• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români

Publicat de Nicoleta Bodiu 24 Februarie 2012 Comments Off

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii.

Divinitate mitologica similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipeş şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic, el era la daci zeul care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. În decursul anilor, această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se “logodesc” în acestă zi.

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii. În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: “Dragobetele sărută fetele!” Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete, care se păstrează cu precădere în sudul şi sud-vestul României.

Tradiţii de Dragobete

În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit în preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie. Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

Se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Aşa că, încă de dimineaţă, îmbrăcaţi de sărbătoare, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă timpul era favorabil, plecau cântând să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară, folosite pentru descântece de dragoste. Dacă vremea nu ţinea cu ei, se adunau la unii dintre ei acasă pentru jocuri şi poveşti, petrecere care se întindea până către seară. Se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus, nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului.

Un alt obicei de Dragobete, în special în sudul României, era cel de “zburătorit”. Fetele se întorceau în sat alergând, fiind urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

În unele sate mai exista obiceiul ca fetele să strângă apa din omatul netopit – zăpada zânelor –, pe care o foloseau pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Nicolae Manolescu, Doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara

Publicat de Nicoleta Bodiu 23 Februarie 2012 Comments Off

Ilustrelor personalităţi onorate de Universitatea de Vest din Timişoara cu înalta distincţie de Doctor honoris cauza li se alătură şi prof. Nicolae Manolescu, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai ultimei jumătăți de secol. Festivitatea de decernare a onorificului titlu va avea loc sâmbătă, 25 februarie 2012, de la ora 11, în Aula Magna a UVT, prilej cu care Nicolae Manolescu va susţine conferinţa cu titlul Amintiri din lumea comunistă.

Ambasador al României al UNESCO, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, director general al revistei România literară, membru corespondent al Academei Române, Nicolae Manolescu este, dincolo de orice îndoială, criticul literar care a marcat în mod decisiv profilul literaturii române începând cu anii 1960. Cronicar literar al revistelor de mare impact, Contemporanul și România literară, autor de cărți fundamentale despre marii scriitori români (Odobescu, Maiorescu, Sadoveanu), teoretician și istoric al literaturii, Nicolae Manolescu este și autorul unei extraordinare Istorii critice a literaturii române. 5 secole de literatură, apărută în anul 2008, cea mai spectaculoasă interpretare a literaturii române de la origini până în momentul de față, după Istoria lui G. Călinescu, îşi motivează decizia reprezentanţii comisiei de evaluare şi elaborare a Laudatio, ce va fi rostit cu ocazia festivităţii de decernare de scriitorul și profesorul universitar Mircea Mihăieş.

Propunerea venită din partea Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul universităţii timişorene a fost votată, în unanimitate, de Senatul UVT. Din cadrul comisiei au făcut parte prof. univ. dr. Eugen Negrici, de la Universitatea din Bucureşti, prof. univ. dr. Ion Pop, de la Universitatea din Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Alexandru Călinescu, de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, şi profesorii Adriana Babeţi, Otilia Hedeşan, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu şi Mircea Mihăieş, de la Universitatea din Timişoara.

FOTO: Mediafax

Remember IOONA la Teatrul de Păpuşi din Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 7 Februarie 2012 Comments Off

“Moartea pune punct şi luptelor, şi iubirilor” (O. Paler), dar stârneşte un şir lung de amintiri. Despre amintiri frumoase este vorba şi în cadrul întâlnirii de suflet găzduite marţi, 7 februarie, de la ora 18, la Teatrul Merlin, care îi dedică un exerciţiu de neuitare Ioonei Rauschan, personalitate importantă a urbei de pe Bega trecută la cele veşnice prematur, în urmă cu doi ani.

