• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Dublu eveniment semnat Lelia Floarea Brînda, la Muzeul Banatului

Publicat de Pagini de Cultura 9 Decembrie 2016 Comments Off

Muzeul Naţional al Banatului în parteneriat cu Asociaţia Academică de Artă 3A+ pregătesc pentru această seară un dublu eveniment cultural. De la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi la Bastionul Theresia, unde va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură ORIGINI şi lansarea volumului de poezie SCARĂ DE IRIŞI, ambele semnate de Lelia Floarea Brînda.

Confruntat cu o lume tot mai pragmatică şi axată pe materie, omul modern are nevoie mai mult ca niciodată de repere. În drumul meu, am descoperit că întoarcerea la origini – la casa sufletului, la rădăcini, la casa părintească îmi oferă păstrarea echilibrului interior, puterea de a merge înainte şi îmbrăţişa viaţa aşa cum este. Acest reper este sursa mea de inspiraţie şi bucuria pe care o simt în momentul creaţiei dorind să o pot transmite şi privitorului”, precizează autoarea.

Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă Gabriel Kelemen, lector universitar doctor al Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017 şi poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la Muzeul Naţional al Banatului, Bastionul Theresia, strada Martin Luther nr. 4.

Lansare de carte la Casa Artelor: “Intâlnirea generaţiilor în istoria orală”

Publicat de Pagini de Cultura 23 Noiembrie 2016 Comments Off

S-au apropiat de poveștile Banatului. Au creat nebănuite legături între generații și au învățat de la specialiști cum să descopere, să noteze și să dea mai departe istoriile personale din spațiul în care trăiesc. Este vorba despre 40 de elevi din șapte licee timișorene, tineri care au participat la proiectul Întâlnirea generațiilor în istoria orală: istoria trăită – istoria povestită”. Rezultatul muncii lor se regăsește într-un volum intitulat întocmai Intâlnirea generaţiilor în istoria orală”.

Proiectul a fost unul extrem de interesant și provocator deopotrivă pentru copii și coordonatorii lor. Elevii au avut parte de o experiență inedită pentru ei: au învățat ce înseamnă istoria orală, cum se ia și mai apoi cum se transcrie un interviu. Interviurile au avut ca tematică: deportarea în Bărăgan”, „deportarea la muncă forţată în U.R.S.S.”, „povești de viaţă”, „amintiri din Timișoara”, „școala în trecut”, „Revoluţia din 1989”, spune Simona Hochmuth, coordonator al volumului.

În cadrul proiectului, au participat elevi de la Colegiul Naţional „C.D.Loga”, Colegiul Naţional „Bănăţean”, Liceul „J.L. Calderon „ Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentara, Liceul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” şi Colegiul Tehnic „Ion I.C.Brătianu”.

Lansarea volumului “Intâlnirea generaţiilor în istoria orală finanţat de Fundaţia Hanns Seidel si desfășurat in parteneriat cu Asociaţia Culturală Agora Unit are loc joi, 24 noiembrie, de la ora 16.30, în sala Studio Art a Casei Artelor, în prezența elevilor autori și a profesorilor coordonatori. Despre carte și însemnătatea istoriilor consemnate în ea va vorbi, la lansare, prof. Brîndușa Armanca. Momentul se bucură de participarea Excelenţei sale Dl. Werner Hans Lauk,  Ambasador al Germaniei la București, a D-lui Daniel Seiberling, Director Regional pentru România, Ucraina și Republica Moldova si a Consulului Germaniei la Timișoara, Dl. Rolf Mahrun.

Bucureşti, bulevardul Dacia 77. O poveste franco-română

Publicat de Pagini de Cultura 14 Noiembrie 2016 Comments Off

În acest an Institutul Francez din Bucureşti a împlinit 80 de ani de existenţă, de la stabilirea sediului său din Bucureşti pe bulevardul Dacia nr.77. Ocazie cu care a fost lansată cartea „Bucureşti, bulevardul Dacia 77. O poveste franco-română“ de Richard Edwards. Volumul va fi prezentat şi la Timişoara, la eveniment urmând a fi prezent şi autorul.

Prietenii Institutul Francez din România sunt aşteptaţi sâmbătă, 19 noiembrie, la ora 11.00, la Librăria Cărtureşti Mercy (Str. F.Mercy, nr.7), unde au ocazia să-l cunoască pe Richard Edwards, dar şi povestea casei Olănescu în care, de opt decenii, îşi desfăşoară activitatea Institutul Francez din Bucureşti.

