• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Despre istorie și rasism, cu Marius Turda – profesor la Oxford Brookes University

Publicat de Pagini de Cultura 5 Noiembrie 2019 Comments Off

Deși unora le pare învechită în prezent, ideea de rasă a fost și este încă una dintre cele mai persistente forme de clasificare umană. Ideea va fi dezbătută sâmbătă, 9 noiembrie 2019, de la ora 17.00, la librăria independentă La Două Bufniţe din Timișoara (Piaţa Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), alături de Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University.


Prof. Marius Turda vine la Timișoara cu ocazia lansării volumului Istorie și rasism. Ideea de rasa de la Iluminism la Donald Trump, publicat alături de Maria Sophia Quine, recent apărut la Editura Polirom, în colecţia „Historia”, traducere de Marius-Adrian Hazaparu. Invitaţi, alături de autor sunt Victor Neumann și Florin Lobonţ.

***

Ideea de rasă are o lungă istorie discontinuă şi eterogenă. Şi se reinventează mereu, adesea prin redescoperirea şi combinarea unor ingrediente vechi, uitate, refulate ori cenzurate, prin schimbarea paradigmelor – de la filosofie, lingvistică şi antropologie la antropogeografie, medicină, genetică, eugenism şi biopolitică. Lucrarea semnată de Marius Turda, unul dintre cei mai valoroşi specialişti internaţionali ai acestei problematici, şi de colega sa Maria Sophia Quine este o sinteză istorică şi critică a evoluţiei conceptului de rasă din Epoca Luminilor până astăzi. Adică istoricizarea şi contextualizarea unei idei plasate între negare/relativizare constructivistă şi absolutizare esenţialistă, între universal (natura umană) şi particular (ierarhizarea grupurilor şi indivizilor între sublim şi monstruos).” (Sorin Antohi, membru în Academia Europaea)

Fetiş într-o vreme, tabu într-alta, conceptul de rasă marchează – mai mult decît oricare altul – joncţiunea dintre disciplinele ştiinţifice şi cele umane. Tocmai de aceea, istoria conceptului de rasă este deopotrivă o arheologie a imaginarului ştiinţific şi o incursiune ştiinţifică în imaginarul comun, aşa cum îl sedimentează tradiţia culturală. Departe de a colora doar peisajul (pitoresc) al trecutului, un asemenea exerciţiu ne permite să focalizăm, lucid şi atent, câteva din marile probleme ale prezentului. Imigraţia – ce readuce în atenţie tema străinului (şi problematizarea identitară) –, pe de o parte, biotehnologiile şi Inteligenţa Artificială – care ne trimit la meditaţia asupra ireductibilului uman –, pe de alta, sînt doar orizontul cel mai vizibil al actualizării dezbaterilor pe care le-a cunoscut istoria conceptului de rasă. Marius Turda şi Maria Sophia Quine ne poartă – cu o erudiţie dublată de un stil clar – printre avatarurile, adesea surprinzătoare, ale acestui concept. Asemenea realităţii pe care pretinde a o numi, «rasa» e când ceva evident şi cu neputinţă de definit, când ceva bine fixat teoretic, dar imposibil de descoperit în realitate. Această evanescenţă, cu amestecul ei de lumină şi întuneric, irizează deasupra unei istorii ai cărei purtători suntem. „E raţiunea pentru care cei doi autori ne invită să gândim şi să asumăm critic moştenirea acestui concept ambiguu (dar inconturnabil) al culturii noastre.” (Mihai Maci, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea)

***

Marius Turda a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti, Central European University din Budapesta (CEU) şi Universitatea Oxford. Este profesor la Oxford Brookes University şi director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiaşi universităţi. A fost director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford şi este editorul colecţiei de istoria medicinei de la CEU Press. A publicat numeroase cărţi, atât ca autor, cât şi ca editor, dintre care menţionăm: Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (Palgrave Macmillan, 2014), Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond (V&R unipress, 2013), The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Text and Commentaries (Bloombury, 2015), Religion, Evolution and Heredity (University of Wales Press, 2018), Teleology and Modernity (Routledge, 2019). De acelaşi autor la Editura Polirom a apărut Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (2014).

