• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Biblioteca Judeţeană Timiş lansează o nouă LecTură de Forţă

Publicat de Pagini de Cultura 26 Februarie 2018 Comments Off

B.J.T. îţi face Semn. De carte! Consiliul Judeţean Timiş şi Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” propun o nouă LecTură de Forţă. Un turneu de promovare a literaturii în şcoli şi licee.

Fiecare participant(ă) se va prezenta la eveniment cu o carte preferată. Fragmentul preferat va fi marcat de semnul pus la dispoziţie de către B.J.T. Dezbaterea va porni de la opţiunile de lectură ale elevelor şi elevilor: ce cărţi le plac şi de ce? În ce măsură şcoala îi apropie de literatură? În anul Centenarului, B.J.T. realizează lunar câte un semn de carte special. Primul eveniment din seria menţionată va avea loc la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, marţi, 27 ferebruarie, ora 1100.

Lansare de carte despre Roland Barthes la Institutul Francez din Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 26 Februarie 2018 Comments Off

Luna Francofoniei începe la Institutul Francez din Timişoara cu o lansare de carte despre receptarea lui Roland Barthes în România. Despre perspectivele noi pe care le deschid scrierile româneşti asupra operei barthiene va vorbi chiar autorul volumului „Roland Barthes, mitologii româneşti”, Alexandru Matei, la întâlnirea cu publicul din 1 martie, ora 18:30, de la Institutul Francez.

Roland Barthes şi România? Iată o alăturare care poate părea surprinzătoare! Puţini ştiu însă că, în urmă cu 70 de ani, un tânăr pe nume Roland Barthes ajunge la Bucureşti în calitate de bibliotecar la Institutul Francez, devenind mai apoi ataşat cultural al Ambasadei Franţei în România. Cartea lui Alexandru Matei – „Roland Barthes. Mitologii româneşti” – nu se axează pe „perioada românească” a eseistului francez, deşi o evocă şi îi atribuie a anumită influenţă asupra evoluţiei gândirii sale ulterioare. Autorul se concentrează pe receptarea lui Roland Barthes în România sub comunism, realizând o radiografie a mediului cultural românesc din acea perioadă.

Eseul s-a bucurat de o receptare laudativă din partea celei mai importante specialiste contemporane a operei barthiene. Tiphaine Samoyault este de părere că lucrarea „relatează un episod pasionant al relaţiilor dintre Franţa şi România şi oferă, în acelaşi timp, un eseu remarcabil despre Roland Barthes.” Alexandru Matei este, de altfel, un cercetător al subiectului recunoscut pe plan internaţional, acesta contribuind la volumul „État Présent” dedicat centenarului Barthes şi publicat în revista „French Studies” în 2015. Pentru a-şi documenta cartea, autorul a avut acces la Fondul Roland Barthes de la Biblioteca Naţională a Franţei, graţie unei burse din partea Guvernului Francez.

Pentru cei care se întreabă de unde vine interesul pentru acest subiect, Introducerea cărţii oferă câteva răspunsuri. „De ce Roland Barthes? Pentru că primul lui text este despre Nietzsche şi tragedia greacă, deşi era un tip de stânga./ Pentru că era minoritar din toate punctele de vedere – deşi occidental./ Pentru că a oscilat între detergent şi filosofie zen, fără să se hotărască niciodată./ Pentru că, dacă-l citim în oglinda scrierilor intelectualilor români, găsim explicaţii”, afirmă Alexandru Matei.

La discuţiile ocazionate de lansarea cărţii „Roland Barthes, mitologii româneşti”, vor aduce completări invitaţii serii, Adriana Babeţi şi Vasile Popovici, critici literari şi profesori universitari la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara. La finalul întâlnirii, cărţile vor putea fi achiziţionate, cu autograf, de la standul librăriei Cartea de nisip.

Evenimentul face parte din programul Lunii Francofoniei la Institutul Francez din Timişoara.

Institutul Francez inaugurează Biblioteca micilor francofoni

Publicat de Pagini de Cultura 23 Ianuarie 2018 Comments Off

Lire c’est grandir / Citind, creştem mari! Cu această convingere, Mediateca Institutului Francez inaugurează Biblioteca micilor francofoni – un spaţiu dedicat copiilor care încep să înveţe franceza. 400 de documente diverse (cărţi, CD-uri şi DVD-uri) le stau la dispoziţie pentru a creşte de la nivelul debutant până la un nivel intermediar.

