Pagini de Cultura

Pentru prima întâlnire a Serilor Imaginare 2020, Claudiu Mesaroș propune o dezbatere în memoria lui Roger Scruton pornind de la cartea sa Dorința sexuală, editată în 2019 la Editura Humanitas. Evenimentul se desfășoară miercuri, 29 ianuarie, de la ora 18:30, la librăria Cărturești Mercy.

Invitatul primei ediții a Serilor Imaginare din anul 2020 este Marcel Severin, absolvent al Facultății de Științe Politice, Filosofie, Științe ale Comunicării, specializarea Filosofie din cadrul Universității de Vest.

Roger Scruton propune o viziune originală, care, evitând deopotrivă puritanismul și permisivitatea, încearcă să depășească separația platonică între iubirea erotică și dorința sexuală. Deși vine din tradiția analitică și folosește mijloacele analizei conceptuale, intuiția fundamentală a lui Scruton este fenomenologică: dorința sexuală este caracterizată cel mai bine prin conceptul de intenționalitate, fiind un fenomen al lumii vieții, care nu se lasă redus la descrierile științei naturii și care scapă oricărei taxonomii biologice.

Marți, 28 ianuarie 2020, ora 18.30, la librăria independentă La Două Bufnițe (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), are loc lansarea volumului Flacăra, de Leonard Cohen, apărut la finalul lui 2019 la editura Polirom, în traducere din limba engleză de Florin Bican. Flacăra, de Leonard Cohen are o prefaţă scrisă de fiul lui Leonard Cohen, Adam Cohen, iar ediţia este îngrijită de Robert Faggen şi Alexandra Pleshoyano. Despre artist și despre volum va vorbi Mircea Mihăieș.

Flacăra reuneşte în mod excepţional ultimele poeme şi texte ale lui Leonard Cohen, pe care el însuşi le-a strâns şi le-a pus în ordine spre sfârşitul vieţii. Volumul conţine şi o selecţie amplă din carnetele lui Cohen, incluzând totodată textele unor cântece, bucăţi de proză şi ilustraţii, cărora el le-a conferit formă poetică de-a lungul întregii vieţi, oferind astfel o viziune intimă fără precedent asupra trăirilor unui artist şi gânditor unic. Constituindu-se într-un ultim capitol, de o forţă impresionantă, al carierei literare legendare a lui Cohen, Flacăra ne dezvăluie deplina anvergură a liricii coheniene, de la dimensiunea de o splendidă transcendenţă la cea infuzată de umor negru. Deopotrivă devastator de trist şi cuceritor de straniu, volumul ne duce în lumea scrierilor unui poet şi textier care a sondat abisurile celor mai sumbre întrebări ale noastre pentru a ieşi la suprafaţă tânjind după altele noi.

În timpul evenimentului vom asculta Incidental Music (Helen’s Theme), piesa care a devenit mai apoi Tacoma Trailer de pe albumul The Future.

***

“[...] Și totuși, în 1992 am făcut un pas de mare în direcția sa, Mă aflam pentru mai multe luni în Statele Unite și, grație lui Leon Wieseltier – unul din prietenii apropiați ai lui Cohen -, am putut asculta forma “brută” a cântecelor ce aveau să alcătuiască discul The Future. Păstrez încă varianta înregistrată în micul său studio de acasă a piesei care, pe disc, poartă titlul “Tacoma Trailer”. Versiunea de lucru, intitulată “Incidental Music (Helen’s Theme)”, mi se pare mult mai frumoasă, mai “coheiană”, în simplitatea ei deprimantă – ca aproape tot ce a compus și scris acest fascinant personaj -, decât forma, e drept, mai elaborată, mai expresivă din punct de vedere tehnic, de pe disc.” Mircea Mihăieș, Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (ediţie adăugită), editura Polirom, 2016.

Miercuri, 22 ianuarie 2020, la ora 18.00, la Librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), va avea loc lansarea romanului „Alergătorul invizibil” de Ciprian Măceșaru, apărută în 2019 la editura Paralela 45. Invitat, alături de autor este scriitorul Robert Șerban.

„Adevărata literatură e despre ratați” – afirma într-un interviu Umberto Eco. Ei sunt cei care fascinează, care fac viața și, implicit, literatura palpitante. Într-o astfel de tradiție literară se înscrie noul roman al lui Ciprian Măceșaru, Alergătorul invizibil, al cărui erou (anti-erou), Paul Vasilescu, eșuează în căsnicie, în relația cu părinții, la job și, mai ales, în literatură. Dar unde Paul Vasilescu dă greș, Ciprian Măceșaru reușește să construiască un personaj nesigur, șovăielnic, neputincios și înduioșător de optimist în încercările sale – un personaj complex de care ne vom aminti multă vreme, spune Emanuela Ignățoiu-Sora despre carte.

