• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Premiile Pro Juventute, pentru excelenţa în învăţământ

Publicat de Pagini de Cultura 7 Decembrie 2010 Comments Off

Anual, în luna decembrie, cu scopul recunoaşterii rezultatelor deosebite în diferite domenii de învăţământ, Consiliul Judeţean Timiş acordă celor mai silitori elevi din judeţ premiile Pro Juventute.

Premiile sunt atribuite de CJT, pe baza informaţiilor furnizate de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş, criteriile de selecţie fiind următoarele: participarea, cu rezultate excepţionale, la olimpiade şi concursuri naţionale; participarea la concursuri şi olimpiade internaţionale şi obţinerea unor rezultate deosebite; rezultate de excepţie obţinute în procesul de pregătire şcolară. Totodată, va fi premiat şi profesorul/profesorii care au pregătit respectivii elevi.

Pentru anul 2010, în cadrul manifestării Pro Juventute vor fi premiaţi 99 de elevi şi 133 profesori, care vor primi câte o plachetă, o diplomă şi o anumită sumă de bani. Suma totală alocată pentru premierea elevilor este de 20.280 lei, iar pentru profesori, de 17.032,5 lei.

În premieră vor fi premiaţi şi 30 de studenţi – membri ai Ansamblului folcloric “Doina Timişului”, care au câştigat marele premiu al Festivalului Internaţional de Folclor Wisla, desfăşurat în Polonia în perioada 29 iulie – 9 august. Suma totală alocată acestora este de 9.000 lei.

Festivitatea de premiere va avea loc în Sala de Consiliu a Palatului Administrativ (corp anexă), în data de 9 decembrie, de la ora 14.

Alee cu stele de aur pentru marii muzicieni, la Timişoara

Publicat de Nicoleta Bodiu 2 Decembrie 2010 Comments Off

Peste aleea din faţa Sălii Capitol azi a plouat cu stele de aur. Celebrii compozitori George Enescu şi Béla Bartók au deschis un nou capitol în istoria muzicală a Timişoarei, numele lor fiind înscrise pe cele dintâi stele amplasate pe noua Alee a Muzicienilor din centrul urbei. Iniţiativa aparţine Asociaţiei Pro Philarmonia, care şi-a propus astfel să facă cunoscut numele marilor muzicieni care au susţinut concerte, de-a lungul vremii, pe scena timişoreană.

«Este o reverenţă în faţa memoriei unor personalităţi care au scris istorie culturală şi totodată un gest de recuperare şi de relansare în spaţiul public şi în cel al conştiinţei contemporane a unor prezenţe extraordinare pe scena muzicală clasică a oraşului, a unui spirit care defineşte în profunzime Timişoara şi o plasează, de secole, pe axa oraşelor cu vocaţie culturală autentică», a declarat Emil Cristescu, preşedintele-fondator al Asociaţiei Pro Philarmonia.

La inaugurarea celor două plăcuţe memoriale a fost prezent şi fostul director al Operei din Viena, Ioan Holender, în prezent consilier al Metropolitan Opera din New York, care şi-a exprimat speranţa că aleea din Timişoara nu va fi motiv de scandal ca la Viena, unde există numeroase dispute în ceea ce priveşte numele artiştilor de pe stele, unii încă în viaţă.

Pe Aleea Muzicienilor vor străluci

24 de stele-emblemă

Inspirate după modelul celebrului «Walk on Fame» de la Hollywood, dar şi de aleea similară de la Viena, cele două plăcuţe memoriale inserate în pavajul din faţa Filarmonicii Banatul au fost realizate din marmură neagră şi bronz, sigla filarmonicii timişorene fiind suflată cu aur. Conceptul îi aparţine artistului plastic Ugron Lajos, iar stelele au fost donate de preşedintele Asociaţiei Pro Philarmonia.