Maria Sophia Quine a fost senior lecturer de istorie europeană modernă în cadrul Departamentului de istorie de la Queen Mary, University of London. A mai publicat Population Politics in Twentieth Century Europe: Fascist Dictatorships and Liberal Democracies (Routledge, 1995), Italy’s Social Revolution: Charity and Welfare from Liberalism to Fascism (Palgrave Macmillan, 2002) şi „Racial «Sterility» and «Hyperfecundity» in Fascist Italy: The Biological Politics of Sex and Reproduction” (Fascism, 1, 2012, pp. 92-144).

Dan Pleșa lansează la Timișoara “Povești de dragoste și neputință”

Publicat de Pagini de Cultura 16 Octombrie 2019 Comments Off

În această seară, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), se vor depăna… Povești de dragoste și neputință. Este vorba despre cea mai recentă carte a scriitorului și editorului Dan Pleșa, apărută anul acesta la editura Vellant.


Miercuri, 16 octombrie 2019, de la ora 18.00, la lansarea oficială cu iz de întâlnire boemă, pe alocuri melancolică sau recuperatoare, invitați, alături de autor, sunt invitați scriitorul și jurnalistul Robert Șerban și scriitorul Augustin Cupșa.

În povestirile lui Dan Pleșa, există cupluri fericite. Într-un timp suspendat, la Vama Veche; într-o casă în care există un mic tunel al timpului, care îi ajută să-și privească certurile cu oarecare distanță; într-o zi de vară în care se merge cu tramvaiul și, “grijile par a fi doar schelete de cristal, casante, pe care muzica de lângă, de pe tine, din muşchii tăi mai puternici ca niciodată le atinge şi le transformă într-un nisip sclipitor, diamantine”. În povestirile lui Dan Pleșa, există, de fapt, momente de grație, extrase din magma cotidiană, filigranate și puse sub lupa unei inocențe rodate. Cupluri temporare, cupluri în plin proces de disoluție, cupluri postapocaliptice, cupluri inacceptabile pentru ele însele sau cel puțin pentru unul dintre protagoniști – toate sunt expuse cu naturalețe, ca versiuni sau vârste ale aceluiași cuplu-matrice, din care la un moment dat ai făcut sau vei face parte. Cinematice, senzuale, scrise într-un stil de o naturalețe flagrantă, cu o carismă instantanee, povestirile lui Dan Pleșa se citesc repede și se uită greu, precizează organizatorii evenimentului.

***

Editor, scriitor și jurnalist cultural, Dan Pleşa a absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A lucrat în presă și, peste zece ani, ca producător la o casă de discuri. Se numără printre fondatorii Editurii Vellant și ai revistei de proză scurtă „iocan”. În ultimii ani, a făcut interviuri cu personalități ale vieții culturale românești, pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. A publicat în antologiile de poezie Marfă (antologie de grup, 1996) și Marfă reîncărcată (antologie de grup, 2011). A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de Guinness Book) – Moș Crăciun & co, 2012. A publicat proză scurtă în antologiile Prima dată și Cum iubim. A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus / Cristina Șoiman, Traversare / Daniel Bălănescu.

LitVest 2019. Literatura ia cuvântul în zece limbi, la Timișoara

Publicat de Pagini de Cultura 24 Septembrie 2019 Comments Off

În piețele, intersecțiile pietonale, liceele sau pub-urile Timișoarei se va citi literatură în zece limbi, iar publicul, ca de fiecare dată, va fi parte din spectacol. Și în acest an, LitVest reunește comunitatea în jurul cărții, oferind iubitorilor de lectură ocazia să interacționeze cu câțiva dintre cei mai importanți scriitori de azi.