Firul roşu al acestei noi secţiuni a mediatecii îl constituie binecunoscuta serie franceză Le Loup, celebrul personaj devenind mascota Bibliotecii micilor francofoni. Lupul, însoţit de fratele său mai mic, P’tit Loup, îi va ghida pe copiii de grădiniţă şi din şcoala primară în învăţarea limbii franceze prin situaţiile de comunicare obişnuite întâlnite la vârsta lor.

Inaugurarea oficială va avea loc joi, 25 ianuarie, la ora 11, cu un spectacol muzical interactiv susţinut de Andreea Şandru.

Pentru mai multe informaţii vizitaţi pagina www.institutfrancais.ro.

Cartea lunii ianuarie la Bufniţe: “Bani. Muncă. Timp liber” de Elena Vlădăreanu

Publicat de Pagini de Cultura 10 Ianuarie 2018 Comments Off

Proiectul librăriei independente La Două Bufniţe, Cartea lunii la Bufniţe, continuă şi în anul 2018. Vineri, 12 ianuarie, de la ora 19.00, la librăria din Piaţa Unirii nr. 11 are loc lansarea volumului de poezie “Bani. Muncă. Timp liber” de Elena Vlădăreanu, apărut în colecţia Vorpal a editurii Nemira, ales pentru campania Cartea lunii la Bufniţe. Alături de autoare, vor prezenta Daniela Raţiu – scriitor, jurnalist şi om de televiziune şi Alexandru Potcoavă – poet, prozator şi librar.

Anul trecut, 4 autori au fost parte din această campanie de promovare a literaturii: o autoare străină – Clara Uson, din Spania, cu romanul Fiica Estului, apărut la editura Polirom, în traducerea doamnei Mariana Sipoş şi trei autori români – Bogdan-Alexandru Stănescu, cu romanul Copilăria lui Kaspar Hauser, editura Polirom, 2017, Daniel Vighi cu romanul Mort în Patagonia, editura Polirom, 2017 şi Viorel Marineasa şi cartea de dialoguri cu Robert Şerban, Prozator din silă, editura Casa de Pariuri Literare, 2017.

Bani. Muncă. Timp liber de Elena Vlădăreanu a fost aleasă pentru campania Cartea lunii ianuarie la Bufniţe, fiind primul volum de poezie ales în acest proiect.  Volumul a apărut în colecţia de poezie Vorpal, a editurii Nemira, la târgul de carte Gaudeamus de la Bucureşti, în luna noiembrie 2017, unde a fost în topul vânzărilor pentru editură.

O carte despre condiţia artistului/artistei, despre cutumele lumii literare româneşti în care trăim. O artă poetică despre cât de nepoetică poate fi supravieţuirea. Elena Vlădăreanu dă voce tuturor vocilor care şoptesc pe la colţuri, dar nu vorbesc despre propria condiţie, dă o voce, în mod radical, frustrării, furiei şi fricilor unor artişti care nu mai au timp să se ocupe de arta lor, fiind confiscaţi de ştiinţa supravieţuirii, captivi în ecuaţia bani/muncă/timp liber. O voce plasată în afara metaforei şi a iluziei. Mai mult ca niciodată, Elena Vlădăreanu îşi confirmă în această carte stilul, forța, dar şi misiunea pe care şi-a asumat-o”, declara Svetlana Cârstean, coordonatoarea colecţiei de poezie Vorpal a editurii Nemira.

Elena Vlădăreanu s-a născut în 1981, în Medgidia, judeţul Constanţa. A absolvit cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti şi are un masterat în studii vizuale la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii. A debutat în colecţia underground Carmen coordonată de Un Cristian (Cristian Cosma) în 2001, iar oficial, în 2002, cu volumul Pagini (Editura Timpul). A publicat Fisuri (Pontica, 2003), europa. zece cântece funerare (Cartea Românească, 2005), spaţiu privat. A notebook, cu 33 de ilustraţii de Dan Perjovschi (Cartea Românească, 2009), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016). Volumul spaţiu privat a fost tradus în italiană de Gabriele di Palma şi a apărut în 2016 la Editura Pietre Vive. Împreună cu partenerul său, regizorul Robert Bălan, a creat mai multe performance-uri şi spectacole, cel mai recent fiind Identic natural, în 2016. În prezent, realizează o emisiune despre filme la Radio România Cultural, trăieşte şi lucreaza în Bucureşti.