Cei prezenţi, marţi seara, la Teatrul Merlin vor avea parte de o călătorie imaginară prin lumea creaţiilor Ioonei Rauschan: fragmente din spectacolele “Giovannino fără frică” (regia Mona Marian), “Mowgli” (regia Eva Labadi), vizionare de film, fotografii, lucrări de artă, dar şi evocări inedite ale prietenilor artistei. Toate într-un eveniment pus la cale de Asociaţia culturală “Prietenii Ioonei Rauschan” şi de Teatrul pentru copii şi tineri “Merlin”, sub genericul “Remember IOONA la Teatrul de păpuşi 1983-1988”.

Expoziţia GENIUL LUI LEONARDO DA VINCI s-a redeschis la Bastion

Publicat de Pagini de Cultura 1 Februarie 2012 Comments Off

Peste 10.000 de persoane au vizitat expoziţia Geniul lui Leonardo: maşinile şi invenţiile sale, deschisă la mansarda Bastionului Theresia în perioada 7 decembrie 2011 – 15 ianuarie 2012. Succesul de care s-a bucurat evenimentul i-a făcut pe organizatori – Consiliul Judeţean Timiş, Consulatul General al Italiei la Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara, Muzeului Banatului Timişoara şi comunitatea italiană de oameni de afaceri din Timiş şi Arad – să redeschidă expoziţia pentru publicul oraşului de pe Bega.

Vă reamintim că expoziţia reuneşte 40 de mașini și reproduceri după picturile lui Leonardo da Vinci, printre care celebrele opere Gioconda şi Cina cea de Taină. Fiecare dintre piesele expuse la Timişoara este o reproducere în mărime naturală după manuscrisele şi studiile marelui renascentist. Machetele sunt funcţionale şi pot fi chiar manevrate de curioşi. Astfel, vizitatorii pot afla “pe viu” cum funcţionează aparate de zbor realizate după studiile lui Leonardo (ornitopterul, șurubul aerian), mașini de război (mitraliera, tancul, catapulta, bombarda), mecanisme de transmitere a mișcării, bărci și dispozitive de dragare.

Cei care nu au apucat să viziteze maşinăriile expuse la parterul Bastionului Theresia: tancul, tiparniţa, fierăstrăul hidraulic, o vor putea face, solicitând acest lucru supraveghetorilor din Bastion. Aceste maşinării au fost prea voluminoase şi prea grele pentru a putea întregi expoziţia, precizează organizatorii.

Mașinile şi invenţiile lui Leonardo da Vinci vor rămâne la mansarda Bastionului Theresia până în data de 19 februarie 2012, expoziţia putând fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 – 18.00 (ultima intrare la 17.30). Intrarea este liberă.

Ziua Memoriei şi a Holocaustului, marcată şi în acest an la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 23 Ianuarie 2012 Comments Off

Ziua Internaţională a Holocaustului – 27 ianuarie, zi cu o semnificaţie aparte ce aniversează eliberearea celui mai mare lagăr nazist de exterminare a evreilor de la Auschwitz-Birkenau (Polonia), va fi marcată şi în acest an în oraşul de pe Bega, printr-o serie de manifestări organizate de Institutul francez şi Comunitatea evreilor din Timişoara.

Evocarea istoriei Holocaustului nu ar fi completă fără cea a acelora care, punându-şi adesea viaţa în pericol, au participat la salvarea evreilor persecutaţi. Ca o rază de speranţă în istoria sumbră a celui de-al Doilea Război Mondial, acţiunile lor trebuiau recunoscute ca dovadă a faptului că există şi comportamente care redau încrederea în specia umană, declară reprezentanţii IFT, care le dedică o expoziţie celor care, în pofida fricii şi a represaliilor, şi-au ascultat conştiinţa şi au salvat de la moarte sute de evrei.

