Pagini de Cultura

Artişti din peste 20 de ţări îşi dau întâlnire în acest weekend, la Timişoara, unde joi, 6 octombrie, prinde startul cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Simultan.

Eveniment dedicat artei media şi a experimentului artistic, Simultan şi-a propus în acest an să exploreze posibilităţile şi limitele imaginarului. Atât în ceea ce priveşte criteriile de selecţie pentru video-urile care urmează să fie prezentate în festival, cât şi în structura activităţilor festivalului, suntem interesaţi de felul în care circumstanţele reale ale lumii în care trăim determină formele pe care le ia imaginarul. Vrem să punem întrebări cum ar fi: Al cui imaginar este cel care dă forma viitorului? sau Din ce se hrăneşte imaginaţia într-o lume în care informaţia din jurul nostru este filtrată prin motoare de căutare şi este manipulată prin mass-media?, precizează organizatorii evenimentului, potrivit cărora, în cele trei zile de evenimente, publicului i-au fost pregătite proiecţii de artă video, live performance-uri audio-vizuale, concerte de muzică experimentală, instalaţii şi conferinţe.

Festivalul Simultan Imaginary se va desfăşura în perioada 6-8 octombrie, în trei locaţii din Timişoara: Sinagoga din Cetate, Cinema Studio şi Casa Artelor. Festivităţile de deschidere a festivalului vor avea loc astăzi, 6 octombrie, de la ora 18.00, la Sinagoga din Cetate, care va găzdui până la ora zece seara o serie de proiecte de live performance. Începând de vineri, 7 octombrie, manifestările se vor muta la Casa Artelor (de la ora 11.00) şi Cinema Studio (de la ora 16.00), unde au fost pregătite mai multe instalaţii şi proiecţii video, dar vor continua şi la Sinagoga din Cetate (de la ora 19.30). Seara de vineri se va încheia cu un afterparty în Al-Kimia, cu Goranga, Alpha Bite, Nava Spaţială şi invitaţii acestora. Activităţile vor fi reluate sâmbătă, 8 octombrie, în aceleaşi locaţii. Programul complet al Festivalului Simultan Imaginary îl găsiţi pe pagina de internet a evenimentului: web www.simultan.org.

„Virtuoz, compozitor şi pedagog – Franz Liszt şi vremea sa”. Sub acest generic, în data de 6 octombrie, la Timișoara, va avea loc o prelegere a cunoscutului Prof. Harald Haslmayr, docent în domeniul criticii muzicale la Universitatea de Arte din Graz. Evenimentul este organizat de Centrul Cultural German Timişoara în parteneriat cu Catedra de Limbă şi Literatură Germană din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt.

Prelegerea va fi găzduită, de la ora 17, în aula Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran Timişoara.

„Prof. Harald Haslmayr deţine numeroase publicaţii pe teme precum istoria culturii, estetică şi filozofie, printre altele publicând lucrarea Joseph Haydn. Operă şi viaţă. De remarcat este şi o continuă activitate de prelegeri despre estetică, clasicism vienez şi istoria culturii din spaţiul danubian în oraşe precum: Viena, Klagenfurt, Salzburg, Budapesta, Bratislava, St. Petersburg, Paris, Roma, Florenţa, Perugia, Sofia, Berna, New York, Cagliari, Maribor, Zürich şi altele”, precizează reprezentanții Centrului Cultural German din Timișoara.

Începând cu luna octombrie 2011, în cadrul Penitenciarului Timișoara, va funcţiona un Centru de incluziune socială adresat persoanelor din detenţie care sunt consumatori sau foşti consumatori de droguri. Peste 100 de persoane vor beneficia de servicii gratuite de consiliere psihosocială în domeniul adicţiilor, o parte dintre aceștia putând să opteze totodată și pentru urmarea unor cursuri de calificare în cadrul penitenciarului în meserii precum operator IT, muncitori în construcţii, tâmplarie, agroturism etc. După terminarea cursurilor aceştia vor beneficia de consiliere astfel încât, la eliberare să se poată angaja pe măsura noilor specializări obţinute.