George Enescu şi Béla Bartók sunt doar primele două nume dintr-o serie de 24 de stele-emblemă ce le va cuprinde Aleea Muzicienilor. Potrivit lui Ioan Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul, iniţiatorii admirabilului demers şi-au propus să inaugureze în fiecare an câte cel puţin două astfel de plăcuţe memoriale. Următoarele personalităţi vor fi selectate de viitorul preşedinte al Asociaţiei Pro Philarmonia, tot din lista marilor artişti care şi-au înscris numele în Cartea de Onoare a Filarmonicii Banatul.

Gândind la Europa, alături de filozoful Enrique Lynch

Publicat de Pagini de Cultura 1 Decembrie 2010 Comments Off

Unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi şi eseişti ai Europei, Enrique Lynch, se va afla la începutul lunii decembrie în România, unde va susţine o serie de conferinţe alături de doi importanţi eseişti români: Victor Neumann, la Timişoara, şi Horia-Roman Patapievici, la Bucureşti.
Intitulată „Gândind la Europa”, prima din cadrul ciclului de întâlniri va avea loc joi, 2 decembrie, la Timişoara, fiind găzduită de Universitatea de Vest. În Amfiteatrul A12, de la ora 17, pasionaţii de filozofie sunt aşteptaţi la un dialog palpitant între Enrique Lynch şi Victor Neumann, care vor discuta despre fundamentele filozofice ale Europei.
La Bucureşti, întâlnirea dintre Enrique Lynch şi Horia-Roman Patapievici va fi găzduit de Institutul Cultural Român, vineri, 3 decembrie, de la ora 18. Ciclul de întâlniri pe teme de actualitate europeană între gânditori spanioli şi români, este organizat de Institutul Cultural Român şi Universitatea de Vest din Timişoara, cu sprijinul Ministerul Culturii din Spania.

Enrique Lynch a studiat Filozofia la Universitatea din Buenos Aires şi a obţinut titlul de doctor la Universitatea din Barcelona. Şi-a urmat studiile postdoctorale la Universitatea Paris I, Pantheon-Sorbonne, iar în prezent este profesor de Estetică la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Barcelona. A susţinut cursuri şi conferinţe la numeroase universităţi şi institute de cercetare din Spania, Europa şi America de Sud. A tradus peste 20 de cărţi de filozofie contemporană şi a coordonat colecţii de eseistică şi filozofie publicate de edituri precum Gedisa, Destino şi Muchnik. Colaborează constant la importante cotidiene şi reviste din Spania şi America de Sud.

O nouă “Sară bănăţană”, la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 30 Noiembrie 2010 Comments Off

Seria de „Seri bănăţene” continuă la Timişoara. Cea de-a doua întâlnire pe teme bănăţene va avea loc în seara de miercuri, 1 decembrie, începând cu ora 19, la restaurantul “Bierhaus”, str. E. Ungureanu nr. 15, având ca subiect tendinţele centralizatoare din Radioul şi Televiziunea Română de-a lungul ultimilor 40 de ani. Rolul de moderator îl va avea Bogdan Herzog senior, vreme îndelungată o voce distinctă la Radio Timişoara, „Sara bănăţană” avându-i de această dată drept invitaţi pe Mihai Junea şi Gerhard Binder. Cu această ocazie, se va vorbi despre modul în care au fost şi sunt tratate studiourile teritoriale de radio şi televiziune, respectiv viitorul mass-media locale şi regionale.

Prima manifestare din seria de „Seri bănăţene” a avut loc la începutul lunii noiembrie, prilejuind prezentarea Proiectului Banaterra – Enciclopedia Banatului, iniţiat de scriitorul Duşan Baiski. Invitatul serii a fost ziaristul timişorean Sorin Forţiu.

În căutarea alterităţii – Cercul de antropologie Arhetipos

Publicat de Pagini de Cultura 29 Noiembrie 2010 Comments Off

Iniţiat ca o provocare, Cercul de antropologie de la Universitatea de Vest tinde în prezent tot mai mult să devină un exemplu academic de bune practici. Organizat pentru prima dată în 2008 (sub forma de cerc studenţesc) Cercul a fost relansat în acest semestru (octombrie 2010) sub tutela Masteratului de Antropologie Socială şi Management Cultural, din cadrul Secţiei de Sociologie-Antropologie, Facultatea de Sociologie şi Psihologie U.V.T.