LitVest 2019 – „Literatura la cuvânt”, ediția cu numărul opt, se va desfășura în perioada 25-28 septembrie. Invitatul simbolic din acest an este de poetul Traian Dorgoșan (1935-2017), „regele” boemei timișorene, a cărui operă este în curs de reeditare la B.J.T. Festivalul este organizat de către Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

LitVest reunește comunitatea în jurul cărții, generează documente estetice unice (pictorialele LitVest, scriitori în ipostaze inedite), lansează traduceri în premieră din autori de vârf (antologia anuală LitVest), prilejuind, de asemenea, o (re)valorizare aparte a literarturii românești în context mondial. Pătura care citește, laboratoarele literare din licee, „intersecțiile” literare (inedite dezbateri și recitaluri stradale), lecturile în faruri de motocicletă, realizate în colaborare cu Timișoara Bikers, text concerto-ul Nightlosers sunt câteva dintre repere. Dincolo de evenimentele organizate în premieră, cele consacrate, precum Lecturi aprinse, se vor desfășura după scenarii noi. Manifestarea de deschidere, Pătura care citește, se va derula, simultan, și la Jimbolia, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească, Școala Gimnazială și Liceul Tehnologic din localitate, declară organizatorii evenimentului.

Invitații din acest an ai LitVest sunt: Anna Blasiak (Marea Britanie), Antoine Cassar (Malta), Alex Ciorogar (RO), Magda Cârneci (RO), Gabriela Mocan (RO), Traian Dorgoșan (1935-2017, RO), Nurduran Duman (Turcia), Alla Gorbunova (Rusia), Gerður Kristný (Islanda), Borco Ilin (RO), Traian Pop Traian (Germania, RO), Daniela Rațiu (RO), Luis Eduardo Rendón (Columbia), Andrei Ujică (RO), Tea Tulić (Croația), Indrė Valantinaitė (Lituania), Radu Vancu (RO), Gelu Vlașin (Spania, RO), Stephen Watts (Marea Britanie), Lian Yang (China).

Volumul „Povestea lui Kullervo”, de Tolkien, lansat în premieră la Timișoara

Publicat de Pagini de Cultura 3 Iulie 2019 Comments Off

Pasionații de carte timișoreni sunt invitați joi, 11 iulie, începând cu ora 18.00, la librăria Esotera (str. Lucian Blaga, nr.2), pentru a participa la lansarea volumului Povestea lui Kullervo, de J.R.R.Tolkien. Evenimentul va avea loc în compania traducătorului – Alexandru Maniu, a profesorului Sorin Ciutacu de la Facultatea de Litere UVT și a scriitorului Cristian Vicol.

Povestea lui Kullervo este una dintre primele scrieri ale faimosului autor de fantasy, din care au luat naștere întâi limbile elfice și mai apoi legendariumul – un univers mitologic construit ca un mozaic, cu migală, de-a lungul deceniilor, din care au purces în chip aproape firesc Hobbitul și ulterior Stăpânul inelelor.

Cartea spune povestea unui tânăr blestemat, care este vândut ca sclav și care jură să se răzbune pe magicianul care i-a omorât tatăl. Kullervo, fiul lui Kalervo, este probabil cel mai tragic personaj al autorului. Tolkien însuși afirma că Povestea lui Kullervo a fost „sămânța încercărilor mele de a scrie legende” și „o piatră de hotar în legendele Primei Vârste”. Kullervo este, în mod clar, o versiune mai veche a lui Túrin Turambar, eroul tragic din Silmarillion.

Povestea lui Kullervo, versiunea în proză a ciclului Kullervo din epopeea finlandeză și careliană Kerval, a fost scrisă de Tolkien pe când era student la Exter College, Oxford, în 1914-1915. Aceasta a fost o perioadă dificilă pentru autor, iar acest lucru este reflectat în subiectul și temele cărții, care este însă o piatră de temelie a universului ficțional inventat de scriitorul britanic.

Cartea verii la librăria La Două Bufnițe. O Odisee de Daniel Mendelsohn

Publicat de Pagini de Cultura 2 Iulie 2019 Comments Off

Miercuri, 3 iulie 2019, de la ora 18.00, librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11) vă invită la evenimentul de lansare al campaniei Cartea verii la Bufnițe. Despre O odisee de Daniel Mendelsohn, publicat recent la editura Polirom în traducere din limba engleză și note de Bogdan-Alexandru Stănescu, va vorbi Adriana Babeți, prozatoare, eseistă, critic literar, profesor de literatură comparată și una dintre cele mai îndrăgite scriitoare contemporane. Discuția va fi moderată de Snejana Ung, librar în echipa Bufnițelor, doctorand în filologie și critic literar.