***

Ciprian Măceșaru (n. 1976, Câmpina) este scriitor, muzician, ilustrator și jurnalist cultural. Dintre cărțile sale amintim: Infrapaginal (Jurnal 2000-2018); Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar; Și se făcu întuneric (povestiri); Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (microroman); Locul în care n-am ajuns niciodată (poeme); Super! Sunt un gândac! (literatură pentru copii)… I-au fost traduse poeme și/sau povestiri în italiană, cehă, ebraică, idiș, engleză și bulgară. Este fondatorul revistei culturale Accente din București. A fost toboșarul formațiilor Toulouse Lautrec și Hotel Fetish. A scris libretul operei de cameră În trup, compoziția Dianei Rotaru.

Germanii au reprezentat de-a lungul secolelor una dintre cele mai importante comunități etnice din România. Sosiți pe meleagurile Transilvaniei acum mai bine de 800 de ani și pe cele ale Banatului în urmă cu peste 200 de ani, ei au constituit, până acum câteva decenii, când au emigrat în masă, una dintre cele mai apreciate, invidiate, dar, în fapt, puțin cunoscute și înțelese minorități etnice de la noi.

Despre istoria acestei comunități entice se va vorbi Miercuri, 22 ianuarie 2020, de la ora 15, la Casa Adam-Müller-Guttenbrunn din Timișoara, cu ocazia lansării cărții “Un veac frământat. Germanii din România după 1918”, apărut la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (Cluj-Napoca, 2018), sub coordonarea istoricului Ottmar Trașcă și a sociologului Remus Gabriel Anghel.

Intenția noastră afirmată a fost aceea de a pune la dispoziția publicului amator de istorie, dar și a specialiștilor, deopotrivă, o sinteză referitoare la comunitatea germană din România în perioada 1918-2018. Nu o lucrare exhaustivă, ci o carte care să ofere pe de o parte o imagine generală referitoare la evoluția minorității germane, pe de altă parte, o perspectivă inedită, mai puțin cunoscută publicului larg, cu privire la istoria recentă a României.

Fotografia de pe coperta cărții este o metaforă a destinului comunității germane din România ultimilor o sută de ani. Imaginea ne arată două familii de germani în gara din Alba Iulia, în momentul emigrării în Republica Federală Germană în 1990. Este o metaforă care reprezintă mobilitatea și dezrădăcinarea, de altfel opusă ideii de stabilitate și prosperitate, pe care a inspirat-o comunitatea germană din Transilvania și Banat în cursul evoluției sale istorice. Aceasta este însă istoria reală, trăită de membrii acestei comunități etnice, odinioară foarte numeroasă, scriu coordonatorii dr. Ottmar Trașcă și dr. Remus Gabriel Anghel în prefața volumului.

***

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat. Invitați: prof. univ. dr. Robert Reisz și prof. univ. dr. Remus Cretan.

Deși unora le pare învechită în prezent, ideea de rasă a fost și este încă una dintre cele mai persistente forme de clasificare umană. Ideea va fi dezbătută sâmbătă, 9 noiembrie 2019, de la ora 17.00, la librăria independentă La Două Bufniţe din Timișoara (Piaţa Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), alături de Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University.

Prof. Marius Turda vine la Timișoara cu ocazia lansării volumului Istorie și rasism. Ideea de rasa de la Iluminism la Donald Trump, publicat alături de Maria Sophia Quine, recent apărut la Editura Polirom, în colecţia „Historia”, traducere de Marius-Adrian Hazaparu. Invitaţi, alături de autor sunt Victor Neumann și Florin Lobonţ.

***

„Ideea de rasă are o lungă istorie discontinuă şi eterogenă. Şi se reinventează mereu, adesea prin redescoperirea şi combinarea unor ingrediente vechi, uitate, refulate ori cenzurate, prin schimbarea paradigmelor – de la filosofie, lingvistică şi antropologie la antropogeografie, medicină, genetică, eugenism şi biopolitică. Lucrarea semnată de Marius Turda, unul dintre cei mai valoroşi specialişti internaţionali ai acestei problematici, şi de colega sa Maria Sophia Quine este o sinteză istorică şi critică a evoluţiei conceptului de rasă din Epoca Luminilor până astăzi. Adică istoricizarea şi contextualizarea unei idei plasate între negare/relativizare constructivistă şi absolutizare esenţialistă, între universal (natura umană) şi particular (ierarhizarea grupurilor şi indivizilor între sublim şi monstruos).” (Sorin Antohi, membru în Academia Europaea)