„Denumindu-l Arhetipos (după rădăcina grecească a arhetipului) i-am trasat implicit şi un destin: acela de a căuta originile prime şi esenţele ancestrale pentru diverse realităţi mai mult sau mai puţin contemporane. Astfel, cu o cadenţă bilunară şi cu un impact uneori ezitant, alteori fulminant, la întâlnirile realizate până în prezent am vizionat, comentat şi interpretat imagini cu preţuire alese şi secvenţe din filme elocvente precum: „The Higlands Trilogy: First Contact, Joe Leahy’s Neighbors, Black Harvest”, „Nanook of the North” şi Comunitatea Dhobi Ghat Mumai, India la prima întâlnire – Imaginea alterităţii în antropologia exotică. Pentru a doua întâlnire am căutat Imagini antropologice ale României, unde am vizionat, selectiv, „My beautiful Dacia”, „La drum” şi „Nunta cornilor”. Cea de a treia întâlnire a vizat Ipostaze urbane aducând în discuţie Timişoara în extreme, aglomerarea urbană Ciudad de Mexico, „Moqdishu – cel mai periculos oraş din lume” şi „Mâncarea pe stradă în Mombai”, ne spune conf.univ.dr. Bogdan Nadolu, coordonatorul Cercului de antropologie Arhetipos.

Următoarea întâlnire va avea loc joi, 2 decembrie, de la ora 18, în sala 301 a Universităţii de Vest, ocazie cu care organizatorii şi-au propus o dublă tematică: Exerciţii de antropometrie şi Shqiperia – un model contemporan de alteritate europeană. Intrarea se face pe bază de liberă intenţie, indiferent de profil, specializare, status profesional, iar orice implicare în dezbateri este cât se poate de bine-venită.

La ultima întâlnire din acest an a Cercului de antropologie, programată pentru data de 16 decembrie, ora 18, sala 333, UVT, va fi organizată o împodobire de brad, pe cât posibil, în stil tradiţional.

Contează ceea ce cunoşti!

Publicat de Nicoleta Bodiu 28 Noiembrie 2010 Comments Off

„Teatrul” ieftin al politicienilor, bârfe din fotbal, accidente, violenţă, mizerie şi mitocănie… Zi de zi, suntem sufocaţi de astfel de ştiri, slăbiciunea pentru senzaţional făcându-ne de multe ori să uităm de lucrurile importante din viaţa de zi cu zi. Uităm să-i ascultăm pe cei care chiar au ceva de spus, uităm să ne (re)descoperim valorile, uităm să ne bucurăm de lucrurile frumoase.

Ca o alternativă la „circul” cotidian, Revista „Pagini de cultură” propune cele mai importante ştiri şi evenimente ale zilei, fiind dedicată în exclusivitate fenomenului cultural. „Răsfoind-i” filele virtuale, ai ocazia să afli cele mai noi informaţii despre spectacole de teatru, operă sau muzică clasică, concerte, lansări de carte, expoziţii de artă plastică, dar şi evenimente din lumea filmului. În plus, prin intermediul reportajelor realizate la faţa locului şi a interviurilor, vei putea pătrunde cu uşurinţă alături de noi în culisele actului artistic, în atelierele de creaţie ale unor artişti de prestigiu, dar şi în ale tinerilor mai puţin cunoscuţi, dar la fel de valoroşi.

În cadrul rubricilor sale, vei mai regăsi opinii pe teme de actualitate, precum statutul artiştilor în societatea de astăzi, starea culturii româneşti în general, dar şi problemele cu care se confruntă instituţiile culturale. Nu am uitat nici de tinerele talente, fie ele şi de-o şchioapă. Fiind conştienţi de faptul că juniorii talentaţi de astăzi, pot deveni valorile de mâine, Revista „Pagini de cultură” a dedicat micilor artişti o rubrică aparte, unde vor fi promovate activităţile de încurajare şi stimulare a exprimării cultural-artistice în rândul copiilor, precum şi descoperirea de noi talente.