Când Jay Mendelsohn, în vârstă de 81 de ani, se decide să asiste la cursul despre Odiseea lui Homer – ţinut de fiul său –, cei doi, tată şi fiu, pornesc, fără s-o ştie, într-o aventură a cunoaşterii reciproce, înlesnită de lectura textului homeric. Pentru bătrânul Mendelsohn, fost cibernetician, cursul despre Odiseea pare a fi ultima şansă de a relua studiul clasicilor, pe care-l abandonase în liceu, în favoarea matematicii, dar şi de a-şi înţelege fiul, scriitor şi clasicist. Pentru Daniel, înfruntarea săptămânală cu tatăl care îi pune la îndoială interpretările se dovedeşte iarăşi a fi o ultimă şansă: aceea de a pătrunde secretele unui tată de multe ori dificil, aspru şi necomunicativ. Atunci când cei doi se îmbarcă într-o croazieră mediteraneeană ce reface traseul lui Odiseu, Daniel realizează că încă are enorm de învăţat de la bătrânul său tată. O carte-hibrid, O odisee explorează domeniul fragil al relaţiei tată-fiu, dar şi tragedia bătrâneţii, a imposibilităţii de a-ţi cunoaşte cu adevărat părinţii.

Eseu memorialistic, transcrierea unui seminar despre Odiseea lui Homer, frescă a vieții comunității evreiești din New-York-ul secolului trecut, volum de critică literară, carte a cunoașterii Tatălui, dar și a limitelor propriei înțelegeri, o paidee a bărbatului matur, cartea lui Daniel Mendelsohn este un hibrid fermecător care sper să deschidă o serie de traduceri din opera acestui foarte important critic și eseist american.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)

O odisee de Daniel Mendelsohn a primit Prix Méditerranée 2018 și a fost nominalizată la Baillie Gifford Prize 2017. Daniel Mendelsohn este câştigătorul Prix Médicis Étranger 2007 pentru ediţia în limba franceză a volumului The Lost.

Mai presus de orice, cartea de faţă e o poveste de dragoste. Mendelsohn îşi croieşte drum prin textul Odiseei, recompunând totodată o istorie mult mai personală, mai cuprinzătoare – cea a propriei familii. Ambele odisee au în centrul lor rătăciri, recunoaşteri, întoarceri acasă. Cartea întreabă şi se întreabă: cum este posibil, de fapt, să cunoşti pe cineva cu adevărat?” (The Wall Street Journal)

Daniel Mendelsohn (n. 1960) este unul dintre cei mai importanţi eseişti şi critici literari americani ai momentului. După absolvirea studiilor de limbi şi literaturi clasice la University of Virginia şi Princeton University, s-a stabilit la New York şi a început să publice în mod regulat eseuri, cronici literare şi articole în The New Yorker şi The New York Review of Books. Dintre cărţile publicate amintim The Lost: A Search for Six of Six Million (laureat cu National Book Critics Circle Award, National Jewish Book Award, Prix Médicis Étranger), The Elusive Embrace: Desire and the Riddle of Identity (1999), Waiting for the Barbarians: Essays from the Classics to Pop Culture (2012). A tradus poemele lui Konstantinos Kavafis. O odisee este prima traducere în limba română din opera lui Daniel Mendelsohn.

Întâlnire cu autorul Mihnea Mihalache-Fiastru, la Timișoara

Publicat de Pagini de Cultura 25 Iunie 2019 Comments Off

Mihnea Mihalache-Fiastru, autorul volumului Expres (Curtea Veche Publishing, 2019), se întâlnește cu cititorii din Timișoara miercuri, pe 26 iune, la librăria independentă La Două Bufniţe. de la ora 18.30, stăm la o șuetă despre viața dură din București și trasăm paralele cu cea din Timișoara, din perioada pre-revoluționară și până azi. Discuția moderată de Vlad-Marko Tollea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Vasile Leac zicea așa: Peste ani, Expres va deveni un volum referențial. E prima carte de proză documentară românească de tip nou. Aici vei descoperi culturi și subculturi dispărute, dictatori și traficanți de droguri, lupte de câini și hoți de mașini, politicieni corupți și biletari ieșiți din circuit. Toate acestea au fost cândva în vogă, au produs efecte și au lăsat urme adânci în memoria multora. Bucureștiul este locul faptelor, orașul meu, spune autorul, unde m-am născut, am crescut și am trăit, alături de alți tineri. Călătorie plăcută!