Centrul de la Timișoara este parte a unui proiect mai amplu, care își propune ca, până în luna septembrie 2012, să ofere consiliere specializată pentru peste 1200 de persoane dependente de droguri şi să ofere formare profesională pentru 400 dintre aceştia. Implementat de Universitatea din Bucureşti în parteneriat cu Asociaţia Promovarea Dreptului la Sănătate, Siveco Romania şi Go Business Solutions, proiectul “Consolidarea capacităţii funcţionale din domeniul serviciilor integrate oferite dependenţilor şi foştilor dependenţi de droguri pentru integrare pe piaţa muncii prin acţiuni de dezvoltare a instrumentelor şi metode de lucru inovatoare şi realizarea de programe de formare” este co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 “Investește în oameni!”. Mai multe detalii despre proiect se pot regăsi pe site-ul www.integrare-toxicomani.ro.

S-au lăsat seduşi de România chiar dinainte să dea ochii cu ea. Iar asta pentru că Excelenţa Sa Tsushima Kanji, fost ambasador al Japoniei şi, incontestabil, cel mai dedicat promotor al plaiurilor mioritice în Ţara Soarelui, i-a convins că România este un loc care merită descoperit, cunoscut, îndrăgit. Aşa se face că cinci japonezi se află pentru două zile la Timişoara. Ei au vârste şi profesii diferite, dar împărtăşesc pasiunea pentru România, aşa încât, în week-end, la Tokyo, învaţă limba română, profesor fiindu-le chiar domnul Tsuhima Kanji. Delegaţia japoneză la Timişoara, în cadrul programului Commnication with diferent culture, este condusă de doamna Kazuko Shimada, preşedinta Societăţii de Muzică Românească în Japonia.

Clubul de Kendo Sam-Sho are onoarea de a fi gazda grupului japonez la Timişoara.

Aflaţi cu toţii pentru prima dată în ţara noastră, oaspeţii japonezi îşi doresc să cunoască cât mai mulţi oameni la Timişoara, să-şi exerseze cunoştinţele de limba română şi să creeze puncte de interferenţă între cele două culturi. Cei care doresc să îi cunoască pe Mr. Osamu Kitayama, Mr. Akira Kondou, Mrs. Miyuki Harada, Mr. Yoshiki Yamada şi Mrs. Kazuko Shimada o pot face sâmbătă, 24 septembrie 2011, între orele 12-13, la sala de dansuri Magnum (în clădirea fostei fabricii de pălării, Splaiul N. Titulescu nr. 5, intrarea se va face de pe Bv. Republicii), acolo unde Mrs. Miyuki Harada va susţine un scurt work-shop de dans japonez.

Interviu cu regizoarea Olivia Grecea

Stagiunea 2011/2012 a Teatrului Naţional Timişoara a debutat cu premiera piesei Alergătorul de Mattias Andersson, spectacol asupra căruia și-a pus amprenta regizorală Olivia Grecea. Noua producţie a Naţionalului timişorean a văzut pentru prima dată luminile rampei sâmbătă, 17 septembrie, pe scena Sălii Studio 5 a TNTm.

Olivia Grecea deține studii universitare în Teatrologie, Studii de Teatru și Film și Regie teatru la Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De remarcat în activitatea sa profesională este implicarea sa și ca asistent de regie la spectacolele Bosch. Grădina plăcerilor lumeşti, precum și la Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în fosta Uniune Sovietică în regia lui Radu Afrim, ambele fiind proiecte ale Teatrului Naţional Cluj. În anul 2007 obține bursa Leonardo da Vinci la Compania de Artele Spectacolului Artscenico din Germania. Spectacolele Oliviei Grece au o doză de realism extrem de originală, proaspătă și lipsită de prejudecăți. Exploatează pe scenă emoția autentică și mizează pe prezența unor actori vii și adevarați.