Povestea din carte începe în 23 ianuarie 1936, dată la care, la cererea unui grup de intelectuali şi diplomaţi francezi şi români, Franţa cumpără casa Olănescu pentru a înfiinţa un Institut de Studii Superioare. Ea avea să treacă în curând prin vremuri grele: sunt anii celui de-al Doilea Război Mondial şi cei ai dictaturii comuniste. Cu toate acestea, 80 de ani mai târziu, la numărul 77 de pe bulevardul Dacia, ea este încă sediul Institutului Francez din Bucureşti.

Încercând să-i reconstituie istoria, Richard Edwards cercetează „memoria locului“, la Bucureşti şi la Nantes, la Paris şi la Berlin, dezvăluind amintiri, secrete, bucurii şi uneori temeri. În această înstărită casă boierească, a cărei organizare interioară se va modifica mereu de-a lungul deceniilor, redesenându-şi neîncetat până şi planurile, cronicile şi portretele dau viaţă unei istorii franco-române, istoria prieteniei dintre două ţări.

Richard Edwards este un călător, nu atât prin lume, cât printre pietre, cele vechi, cele care ne lasă să citim istoria oamenilor. Timp de şapte ani a condus Centrul Cultural Internaţional la Salina Regală din Arc-et-Senans, în regiunea Franche-Comté. Astăzi este cronicarul unei Românii aparte la Radio România Internaţional.

Cartea este disponbilă în limba română (Editura Humanitas) şi în limba franceză (apărută la Editura Non Lieu).

“Istoria Banatului’”, ediţia a doua revizuită şi adăugită, va fi lansată şi dezbătută joi, 5 mai, de la ora 11:00, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Cartea este coordonată de istoricul Victor Neumann şi are peste 700 de pagini ce conţin date istorice bine documentate şi analizate din istoria regiunii Banat, din ultimii 300 de ani.

Invitat special va fi reputatul istoric Răzvan Theodorescu. La dezbatere vor mai participa Marilen Pirtea (rectorul UVT), Ion Păun Otiman (preşedintele filialei Timişoara a Academiei Române), Miodrag Milin şi Victor Neumann. Dezbaterea va fi moderată de Valy Ceia.

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” (apărut la Editura Academiei Române) abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice sunt direct legate de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor, atâta vreme cât are un trecut de la care se poate revendica”, spune prof. dr. Victor Neumann.

Evenimentul este organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Cluburile Rotary din Banat.

Ştefan Bertalan: Suprapuneri. Fotografie experimentală din anii 1970-1980

Publicat de Pagini de Cultura 3 Martie 2016 Comments Off

Ileana Pintilie, prof.univ.dr. la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, le dă întâlnire iubitorilor de artă cu ocazia lansării celei mai noi dintre cărţile sale. Volumul Ştefan Bertalan: Überlagerungen / Suprapuneri / Overlappings. Fotografie experimentală din anii 1970-1980 (editor Georg Lecca, design grafic Idea Design & Print Timişoara, Editura Brumar, Timişoara, 2015) va fi lansat astăzi, 3 martie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii nr. 1, sala Baroc.

În cadrul evenimentului, va avea loc o dezbatere cu public, invitaţi fiind prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu şi prof. univ. dr. Iosif Kiraly (UNArte Bucureşti), dr. George Lecca, editorul cărţii, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă din Timişoara şi autoarea, prof.univ.dr. Ileana Pintilie.

Ştefan Bertalan, unul dintre cei mai interesanţi şi reprezentativi artişti ai anilor 1960-1980 din România, a fost pictor de formaţie, dar, aşa cum singur mărturisea ironic, era un peisagist, care îşi „uita” mereu paleta şi culorile acasă. Interesul lui s-a îndreptat în mod deschis spre o cercetare vizuală bazată pe experiment, subiectul predilect fiind Natura, abordată dintr-o adevărată pasiune, dominată de fapt de o viziune subiectivă, ce şi-a pus amprenta asupra ansamblului său de lucrări. Pentru Bertalan fotografia a fost mereu doar un mijloc de cercetare în vederea creaţiei, o „unealtă” cu ajutorul căreia descoperea lumea vizibilă în cele mai amănunţite detalii. El a rămas un experimentator direct, care a simţit nevoia să păstreze legătura cu zona cercetării, tocmai de aceea nu a ales filmul, declară autoarea volumului, Ileana Pintilie.

