pentru cei care şi-au achiziţionat abonamente la festival până în data de 8 septembrie.

PROGRAM PLAI 2016 – Scena World Music

Joi, 8 septembrie

20:00-21:00 Joss Stone

Vineri, 9 septembrie

20:30-21:30 Fantome – artist rezident

22:00-23:30 Milky Chance

Sâmbătă, 10 septembrie

19:00-20:00 Fantome – artist rezident

20:15-21:30 Aziza Brahim

22:00-23:30 Bob Geldof

Duminică, 11 septembrie

19:00-20:00 Fantome – artist rezident

20:15-21:30 Marinah y Chicuelo

22:00-23:30 Oi Va Voi

Festivalul organizat 100% de voluntari nu înseamnă doar muzică. Filmul „Siernevada”, în regia lui Cristi Puiu, va fi proiectat în avanpremieră la Timişoara, la Festivalul PLAI, în seara de 9 septembrie, la „Ceau, Casa Filmelor”.

Acțiunea din „Sieranevada” are loc la trei zile de la atentatul din redacția hebdomadarului parizian ”Charlie Hebdo” și la patruzeci de zile de la moartea tatălui lui Lary, un medic trecut de 40 de ani. Lary urmează să își petreacă ziua de sâmbătă însoțit de tânăra lui soție, în sânul familiei, reunite cu ocazia comemorării celui dispărut. Evenimentul, însă, nu se derulează conform așteptărilor.

Filmul a fost nominalizat la Cannes 2016 şi este propunerea României la Oscarul pentru Cel mai bun film strain.

Tot în cadrul Casei Filmelor se vor mai putea viziona filmele câştigătoare în cadrul competiţiei Ceau, Cinema! 2016, precum şi o serie de scurtmetraje ale unor cineaşti locali şi selecţii de la festivaluri cu tradiţie. Programul complet al proiecţiilor de film este următorul:

PROGRAM PLAI 2016 – Ceau, Casa Filmelor

Vineri, 9 septembrie

18.00 Sieranevada, r. Cristi Puiu

Sâmbătă, 10 septembrie

16.00 Sora mea/ These Daughters of Mine, r. Kinga Debska (Polonia)

18.00 Viaţa ca o trompetă/ Life Is a Trumpet, r. Antonio Nuic (Croaţia)

23.00   Scurtmetraje (Portugalia)

Duminică, 11 septembrie

16.00 Scurtmetraje Arad

17.00 Vinovat de libertate, r. Mihai Stanciu. Pieptiş, r. Patrick Brăila

18.00 Scurtmetraje Timişoara (Selecţie Timishort 2015)

Totodată, 45 de parteneri culturali oferă publicului peste 200 de activităţi şi în acest an, grupaţi în patru zone specifice: zona de meşteşugărit, cea dedicată activităţilor cu impact social, locul de joacă pentru copii şi adulţi, precum şi un loc de relaxare pentru toată lumea.

The Workshops” – Zona de meșteșugărit te îndeamnă să îți dai frâu liber imaginației și să te lași cuprins de cunoștintele si creațiile meșteșugarilor. Spațiile acestei zone vor fi animate de ateliere, meșteșugari dornici de a împărtăși experiențele lor, entuziasmul si creatiile lor vesele.

Social Projects” – Aici veți găsi asociații, ONG-uri și oameni frumoși cu care puteți socializa despre activitățile lor. Activități cu impact social care oferă soluții reale pentru integrarea în societate și în viața de zi cu zi a copiilor și a persoanelor cu diverse probleme.

GameSpace” – Locul de joacă pentru copii și pentru adulți. În acest univers al jocurilor putem să fim nostalgici și să ne jucăm cu toții împreună jocuri vechi din tinerețea noastră sau a părinților noștri, sau putem să ne uitam spre viitor și să ne punem “ochelarii virtuali”.

Chill” – Locul de relaxare pentru toată lumea deoarece aici dorim să aducem beneficii minții și corpului prin diverse activități. Puteți incerca yoga, masaj, meditații sau puteți participa la unele workshop-uri care vor lua forma de muncă pentru a vă elibera de stres și a vă încărca de energie pozitivă.

Festivalul PLAI 2016 este organizat în parteneriat cu Casa de Cultură  a Municipiului Timişoara şi cu susţinerea Consiliului Judeţean Timiş.

Éric Vuillard, laureatul Premiului Goncourt 2017, vine în România

“Ordinea de zi”, cea mai dezbătută carte francofonă a anului, va fi lansată oficial la București, Timișoara și Iași.

Migraţia, în dezbatere la Timişoara. UVT găzduieşte Conferinţa RoMig

Conferinţa RoMig se va desfăşura în acest an la Timişoara, în perioada 11-12 septembrie, fiind găzduită de UVT.

“Povestea unui pierde-vară”, în deschiderea Ceau, Cinema!

Filmul regizat de Paul Negoescu va fi proiectat în premieră la Timişoara în deschiderea Festivalului Ceau, Cinema!

Cântecele aerului, cel de-al doilea modul al Atelierului Identitate

Luna iulie reuneşte din nou la Teatrul Naţional oameni preocupaţi de recuperarea prin muzică a trecutului.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015