”Alergătorul” este prima ta montare într-un teatru național. Cum a fost pentru tine această experiență?

Olivia Grecea: A fost o întâlnire fericită, pentru care sunt foarte recunoscătoare, cu nişte profesionişti care mi-au oferit din primul moment încrederea de care un regizor, mai ales un regizor tânăr, are foarte mare nevoie, şi pe care sper să o regăsesc în colaborările cu alte teatre.

Ce a însemnat pentru tine munca cu actorii și echipa Naționalului timișorean?

În primul rând, am reuşit să coagulăm o echipă din actori de formaţie şi experienţă diferite (Alan Mickael e absolvent de liceu vocaţional, Alina Chelba a terminat actoria la Universitatea de Vest, Ana-Maria Munteanu la UNATC, Alex Halka şi Iosif Csorba sunt actori angajaţi la Teatrul German, iar Andrea Tokai actriţă la Teatrul Maghiar şi la TNT), o echipă în care dorinţa de a lucra a fost foarte puternică. Pentru mine a fost o experienţă importantă pentru că am înţeles cât de mult au ei nevoie de mine şi cât de mult am eu nevoie de ei.

Ce te-a atras la textul lui Mattias Andersson?

Poezia şi sensibilitatea camuflată a personajelor. Fiecare personaj are adevărul lui. Ca formă, m-a provocat modul fragmentat şi frust în care scrie Andersson, care te obligă să faci nişte racorduri astfel încât totul să se lege şi să aibă carne.

Care a fost mesajul/ideea pe baza căruia ai construit spectacolul și pe care dorești să o transmiți publicului?

Nu vreau să dau o grilă de lectură. Cred că fiecare va formula un mesaj propriu, strâns legat de experienţa personală de viaţă. Pot să spun că mi-am dorit un spectacol viu despre oameni vii, adică fragili, labili, ridicoli şi curajoşi, puri şi compromişi, despre părinţi, copii şi imperfecţiunile care ne fac umani, un spectacol care să comunice la modul afectiv.

Ce tip de text ți se pare abordabil în momentul actual pe scena teatrului românesc?

Orice tip de text care are o legătură veritabilă cu societatea în care trăim şi care poate crea o comunicare reală între spectacol şi public, de la piesa antică până la textul extrem contemporan. Nu cred că există un subiect despre care să nu se poată vorbi pe scenă şi trebuie vorbit mai ales despre tabu-uri. În acest moment, mă simt foarte apropiată de textul contemporan, mai ales de cel din spaţiul german şi nordic, şi îmi doresc ca la un moment dat să lucrez la un scenariu colectiv.

Pentru a veni în întâmpinarea solicitării tot mai mari de cursuri de limba germană şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de desfăşurare a acestora, Centrul Cultural German din Timişoara a decis să se mute într-un spaţiu nou, mai adecvat tuturor activităţilor sale. Astfel, începând cu data de 26 septembrie 2011, CCG îşi va desfăşura activitatea la noul sediu de pe strada Dr. Liviu Gabor nr.1.

Tot atunci se va da şi startul perioadei de înscrieri la cursurile standard de limba germană, cei dornici să-şi perfecţioneze cunoştinţele fiind invitaţi să-şi depună dosarele până pe 30 septembrie. Biblioteca Centrului se va redeschide în urma mutării în data de 3 octombrie. De asemenea, din luna octombrie vă aşteptăm cu drag la evenimentele culturale ale Centrului Cultural German. Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la acelaşi număr de telefon: 0256 – 40 70 58 sau la adresa de e-mail de până acum: info@kulturzentrum-temeswar.ro, anunţă reprezentanţii CCG.