Tot aici te aşteaptă povestea unor locuri pline de istorie, care merită vizitate, dar şi o inedită incursiune în fascinaţia culturilor gastronomice din întreaga lume.

„Cultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe; înseamnă să cunoşti mult”, spunea celebrul poet portughez Fernando Pessoa. Noi credem că, la fel de important este şi ceea ce cunoşti!

Fernando Pessoa, cel mai reprezentativ poet al secolului XX

Publicat de Pagini de Cultura 1 Noiembrie 2010 Comments Off

Cultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe; înseamnă să cunoşti mult.” (Fernando Pessoa)

Fernando António Nogueira Pessoa (n. 13 iunie, 1888 Lisabona, Portugalia – d. 30 noiembrie 1935 Lisabona), cunoscut mai ales ca Fernando Pessoa, a fost un poet, eseist şi scriitor portughez modern, reprezentant al modernismului lusitan.

Este considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi din toate timpurile, valoarea lui fiind comparată cu cea a lui Camões. Criticul american Harold Bloom, în cartea sa “The Western Canon (Canoanele vestului)”, afirma despre Pessoa că, alături de Pablo Neruda, este cel mai reprezentativ poet al secolului XX.

Aşa cum spune şi Octavio Paz, poetul nu are biografie. Biografia lui este opera. Secretul lui, de altfel, e scris chiar în numele pe care-l poartă: Pessoa înseamnă „persoană” în portugheză şi vine de la persona, masca poeţilor romani.

Povestea sa s-ar putea reduce la irealitatea vieţii lui cotidiene şi realitatea ficţiunilor lui. Aceste ficţiuni sunt poeţii Alberto Caeiro, Álvaro de Campos, Ricardo Reis şi, mai ales, Fernando Pessoa însuşi.

Biografie

Pessoa rămâne de mic orfan de tată. Mama lui se recăsătoreşte; în 1896 se mută, cu copiii ei, la Durban, în Africa de Sud, unde al doilea ei soţ este numit consul al Portugaliei. Primeşte educaţie engleză, iar influenţa saxonă va fi constantă în gândirea şi opera lui. În 1905 se întoarce la Lisabona, în 1907 părăseşte Facultatea de Litere din Lisabona şi deschide o tipografie, Empreza Ibis. Aceasta se dovedeşte în 1910 a fi un eşec, cuvânt ce se va repeta frecvent în viaţa lui. Lucrează apoi în calitate de corespondent străin, o slujbă modestă ce-i va asigura cele necesare traiului aproape întreaga viaţă. Respinge, cu orgoliul timizilor, propunerea de a intra pe porţile unei cariere universitare. În 1932 aspiră la postul de arhivist într-o bibliotecă şi este respins. Dar în viaţa lui nu există revoltă, ci d oar o modestie asemănătoare cu dispreţul.

Nu mai părăseşte niciodată Lisabona. Moare, la Lisabona, în 1935, în urma unei ciroze hepatice.

A lăsat două plaquettes de poeme în engleză, o carte subţire de versuri portugheze şi un cufăr plin cu manuscrise. Cartea neliniştirii, scrisă aproximativ în 1931, este unul dintre cele mai valoroase manuscrise ale sale.

Poeziile lui Pessoa au fost traduse, din portugheză, în româneşte de Dinu Flămând.

Opera literară

În faimosul cufăr descoperit după moartea scriitorului au fost găsite nu mai puţin de 27.453 de texte, în afara celor publicate de el însuşi şi anume: plachetele de poezii şi sonete scrise în limba engleză, precum şi a volumului Mesaj, volum ce a fost încununat cu un scandalos premiu al doilea la un concurs pe teme patriotice.