DEPORTAŢI ÎN BĂRĂGAN: Amintiri din Siberia românească

Publicat de Pagini de Cultura 30 Octombrie 2017 Comments Off

Centrul de Studii Memoriale şi Identitare în colaborare cu Fundaţia Hanns Seidel – România organizează sâmbătă, 4 noiembrie, 2017, ora 17.00, la librăria Cartea de Nisip (str. Alba Iulia nr.1), evenimentul cultural-istoric “Memorialul Deportării: un proiect educaţional”. În cadrul acestuia, va fi lansată cartea “Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească”, succedată de o dezbatere cu editorii şi martorii deportării.

Printre invitaţi se numără Valeriu Antonovici, Maria Mateoniu, Claudia-Florentina Dobre, precum şi Smaranda Vultur, autoarea mai multor volume de mărturii orale despre deportare, despre prezenţa evreilor, francezilor, basarabenilor şi bucovinenilor în Banat.

„Memorialul Deportării: amintiri, povestiri, patrimoniu” îşi propune să readucă în discuţie diferitele forme de represiune din perioada comunistă într-o manieră informală, precum şi să provoace la dialog şi dezbateri pertinente asupra trecutului României. Deportaţii nu au fost nişte victime pasive ale regimului comunist, ci nişte luptători care au transformat un handicap social într-un motor al reuşitei personale. Volumul oferă pretextul unor dezbateri mai largi despre valori şi idealuri în societatea românească trecută şi actuală, declară organizatorii evenimentului.

Evenimentele create în jurul lansării volumului “Deportaţi în Bărăgan” îşi propun să readucă în discuţie diferitele forme de represiune din perioada comunistă într-o manieră informală, precum şi să provoace la dialog şi dezbateri pertinente asupra trecutului României. Deportaţii nu au fost nişte victime pasive ale regimului comunist, ci nişte luptători care au transformat un handicap social într-un motor al reuşitei personale. Volumul oferă şi pretextul unor dezbateri mai largi despre valori şi idealuri în societatea românească trecută şi actuală.

Banatul şi Timişoara în context european. Un dialog cu Victor Neumann

Publicat de Pagini de Cultura 27 Iunie 2017 Comments Off

Librăria La Două Bufniţe a pregătit pentru seara de marţi o întâlnire dedicată istoriei oraşului nostru şi a regiunii din care face parte: Banatul şi Timişoara în context european. Un dialog pornind de la cărţile domnului prof. Univ. Dr. Victor Neumann. Evenimentul va avea loc marţi, 27 iunie 2017, de la ora 18.00, la sediu librăriei din Piaţa Uniri nr. 11, iar alături de autor vor vorbi Miodrag Milin, Carol David şi Petru Ilieşu.

Cărţile de la care va porni discuţia sunt: Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere, Editura Academiei Române, 2016, Timişoara sub semnul Prinţului Eugeniu de Savoya. Trei sute de ani de europenitate, Editura Balcanic, 2016, Evreii Banatului. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Est-Centrale, Editura Brumar, 2016 şi Particularities of the Transition and adaptation of the concept of Nation in Eas-Central Europe: The Hungarian and Romanian Casese in The Nineteenth Century, excerpt from Contribution to the History of Concepts, 2012

Victor Neumann (n. 28 octombrie 1953, Lugoj) este istoric şi filozof al culturii, profesor de istoria modernă a României şi istoria modernă a Europei la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara şi director al Muzeului de Artă Timişoara. Este cofondator – împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen – şi director (din 2008) al Şcolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Este colaborator periodic al revistelor culturale româneşti Orizont (Timişoara), Timpul (Iaşi), Observator Cultural (Bucureşti), Revista 22 (Bucureşti), Dilema/Dilema Veche (Bucureşti), Apostrof (Cluj), Idei în Dialog (Bucureşti), Altitudini (Bucureşti), etc., publicând peste 500 de articole, cărţi de autor, traduceri şi ediţii coordonate. A primit premii şi distincţii pentru merite deosebite în activitatea ştiințifică, didactică şi artistică.