Intitulată Les Justes de France, expoziţia itinerantă – ce va rămâne deschisă la sediul Institutului francez din Timişoara (bd. C. D. Loga nr. 46) în perioada 26 ianuarie – 9 februarie – prezintă, în mai multe capitole, acţiunile de salvare apărute ca reacţie la persecuţiile evreilor: trecerea clandestină a frontierelor, falsificarea documentelor civile sau religioase, găzduirea lor în satele de refugiu…

Expoziţia va fi vernisată joi, 26 ianuarie, de la ora 18, în prezenţa lui Luc Levy, Responsabilul departamentului de Relaţii Internaţionale al Memorialului Holocaustului din Paris (iniţiatorul evenimentului), a Lucianei Friedmann, preşedinta Comunităţii Evreilor, a Alinei Baciu, directoarea Centrului Cultural German şi a lui Thierry Sète, directorul Institutului francez din Timişoara, printre invitaţi numărându-se şi Ioan Holender, fostul director al Operei de Stat din Viena. Vernisajul va fi urmat de un recital de cântece tradiţionale evreieşti susţinut de grupul vocal de la Liceul Pedagogic Carmen Sylva, coordonat de prof. Olimpia Cirimpei.

Programul manifestărilor va continua, de la ora 20, la sediul Comunităţii Evreilor din Timişoara (str. Mărăşeşti nr.10), cu o întâlnire cu mărturii despre francezii şi românii recunoscuţi ca „Drepţi între popoare”, ocazie cu care va fi proiectat documentarul Alexandru Cherecheş – Drept între popoare, realizat de Daniel Stejerean şi Claudiu Kiss, iar dr. Gheorghe Sebok va susţine o prelegere cu tema Piloţii din cenuşă. Seara va continua cu un moment muzical susţinut de violonista Claudia Fotin şi elevii de la Liceul Pedagogic.

Accesul este gratuit la toate manifestările.

Eminescu şi Italia, repere sacre pentru serata Dante Alighieri

Publicat de Pagini de Cultura 17 Ianuarie 2012 Comments Off

Poetul Mihai Eminescu, a cărui zi de naştere – 15 ianuarie – marchează de anul trecut şi Ziua Naţională a Culturii, va fi sărbătorit şi la Universitatea de Vest din Timişoara. Joi, 19 ianuarie, de la ora 18.00, timişorenii sunt invitaţi în Aula Magna a UVT (bd. Vasile Pârvan, 4), la serata Dante Alighieri, o întâlnire sub semnul muzicii şi a poeziei.

Programul seratei, a cărei temă este Eminescu şi Italia, va cuprinde lieduri şi romanţe pe versuri eminesciene, precum şi arii din opere italiene, interpretate de sopranele Nicoleta Colceiar (Opera timişoreană) şi Doina Irimia Bordac (Colegiul Naţional Ion Vidu), baritonul Cristian Ardelean (Filarmonica Banatul) şi pianistele Angela Balici (Opera timişoreană) şi Flora Toth (Colegiul Ion Vidu), cărora li se va alătura şi corul Carmina Dacica, dirijat de Flora Toth.

Vorbesc despre supremul poet al neamului şi despre neţărmurita sa iubire pentru patria rădăcinilor noastre latine Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Conf. univ. dr. Rodica Viorica Bărbat, Lect. univ. dr. Mirela Ileana Boncea şi Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru. Evenimentul va fi încununat de un moment de balet clasic semnat de coregrafa Ana Maria Valkay.

Sursa foto: www.ziarmm.ro

„Așa am ajuns să fac teatru: de la texte proprii, la scena altora”

Publicat de Raul Bastean 15 Ianuarie 2012 Comments Off

Interviu cu regizorul Chris Nedeea

După ce a montat, în 2007, spectacolul O viață în teatru dedicat actorului timișorean Vladimir Jurăscu, regizorul Chris Nedeea revine la Teatrul Național Timișoara punând în scenă un spectacol pe textul Alexandrei Pâzgu, În aer, text câștigător al Festivalului Dramaturgiei Românești în 2011. Chris Nedeea este iniţiatorul unuia dintre cele mai curajoase festivaluri românești de teatru – Festivalul Internaţional de Teatru Experimental MAN.In.FEST. În palmaresul regizorului se numără mai bine de 35 de spectacole montate la teatre din orașe precum: Cluj, Oradea, Tîrgu Mureș, Sfintu Gheorghe, Chișinău, Brăila sau Arad. Spectacolul În aer a intrat în lumina rampei în premieră absolută la data de 21 decembrie 2011. Următoarea reprezentație este programată pentru seara zilei de marți, 17 ianuarie, de la ora 19, pe scena Sălii 2 a TNTm.  