Interviu cu muzicianul Adrian Mardan

Artistul creează din suflet pentru suflet. Arta se face cu iubire, dăruire, pasiune şi implicare. Aşa aş defini, incomplet, artistul şi arta. Adrian Mardan este un artist. Despre produsul finit al muncii sale se poate vorbi enorm. Cei care sunt „consumatorii” produsului său artistic ştiu să aprecieze ceea ce este cu adevărat de valoare şi îi rămân fideli. Fiecare moment din tot ceea ce creează Adrian Mardan poate fi concentrat într-un singur cuvânt: originialitate.

În prezent profesor titular de chitară clasică la Colegiul Naţional de Artă “Ion Vidu” din Timişoara, Adrian Mardan se evidenţiază prin recitaluri de chitară clasică atât în ţară, cât şi în străinatate, în calitate de interpret şi compozitor. Este instrumentist, aranjor, compozitor în cadrul grupului de muzică clasică şi world music The NewCantilena cu care a editat până acum 5 CD-uri şi un DVD live. A cochetat şi cu poezia, în 2001 fiindu-i publicat volumul de versuri O rămăşiţă bulversată. Cel mai recent proiect al său este scurt-metrajul Din nimic, ce reprezintă şi subiectul acestui interviu.

În curând vei lansa unul dintre proiectele la care lucrezi de ceva vreme. Despre ce este vorba, mai exact?

E un proiect serios, pătrunzător, intens și destul de complex la care am început să lucrez din luna martie a acestui an și, împreună cu regizorul filmului Andrei Boroșovici, am pus cap la cap o idee de a mea mai veche, o povestire cu și despre mine, un “artist” al zilelor noastre… Nu pot zice că mi-a fost ușor să-mi prezint portretul, să-l dezvălui lumii care nu mă cunoaște, (dar și celei care mă cunoaște), pentru că e destul de ciudat să-ți faci un rezumat al propriilor trăiri astfel încât privitorul, ascultătorul, devoratorul de film și de artă în general, să te poată înțelege și întrucâtva să se regăsească în povestirea ta.

Andrei Boroșovici este un tânăr și talentat regizor aflat la început de drum în ale filmului de scurt metraj, cu ambiții și dorințe debordante în peisajul actual al filmului românesc. A crezut în ideea mea, iar cu ocazia asta îi și mulțumesc, pentru că după zeci de ore de discuții înflăcărate, s-a închegat, într-un mănunchi de imagini, un filmuleț, care sper să prindă și să trezească în cât mai mulți o vibrație autentică.

Am avut ca director de imagine pe Dani Drăgan de la București, un tânăr și talentat operator de imagine, nu că noi ceilalți am fi tineri și netalentați (râde); care a participat, în scurta sa carieră de până acum, la proiecte serioase și importante, fiind în primul rând un om perspicace, care s-a mulat perfect pe ideea filmului din punct de vedere tehnic și care a înțeles perfect necesitatea alternării planurilor vizuale precum și factorul „muzică” în incidența subordonărilor instantaneelor fotografice ale filmului de scurt metraj.

Editor de imagine a fost Călin Constantin un profesionist al TVR-ului, iar sunetist Attila Lukinich, un inginer de sunet cu care mi-a făcut și-mi face plăcere să petrec ore în șir la studioul său Dstudio Pro, din Timișoara. Lista poate continua, dar rămâne să descoperiți în momentul postării filmului pe pagina mea de artist - www.adrianmardan.ro, toți colaboratorii și cei a căror aport a fost mai mare sau mai mic.

Lumea asociază numele tău cu muzica și, implicit, instrumentul de lucru – chitara. Acum și cu filmul?

Pentru mine, atâta timp cât mi-a fost dată puterea, dorința, inspirația, plăcerea de a crea, este foarte important să navighez pe valurile nesfârșitelor ape ale Oceanului-Artă și pentru perioade de timp nedefinite, nelimitate, din hazardul destinului meu, naufragiez pe câte o insulă care se cheamă Muzică, Poezie, Literatură, Film sau, mai rar, Pictură.

Cum s-a năcut ideea proiectului Din nimic și ce temă abordează?