Mihnea Mihalache‑Fiastru (n. 1982) a absolvit psihologia, iar în prezent trăiește și lucrează în București. A lucrat în presă din ianuarie 2002 până în 2011, iar în perioada 2012–2016 a publicat eseuri pe mai multe site‑uri și în diverse publicații culturale. În vara anului 2015, a inițiat proiectul de antropologie video Ștrăndooț, care s‑a concretizat într‑un eseu video de 45 de minute despre ștrandurile din București, din perioada interbelică și până în prezent, proiectat în mai multe spații culturale și în galerii de artă.

În perioada august 2015 – iulie 2016, a creat serialul web de docu‑fiction Șușanele, concretizat în opt episoade, ale căror premiere lunare au avut loc în instituții culturale, galerii de artă și cinematografe. În noiembrie 2018, a lansat volumul Tehnologia Expunerii Universale, în care a scris despre magazinele universale din Bucureștiul de la sfârșitul anilor ’80, văzute din perspectiva unui copil care suferă de un sindrom obsesional nediagnosticat.

Evenimentul e organizat de Asociația DREGEM în parteneriat cu Curtea Veche Publishing, și e găzduit de librăria independentă La Două Bufnițe și de Hostel Cornel.

Opera poetică (II), de Paul Celan, cartea lunii mai la Bufnițe

Publicat de Pagini de Cultura 8 Mai 2019 Comments Off

Vineri, 10 mai 2019, ora 18.00, la librăria independentă „La Două Bufnițe” (Piața Unirii 11, Timișoara) va avea loc lansarea volumului Opera poetică (II), de Paul Celan, recent apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, cu o traducere din limba germană de George State și o postfaţă de Andrei Corbea. La eveniment vor vorbi Laura Cheie și George State, iar discuția va fi moderată de Snejana Ung.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu editura Polirom și Colectivul de Limba și Literatura Germană al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara și face parte din campania ”Cartea lunii la Bufnițe”, care se derulează lunar. Volumul Opera poetică (II), de Paul Celan va mai fi lansat la Sibiu, București, Cluj-Napoca și Iasi.

S-a spus cu dreptate că modelul ideal pentru traducătorii lui Celan îl oferă însuşi traducătorul Celan. Fără lecturile din Nietzsche, Heidegger, Adorno şi din eseistica lui Valéry, el nu s-ar fi încumetat să traducă poemul Jeune Parque [...]. Traducătorul trebuie să fie el însuşi poeta doctus, altfel spus să dispună de aptitudinea exersată de a detecta sensurile apropiate şi îndepărtate, să reconstituie aluziile biografice şi culturale, inclusiv ţesutul intertextual al dialogului cu alţi poeţi, unii traduşi de Celan, să revadă istoria genezei textelor şi contextele lor, să descifreze, în definitiv, cu smerenia datorată «textului‑sursă», o încifrare cu care s-a îndeletnicit oricum o cuprinzătoare exegeză, oricând consultabilă. Am convingerea că în cazul traducerii de faţă putem conta pe împlinirea unui program intelectual aflat la înălţimea misiunii asumate.” (Andrei Corbea)

***

Unul dintre spiritele care au marcat gândirea poetică europeană a secolului XX, Paul Celan (Paul Antschel) s-a născut la Cernăuţi, în 1920, într-o familie de evrei vorbitori de limbă germană. Studiile universitare le începe la Tours, unde pleacă în 1938; revine în România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. După 22 iunie 1941 este mobilizat în detaşamentele de muncă obligatorie pentru bărbaţii evrei la Rădăzani, Fălticeni şi Tăbăreşti; părinţii mor succesiv în lagăre din Transnistria, unde fuseseră deportaţi în iunie 1942. În aprilie 1945 Celan se refugiază la Bucureşti, unde va locui până în decembrie 1947, când părăseşte definitiv România. După şase luni petrecute la Viena, se stabileşte la Paris. Studiază la Sorbona, iar din 1959 ocupă postul de lector de limba germană la École Normale Supérieure. Poet de limbă germană, Celan publică primul volum de versuri, intitulat Nisipul din urne, la Viena, în 1948; patru ani mai tîrziu apare Mac şi memorie, cartea care i-a adus recunoaşterea criticii, urmată, rând pe rând, de volumele ce l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX: Din prag în prag (1955), Gratii de vorbă(1959), Roza Nimănui (1963), Schimbare de suflu (1967) sau, postum, Ograda timpului (1976). De asemenea, va traduce în germană din, printre alţii, Paul Valéry, Henri Michaux, René Char, Osip Mandelştam, precum şi prima carte franceză a lui Emil Cioran. Paul Celan primeşte în 1958 Premiul Literar al Oraşului Bremen, iar în 1960 i se decernează Premiul Georg Büchner. Bolnav, se sinucide în 1970.