Cum ați ajuns la textul Alexandrei Pâzgu?

Simplu: mi-a fost propus. Și am acceptat după prima lectură… desigur, asta nu s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost ales cel mai bun text la concursul FDR din 2011.

Ce v-a atras la textul În aer?

Că era… greu! Provocarea era foarte mare, riscul de a gafa aproape palpabil, sufocant… În fond, vorbim despre un „one woman show”, despre o propunere care era din start foarte restrictivă: o actriță pe o scenă și… atât. Ori, eu mă mai întâlnisem cu astfel de propuneri (Fuck you, Eu.Ro.Pa!, Noir desir sau www.ofelia.ro) și am vrut de la început o altă abordare.

A existat o colaborare cu autoarea textului în privința realizării acestui spectacol?

Da, nu… într-un fel… Pentru că ea nu era în țară în acea perioadă și am corespondat sporadic pe mail. Evident, autoarea ar fi vrut să se respecte propunerea ei de spectacol. Și a trebuit să-i explic – probabil total neconvingător (zâmbește) – și perspectiva mea. E adevărat, un text dramatic are în mod normal un alt parcurs: prima montare este cea mai fidelă textului și abia următoarele vor încerca poate să-l abordeze într-un mod „nenatural”, să spunem. Eu am ales să procedez invers, să inventez personaje și situații și să obțin un spectacol ceva mai amplu… Aștept să aud și ce va avea ea de spus când îl va vedea… Cu orice risc!

Sunteți pentru a doua oară la Teatrul Național Timișoara. Cum a fost colaborarea cu actorii de aici?

Foarte bună… Deși am lucrat numai cu actrițe (zâmbește)! Și tocmai de asta mi-a fost frică – așa a apărut Alex Halka în ecuație, ca să echilibrăm puțin lucrurile. Desigur, glumesc! Adevărul e că îi iubesc pe toți, baieți și fete!

Sunteți inițiatorul revistei și Festivalului Internațional de Teatru Experimental Man.In.Fest. Ce v-a determinat să inițiați acest festival și ce presupune el?

Am fost inițiatorul lor… pentru că, între timp, toate aceste acțiuni devin inactuale. Și oarecum inutile. Dar atunci când s-au născut ele, în 2003-2004, eram mai tineri și mai frumoși și credeam cu tărie că merită, că teatrul românesc are nevoie de o infuzie de noutate și experiment… că are nevoie de noi! Așa că încercam să aducem în țară, an de an, cele mai razna 12-14 producții străine pe care le găseam. Și în revistă susțineam cu frenezie același gen de demers artistic. Când ne-a trecut „perioada romantică”, au trecut și toate aceste încercări… Pe scurt, viața.

Am observat faptul că montările dvs. au la bază, în general, texte contemporane. Ce vă atrage la dramaturgia contemporană?

Da, oarecum. Și cred – acum că mă gândesc la asta – că există o explicație foarte simplă: am cochetat câțiva ani buni și tineri cu o carieră de scriitor, ba chiar de dramaturg. Așa am ajuns, de fapt, să fac teatru: de la texte proprii, la scena altora. Pe mulți dintre dramaturgii români de azi i-am citit sau cunoscut atunci, de unii mă leagă prietenii, pe alții am reușit chiar să-i debutez, să-i promovez sau chiar să-i public… Într-un fel e și normal să fie așa – faci teatru cu contemporani și pentru contemporanii tăi, nu?

Știu că scrieți atât poezie cât și dramaturgie. V-ați gândit vreodată să montați propriile textele?

Nu!

Cum vedeți situația teatrului în viitor?

Ups! Orice aș spune acum, ar fi o banalitate sau o prostie… Oricum, într-un fel sau altul, Teatrul ne va supraviețui. Restul e tăcere!