Întâlnire cu scriitoarea Nina YARGEKOV, la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 12 Iunie 2017 Comments Off

Timişoara este cea de-a treia oprire din cadrul turneului pe care autoarea Nina YARGEKOV, laureată a premiului Flore 2016, îl face în această perioadă în România. Invitată de Institutul Francez din România, autoarea franco-maghiară a venit în ţara noastră pentru a prezenta Double nationalité, ultimul său roman, apărut la editura franceză P.O.L.

La Timişoara ea va fi prezentă marţi, 13 iunie, ora 19.00, pentru a întâlni publicul în primitoarea grădină a Institutului Francez (Bd. C. D. Loga, 46). Moderatorul serii va fi dl Vasile POPOVICI.

Nu este vorba despre primul său sejur în România: laureată, în 2012, a programului Misiunea Stendhal (numit în prezent Hors les murs Stendhal) al Institutului Francez de la Paris, a petrecut o perioadă în Cluj-Napoca pentru a se documenta în vederea scrierii romanului Double nationalité.

Nina Yargekov este născută în 1980 în Franţa. Are origini maghiare şi trăieşte acum la Budapesta. Este traducătoare-interpretă şi titulară a unui doctorat în sociologie juridică. A scris trei romane, toate apărute la editura P.O.L: Tuer Catherine (2009), Vous serez mes témoins (2011) şi Double nationalité (2016). Această ultimă lucrare, plină de umor şi chestionări identitare, a obţinut premiul Flore, premiu care recompensează un tânăr autor talentat, considerat a fi promiţător de către un juriu de jurnalişti.

Nina spune despre ea însăşi că “îi plac tarta de lâmâie cu bezea, cutiile de depozitare şi mai ales Codul civil, cartea ei de ficţiune preferată”.

Invitaţie la lectură. Pătura care citeşte revine în Piaţa Unirii

Publicat de Pagini de Cultura 7 Iunie 2017 Comments Off

Pătura care citeşte a ajuns la ediţia a cincea. Cel mai important picnic urban de lectură din România (re)vine în Piaţa Unirii joi, 08 iunie, de la ora 18:00, aducând laolaltă cartea, scriitorii şi cititorii din Timişoara. Li se vor alătura, ca de obicei, Radu Stoica şi trupa Vest. Organizată în premieră de către Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel”, în mai 2013, Pătura care citeşte a devenit marcă înregistrată a B.J.T. în iulie 2015, odată cu Lecturi aprinse, proiect care vizează organizarea de lecturi publice în surse inedite de lumină.

Lecturile publice reunind peste 500 de persoane reprezintă experimente social-literare inedite, nemaifiind organizate până acum nicăieri în lume manifestări de acest gen la o asemenea anvergură: ConCentrica (mai 2016), picnicul urban de lectură Pătura care citeşte (iunie 2016), Literatura intră-n joc (lecturi în licee, proiect demarat în cadrul LitVest 2016) s.a.”, se arată în textul de nominalizare a managerului B.J.T., scriitorul Tudor Creţu, ca finalist la categoria „Literatură”  a Galei Oamenii Timpului, Iaşi, 2016.               

Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” a câştigat, în 2012 şi 2013, trofeul de Cea mai bună bibliotecă din România la Gala Industriei de Carte Bun de tipar şi a lansat, în ultimii ani, concepte şi proiecte care au redefinit exprimarea publică prin lectură.

TIMSONIA: Festival Internaţional de Muzică Contemporană la Timişoara

Invitaţi din 7 ţări, 5 concerte, 4 Masterclass-uri și 7 prelegeri susținute de interpreți și compozitori de prestigiu.

Din Banat în toată țara, spectacol dedicat Centenarului

Îndrăgitul interpret de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, din inima Ardealului, este invitatul special al evenimentului.

Patru generaţii Mattis-Teutsch, în expoziţie la Muzeul de Artă

Expoziţia aduce în faţa publicului picturi, sculpturi, animaţii 3D şi instalaţii aparţinând familiei artistului Mattis-Teutsch.

FilmparaDE: o nouă serie de filme germane rulează la Timişoara

Cinefilii din Timişoara sunt invitaţi la o nouă serie de proiecţii de filme germane, intitulată „FilmparaDE”.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015