Vasile Leac lansează “Monoideal” la Timișoara

Publicat de Pagini de Cultura 6 Februarie 2019 Comments Off

Vasile Leac lansează cel mai recent volum de poezie, Monoideal, apărut în colecția Vorpal e editurii Nemira. Invitat, alături de autor, este poetul Șerban Foarță, iar moderatorul întâlnirii este scriitorul Alexandru Potcoavă. Evenimentul are loc joi, 7 februarie 2019, ora 18.00, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11).

După ce ai desfăcut în bucăți toate mașinăriile, ai deodată în față un O.Z.N. și nu mai simți nicio dorință să analizezi bucată cu bucată, nicio dorință s-arăți că ai înțeles cum funcționează, că te-ai prins de tehnici și mecanisme, ci pur și simplu te uiți la el și la extraterestrul care face cu mâna dindărătul hubloului. Îi privești strălucirea și inadecvarea aici, în lumea în care a aterizat, singurătatea continuă și atât. Așa e și cu acest volum al lui V. Leac.” (Svetlana Cârstean)

V. Leac (n. 1973) trăieşte şi lucreaza în Arad și București. A publicat mai multe cărți de poezie: Seymour: sonată pentru cornet de hârtie, Ed. Vinea (2005, 2006, 2013); Dicționar de vise, Ed. Cartea Româneasca, 2006; Lucian – un experiment, CDPL, 2009; Toți sunt îngrijorați, Ed. TracusArte – colectia NEO – 2010, 2015; Unchiul este încântat, Ed. Charmides, 2013. Membru fondator al grupării literare Celebrul animal și al revistei Ca și Cum. În 2012, împreună cu Bianca Băila, înființeaza MOI la Timișoara; curator al evenimentului W.A.D. Arad, 2014. Filme: 2014 – The Village Drones (I); 2015 – The Village Drones (II); Trasee descriptive cu intrus.

Întotdeauna mi-am dorit să scriu poeme pentru doi, trei astronauți ușor distrați, în care abia mai pâlpaâe viața; navighează, așa, fără o destinație precisă. Vreau să-ți imaginezi surâsul astronautului stând acolo, lângă hublou, la o masă; sorbind din băutură – oare ce-o fi bând? După lectură să ai impresia că poemul se ridică (din pagină) în vârful picioarelor; te sărută pe obraz; apoi se îndepărtează în fugă; se oprește; se întoarce și-ți râde în nas, ca un copil șmecher despre care ai impresia că știe secretul fericirii.” V. Leac

„Copilul-problemă”, copilul-minune al cinematografiei europene, la Timișoara

“Systemsprenger / Copilul-problemă”, cel mai de succes film german al anului, va ajunge și în cinematografele din România.

30 de ani de la Revoluție și de la căderea Cortinei de Fier: perspective franco-române

Pentru a trata aceste subiecte, sunteți invitați la o prezentare de carte și la o dezbatere cu participanți români și francezi.

EXPOZIȚIE: Locurile Revoluției Pașnice din Leipzig, la Timișoara

Locurile Revoluției Pașnice din Leipzig, expoziție itinerantă a Muzeului Memorial “Runde Ecke” Leipzig, ajunge și la Timișoara

Peste 100 de lucrări semnate de Corneliu Baba, la Muzeul Național al Banatului

Expoziția prezintă „fața din umbră” a pictorului, înfățișând un Baba retras în liniștea atelierului său, în intimitatea creației.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015