„Fetiş într-o vreme, tabu într-alta, conceptul de rasă marchează – mai mult decît oricare altul – joncţiunea dintre disciplinele ştiinţifice şi cele umane. Tocmai de aceea, istoria conceptului de rasă este deopotrivă o arheologie a imaginarului ştiinţific şi o incursiune ştiinţifică în imaginarul comun, aşa cum îl sedimentează tradiţia culturală. Departe de a colora doar peisajul (pitoresc) al trecutului, un asemenea exerciţiu ne permite să focalizăm, lucid şi atent, câteva din marile probleme ale prezentului. Imigraţia – ce readuce în atenţie tema străinului (şi problematizarea identitară) –, pe de o parte, biotehnologiile şi Inteligenţa Artificială – care ne trimit la meditaţia asupra ireductibilului uman –, pe de alta, sînt doar orizontul cel mai vizibil al actualizării dezbaterilor pe care le-a cunoscut istoria conceptului de rasă. Marius Turda şi Maria Sophia Quine ne poartă – cu o erudiţie dublată de un stil clar – printre avatarurile, adesea surprinzătoare, ale acestui concept. Asemenea realităţii pe care pretinde a o numi, «rasa» e când ceva evident şi cu neputinţă de definit, când ceva bine fixat teoretic, dar imposibil de descoperit în realitate. Această evanescenţă, cu amestecul ei de lumină şi întuneric, irizează deasupra unei istorii ai cărei purtători suntem. „E raţiunea pentru care cei doi autori ne invită să gândim şi să asumăm critic moştenirea acestui concept ambiguu (dar inconturnabil) al culturii noastre.” (Mihai Maci, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea)

***

Marius Turda a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti, Central European University din Budapesta (CEU) şi Universitatea Oxford. Este profesor la Oxford Brookes University şi director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiaşi universităţi. A fost director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford şi este editorul colecţiei de istoria medicinei de la CEU Press. A publicat numeroase cărţi, atât ca autor, cât şi ca editor, dintre care menţionăm: Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (Palgrave Macmillan, 2014), Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond (V&R unipress, 2013), The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Text and Commentaries (Bloombury, 2015), Religion, Evolution and Heredity (University of Wales Press, 2018), Teleology and Modernity (Routledge, 2019). De acelaşi autor la Editura Polirom a apărut Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (2014).

Maria Sophia Quine a fost senior lecturer de istorie europeană modernă în cadrul Departamentului de istorie de la Queen Mary, University of London. A mai publicat Population Politics in Twentieth Century Europe: Fascist Dictatorships and Liberal Democracies (Routledge, 1995), Italy’s Social Revolution: Charity and Welfare from Liberalism to Fascism (Palgrave Macmillan, 2002) şi „Racial «Sterility» and «Hyperfecundity» in Fascist Italy: The Biological Politics of Sex and Reproduction” (Fascism, 1, 2012, pp. 92-144).

În această seară, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), se vor depăna… Povești de dragoste și neputință. Este vorba despre cea mai recentă carte a scriitorului și editorului Dan Pleșa, apărută anul acesta la editura Vellant.

Miercuri, 16 octombrie 2019, de la ora 18.00, la lansarea oficială cu iz de întâlnire boemă, pe alocuri melancolică sau recuperatoare, invitați, alături de autor, sunt invitați scriitorul și jurnalistul Robert Șerban și scriitorul Augustin Cupșa.

În povestirile lui Dan Pleșa, există cupluri fericite. Într-un timp suspendat, la Vama Veche; într-o casă în care există un mic tunel al timpului, care îi ajută să-și privească certurile cu oarecare distanță; într-o zi de vară în care se merge cu tramvaiul și, “grijile par a fi doar schelete de cristal, casante, pe care muzica de lângă, de pe tine, din muşchii tăi mai puternici ca niciodată le atinge şi le transformă într-un nisip sclipitor, diamantine”. În povestirile lui Dan Pleșa, există, de fapt, momente de grație, extrase din magma cotidiană, filigranate și puse sub lupa unei inocențe rodate. Cupluri temporare, cupluri în plin proces de disoluție, cupluri postapocaliptice, cupluri inacceptabile pentru ele însele sau cel puțin pentru unul dintre protagoniști – toate sunt expuse cu naturalețe, ca versiuni sau vârste ale aceluiași cuplu-matrice, din care la un moment dat ai făcut sau vei face parte. Cinematice, senzuale, scrise într-un stil de o naturalețe flagrantă, cu o carismă instantanee, povestirile lui Dan Pleșa se citesc repede și se uită greu, precizează organizatorii evenimentului.