Opţiunile literare ale lui Pessoa se cimentează încă de la începuturi: Shakespeare şi poezia metafizică engleză, Edgar Allan Poe, clasicii latini, literatura ezoterică, dar şi gnosticii alexandrini, decadentismul sfârşitului de veac trecut, dar şi cel al Romei antice.

Pessoa dă, adesea, impresia că se lasă acaparat de futurism, deşi el este mult mai puţin curios decât prietenul său Mário de Sá-Carneiro, exilatul benevol în cosmopolitismul parizian. Pessoa preferă să inventeze şi să abandoneze curente, şcoli, doctrine şi chiar sisteme filozofice.

Acest autor, multiplu precum universul, este, de fapt, inclasabil. Disponibilitatea sa stilistică pare a fi a unui Joyce lipsit de spiritul lucrativ ce dă unei compoziţii literare aspectul său finit. Opera lui Pessoa este o apologie a fragmentului. Iată de ce s-au păstrat în cufărul lui Pessoa clipele pe care scrisul a reuşit să le fixeze: de la horoscopul Portugaliei, la răspunsurile pentru o revistă de cuvinte încrucişate ce apărea în Anglia. Dar marea parte a moştenirii o constituie poezia, teatrul, eseistica, proza, traducerile, proiectele de filosofie şi conspectele de lectură.

Personajul real este unul şters, resemnat într-o existenţă exterioară insignifiantă ale cărui evadări vor fi pur imaginative. Fernando Pessoa începe să scrie în limba engleză în anul 1901. Între anii 1903 şi 1906 scrie numai în engleză, sub numele de Search, într-o căutare în umbra marilor lirici victorieni. După 1906 va alterna engleza cu portugheza, cantonându-şi scrierile fundamentale, în limitele limbii materne. Continuă însă, la Lisabona, să scrie şi să publice mult în engleză. Reunite, aceste texte compun volumul XI, Poemas Ingleses, din Obras Completas de Fernando Pessoa, Editura Atica, Lisabona, 1974.

Multiplii săi, heteronimele cărora Pessoa le-a inventat întreg statutul social-literar, vor locui fie la ţară, fie în Marea Britanie sau Brazilia, par să se bucure de o oarecare mobilitate în plus faţă de însuşi creatorul lor şi reprezintă un obiectiv separat în analiza operei lui Fernando Pessoa. Cu Bernardo Soares, ales drept autor pentru “Cartea neliniştirii”, Fernando Pessoa reuşeşte cea mai spectaculoasă deprivatizare de sine.

În notele pe care Pessoa le-a scris “Despre heteronimie în concepţia ei generală”, în ultimul paragraf face următoarea precizare: “Niciodată nu sunt mai portughez ca atunci când mă simt diferit de mine – Alberto Caeiro, Ricardo Reis, Álvaro de Campos, Fernando Pessoa, şi toţi câţi au fost sau câţi vor mai fi. Fii infinit precum universal”.

Sursa: www.wikipedia.org

Spectacol folcloric ”Din suflet de român”, de Ziua Unirii Principatelor Române

Ziua Unirii Principatelor Române va fi sărbătorită la Timişoara, cu un spectacol folcloric intitulat ”Din suflet de român”.

Atelier de scenariu de film la Institutul Francez, cu Lucian Ionică

Institutul Francez din Timișoara și Lucian Ionică le propun liceenilor un atelier de scenarii de filme foarte scurte!

„Timișoara. Capăt de linie” de Peca Ștefan – prima premieră a stagiunii 2018-2019, la TNTm

Spectacolul „Timișoara. Capăt de linie” cercetează istoria de ieri, de azi (și de mâine) a Timișoarei și o repovestește cu umor.

Patru generaţii Mattis-Teutsch, în expoziţie la Muzeul de Artă

Expoziţia aduce în faţa publicului picturi, sculpturi, animaţii 3D şi instalaţii aparţinând familiei artistului Mattis-Teutsch.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015