Suedezii îşi promovează cultura în vestul României

Publicat de Pagini de Cultura 10 Ianuarie 2012 Comments Off

Muzica populară, portul şi tradiţia suedeză vor constitui subiectele unor evenimente ce încearcă să facă cunoscut în vestul României, şi în special la Arad, moştenirea acestor tezaure naţionale, păstrate cu evlavie şi perseverenţă, din generaţie în generaţie. Iniţiativa îi aparţine Asociaţiei Prosweden, proaspăt înfiinţată la Arad, ai cărei membri fondatori vin din domenii multiple de preocupare ale societăţii civile arădene: profesori, artişti, muzicieni, ingineri, studenţi, avocaţi, medici etc.

Pe parcursul anului 2012, asociaţia va organiza 6 evenimente principale în municipiul Arad, colaborând cu reprezentanţi oficiali ai statului suedez în România, în vederea promovării subiectelor de interes comun.

Tot în 2012, vom avea şi evenimente “secundare”, repetitive, probabil din două în două săptămâni, sub forma unor cenacluri/serate în care vor fi prezentaţi publicului arădean scriitori suedezi traduşi în limba română, artişti plastici, designeri, fotografi, oameni de ştiinţă, inventatori, incluzând şi exemple ale operelor realizate de aceştia. Sigur că un nume la loc de cinste îl va avea laureatul din 2011 al premiului Nobel pentru literatura Tomas Tranströmer, precizează Petru Dima, Preşedinte Asociaţia Prosweden.

Totodată, Prosweden va milita pentru înfiinţarea la Arad a unui “cap de pod”, prin care să se canalizeze către vestul României ceea ce are mai bun Suedia. Câteva exemple din cadrul activităţilor majore planificate pentru anul 2012 ar fi:

•           “Targeting the sex Buyer” – un eveniment în cadrul căruia va fi prezentată viziunea legiuitorului suedez vizavi de prostituţie şi modalitatea în care această lege a avut efect, sau nu, în societatea suedeză la combaterea acestui “flagel social”.

•  “Sărbătoarea Verii” – în perioada solistiţiului de vară din luna iunie, va fi organizată un gen de “serbare câmpenească” inspirată de tradiţia suedeză, prin care se salută sosirea verii.

•  “Tradiţii culinare suedeze” – în colaborare cu Academia Culinară Suedeză, va fi prezentată evoluţia “Bucătăriei suedeze” în ultimii 15-20 de ani. Cu acest prilej vor fi prezentate, printre altele, produse culinare specifice unor tradiţii suedeze.

•  “Efectul ABBA asupra dezvoltării muzicii comerciale în Suedia, un produs puternic de export în ziua de azi” – Cu acest prilej, printre altele, se va încerca o retrospectivă a grupului suedez ABBA.

•  “Laponia, regiunea celor 8 anotimpuri” – împreună cu reprezentanţi ai culturii lapone din nordul Suediei, Asociaţia Prosweden va face o prezentare a regiunii din punct de vedere cultural şi al interesului crescând pe care regiunea îl reprezintă din punct de vedere turistic pe plan mondial.

Sursa foto: www.dawcreativedesigns.com

Éric Vuillard, laureatul Premiului Goncourt 2017, vine în România

“Ordinea de zi”, cea mai dezbătută carte francofonă a anului, va fi lansată oficial la București, Timișoara și Iași.

Migraţia, în dezbatere la Timişoara. UVT găzduieşte Conferinţa RoMig

Conferinţa RoMig se va desfăşura în acest an la Timişoara, în perioada 11-12 septembrie, fiind găzduită de UVT.

“Povestea unui pierde-vară”, în deschiderea Ceau, Cinema!

Filmul regizat de Paul Negoescu va fi proiectat în premieră la Timişoara în deschiderea Festivalului Ceau, Cinema!

Cântecele aerului, cel de-al doilea modul al Atelierului Identitate

Luna iulie reuneşte din nou la Teatrul Naţional oameni preocupaţi de recuperarea prin muzică a trecutului.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015