***

Editor, scriitor și jurnalist cultural, Dan Pleşa a absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A lucrat în presă și, peste zece ani, ca producător la o casă de discuri. Se numără printre fondatorii Editurii Vellant și ai revistei de proză scurtă „iocan”. În ultimii ani, a făcut interviuri cu personalități ale vieții culturale românești, pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. A publicat în antologiile de poezie Marfă (antologie de grup, 1996) și Marfă reîncărcată (antologie de grup, 2011). A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de Guinness Book) – Moș Crăciun & co, 2012. A publicat proză scurtă în antologiile Prima dată și Cum iubim. A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus / Cristina Șoiman, Traversare / Daniel Bălănescu.

În piețele, intersecțiile pietonale, liceele sau pub-urile Timișoarei se va citi literatură în zece limbi, iar publicul, ca de fiecare dată, va fi parte din spectacol. Și în acest an, LitVest reunește comunitatea în jurul cărții, oferind iubitorilor de lectură ocazia să interacționeze cu câțiva dintre cei mai importanți scriitori de azi.

LitVest 2019 – „Literatura la cuvânt”, ediția cu numărul opt, se va desfășura în perioada 25-28 septembrie. Invitatul simbolic din acest an este de poetul Traian Dorgoșan (1935-2017), „regele” boemei timișorene, a cărui operă este în curs de reeditare la B.J.T. Festivalul este organizat de către Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

LitVest reunește comunitatea în jurul cărții, generează documente estetice unice (pictorialele LitVest, scriitori în ipostaze inedite), lansează traduceri în premieră din autori de vârf (antologia anuală LitVest), prilejuind, de asemenea, o (re)valorizare aparte a literarturii românești în context mondial. Pătura care citește, laboratoarele literare din licee, „intersecțiile” literare (inedite dezbateri și recitaluri stradale), lecturile în faruri de motocicletă, realizate în colaborare cu Timișoara Bikers, text concerto-ul Nightlosers sunt câteva dintre repere. Dincolo de evenimentele organizate în premieră, cele consacrate, precum Lecturi aprinse, se vor desfășura după scenarii noi. Manifestarea de deschidere, Pătura care citește, se va derula, simultan, și la Jimbolia, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească, Școala Gimnazială și Liceul Tehnologic din localitate, declară organizatorii evenimentului.

Invitații din acest an ai LitVest sunt: Anna Blasiak (Marea Britanie), Antoine Cassar (Malta), Alex Ciorogar (RO), Magda Cârneci (RO), Gabriela Mocan (RO), Traian Dorgoșan (1935-2017, RO), Nurduran Duman (Turcia), Alla Gorbunova (Rusia), Gerður Kristný (Islanda), Borco Ilin (RO), Traian Pop Traian (Germania, RO), Daniela Rațiu (RO), Luis Eduardo Rendón (Columbia), Andrei Ujică (RO), Tea Tulić (Croația), Indrė Valantinaitė (Lituania), Radu Vancu (RO), Gelu Vlașin (Spania, RO), Stephen Watts (Marea Britanie), Lian Yang (China).

Pasionații de carte timișoreni sunt invitați joi, 11 iulie, începând cu ora 18.00, la librăria Esotera (str. Lucian Blaga, nr.2), pentru a participa la lansarea volumului Povestea lui Kullervo, de J.R.R.Tolkien. Evenimentul va avea loc în compania traducătorului – Alexandru Maniu, a profesorului Sorin Ciutacu de la Facultatea de Litere UVT și a scriitorului Cristian Vicol.

Povestea lui Kullervo este una dintre primele scrieri ale faimosului autor de fantasy, din care au luat naștere întâi limbile elfice și mai apoi legendariumul – un univers mitologic construit ca un mozaic, cu migală, de-a lungul deceniilor, din care au purces în chip aproape firesc Hobbitul și ulterior Stăpânul inelelor.

Cartea spune povestea unui tânăr blestemat, care este vândut ca sclav și care jură să se răzbune pe magicianul care i-a omorât tatăl. Kullervo, fiul lui Kalervo, este probabil cel mai tragic personaj al autorului. Tolkien însuși afirma că Povestea lui Kullervo a fost „sămânța încercărilor mele de a scrie legende” și „o piatră de hotar în legendele Primei Vârste”. Kullervo este, în mod clar, o versiune mai veche a lui Túrin Turambar, eroul tragic din Silmarillion.

Povestea lui Kullervo, versiunea în proză a ciclului Kullervo din epopeea finlandeză și careliană Kerval, a fost scrisă de Tolkien pe când era student la Exter College, Oxford, în 1914-1915. Aceasta a fost o perioadă dificilă pentru autor, iar acest lucru este reflectat în subiectul și temele cărții, care este însă o piatră de temelie a universului ficțional inventat de scriitorul britanic.