Din nimic s-a născut Din mine, din dorința necontrolată de exhibiție sub patronajul fin al lui Euterpe… Nu știu dacă urmăresc ceva anume, prin acest film și chiar nu prea știu ce reacții o să lase în urma sa, după lansare. Cred că cel mai important rămâne ca fiecare din cunoscuți și mai puțin cunoscuți să lase o impresie scrisă sau verbală, dar deschisă și sinceră, iar doar apoi să concluzionăm la rece. Fiindcă riscul este în tot și în toate – poate să prindă sau poate să nu prindă – rămâne de văzut…

Cât de greu a fost să fii tu cel care compune textul, scenariul și muzica pentru film și mai ales să fii în pielea eroului principal?

E excitant… Şi până la urmă nimic nu e ușor, dar nici greu… e obositor… însă eu când scriu muzică, aștern pe hârtie sau digital, ceea ce aud, undeva ascuns în mine, din ecoul ființei mele. Poezia o scriu de când mi s-a trezit conștiința, mă defulez prin ea (deși am publicat doar o dată), iar scenariul până la urmă e o încununare a celor de mai sus. Nu știu dacă am veleități de actor, dar prin scurt-metrajul acesta mi-am dat seama cât de dificil e să interpretez actoricește un rol, chiar fiind vorba de personajul EU. E ciudat, interesant, istovitor…

Va avea loc o lansare oficială a scurt-metrajului?

Sper la o lansare oficială printr-un cuplaj-duplex TVR Timișoara – TVR Cultural la o dată care încă nu e fixată, dar în momentul în care o voi ști, o voi comunica oficial.

Ce planuri de viitor ai? Muzică, teatru, film sau muzică de teatru și film?

O, Dumnezeule… ar fi atâtea de făcut dacă nu aș fi condiționat de factorul Timp și Bani. Primordial, vreau să-mi termin doctoratul până în decembrie, la Universitatea Națională de Muzică București, cu tema Muzica de film creatoare de lumi sonore; strâng date și experiență pentru tiparul și proiectul de concert multi-media, care îl am în cap, dar pentru care mai trebuie să-mi crească aripile; am de trimis la o editură pentru publicarea triplului volum de versuri O Rămășiță Bulversată Urlând Lumii; un Musical Război gândurilor; dublu CD+DVD cu lucrări pentru chitară și orchestră, orchestrate de mine; iar ca profesor să transmit elevilor dragostea neprețuită pentru Stăpâna Lumii – Muzica ș.a.m.d.

Cum ai defini arta pe care o faci tu?

Dragoste. Erotism. Voluptate. Iubire. Pasiune. Dumnezeu.

O pianină la care a cântat însuşi celebrul Brahms, dar şi alte 44 de piese de colecţie, printre care un set de bijuterii cu piatră semipreţioasă oferite de artista Mihaela Tarhuna vor fi scoase la licitaţie în cadrul Balului Caritabil Maria. Consacrata licitaţie organizată în cadrul balului va fi moderată de doamna Maria Grapini.

Ajuns în acest an la a IV-a ediţie, balul organizat de filiala din Timişoara a Serviciului de Ajutor Maltez în România va avea loc sâmbătă, 10 septembrie 2011, începând cu ora 18.00, în sala Bavaria a Hotelului Continental. În acest an, muzica va fi asigurată ca sponsorizare de către orchestra Pink din Otelec, iar artista Dancs Annamari va oferi un program cultural – distractiv care va dura timp de 50 de minute. La fel ca la ediţiile precedente, participanţii vor putea participa la o tombolă cu premii constând în excursii, tratamente stomatologice sau de înfrumuseţare, precum şi bijuterii sau tablouri.

Preţul unei invitaţii este de 200 lei, sumă care include consumaţia şi o donaţie în scop filantropic. Fondurile stânse în urma întregului eveniment voi servi pentru reabilitarea Centrului Social Maltez Timişoara de pe str. Gheorghe Bariţiu nr.18.