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate expoziţiei-eveniment Ştefan Bertalan – Timişoara şi avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timişoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Poezie, zaibăr & jazz cu Robert Şerban

Publicat de Pagini de Cultura 14 Octombrie 2015 Comments Off

Poetul timişorean Robert Şerban lansează timişorenilor o invitaţie la poezie, zaibăr & jazz. Vineri, 16 octombrie, de la ora 18, cunoscutul scriitor îşi va lansa cel mai recent volum, Puţin sub linie, apărut la editura Cartea Românească. Evenimentul va avea loc la CLUB 30, Piaţa Victoriei nr.7 (Cinema Timiş). Vor prezenta scriitorii Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Marcel Tolcea şi Dan-Liviu Boeriu.

De câte ori nu ne-am dorit să fim ultimii, dar, în acelaşi timp, primii deasupra liniei? Adică între câştigători, deşi cei de pe urma dintre ei. Nimeni nu are chef să piardă. Numai că viaţa te aduce, câteodată, sub linie. Dacă ai noroc, mai ieşi la suprafaţă, mai tragi o gură de aer, arunci o privire, poate chiar… pluteşti. Măcar un timp. În această carte sunt „poveşti“ despre cum e sub linie, de ce s-a ajuns acolo, ce se întâmplă pe acolo, cum şi dacă se mai iese la suprafaţă. Robert Şerban pare că scrie atât de firesc şi de simplu, încât uneori ai impresia că ai mai citit undeva cuvintele sale. În propriile-ţi gânduri, probabil, se poate citi în prezentarea cărţii.

Atmosfera va fi asigurată de Joe Jazz Junction, grup format din muzicienii Ion Dorobanţu – chitară, Victor Miclăuş – bass, Szabo Czongor Zsolt – baterie şi Alina Mihocaş – vocal.

Intrarea este liberă.

Lansare de carte: “Dublă expunere” la Cărtureşti

Publicat de Pagini de Cultura 9 Octombrie 2015 Comments Off

În această seară, Cărtureşti Mercy este locul cu „Dublă expunere”, unde arta cuvintelor şi cea a culorilor sunt asociate într-un mod inedit. În volumul semnat Roxana Gamarţ, scriitori cunoscuţi – Ştefan Agopian, Filip Florian, Radu Paraschivescu, Nora Iuga, Adela Greceanu – pătrund dincolo de imagine şi reuşesc să ţeasă poveşti desprinse din libertatea interpretării.

Dublă expunere, reprezintă, în linii mari, un hibrid între o carte de literatură şi un album de artă contemporană, care în esenţă s-a transformat într-o invitaţie la un alt gen de dialog decât cel cu care ne-am obişnuit, o invitaţie la care au răspuns toţi cei implicaţi în acest proiect: scriitori, artişti vizuali – ale căror nume le veţi regăsi în paginile acestei cărţi.

Scriitorii care au acceptat provocarea au parcurs portofoliile celor zece artişti prezenţi în proiect şi fiecare dintre ei şi-a ales, la modul cel mai intuitiv, reproducerea unei lucrări, imagine ce avea să joace rolul de declanşator al demersului lor narativ. Prozatorii au avut libertate totală – de la alegerea artistului şi a lucrării până la modalitatea în care aceştia au decis să conecteze poza lor cu imaginea care i-a inspirat, declară Roxana Gamarţ, iniţiatorul ineditului proiect.

Cartea „Dublă expunere” va fi lansată vineri, 9 octombrie, de la ora 19.30, la librăria Cărtureşti Mercy.

ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere

Publicat de Pagini de Cultura 6 Iulie 2015 Comments Off

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri va fi lansat şi la Timişoara. Cartea „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere”, editată sub egida Academiei Române, va fi prezentată marţi, 7 iulie 2015, de la ora 16, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara, de către prof. univ. dr. Victor Neumann, coordonatorul lucrării.

Volum esenţial pentru cultura, identitatea şi memoria unei regiuni unice în Europa din perspectiva întrepătrunderilor multiculturale şi multiconfesionale, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” are peste 600 de pagini, care cuprind studii semnate de reputaţi istorici români, sârbi şi maghiari. Aceştia abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat în perioada 1718-1919 din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Astfel, volumul cuprinde:

- o evaluare a succesiunii administraţiilor pe parcursul a două sute de ani;

- o prezentare cronologică a celor mai importante evenimente politice;

- o descriere a vieţii religioase şi comunitar-lingvistice prin prisma diversității lor, a particularităţilor şi a interferenţelor acestora;

- o prezentare a evoluţiei învățământului cu trimitere la școlile în diversele limbi folosite în Banat;

- o sinteză a vieții intelectuale, a rolului ei în gândirea politică;

- o evaluare novatoare a identității locale și a moștenirilor culturale multiplu codate ale regiunii.

Banatul este regiunea în care au avut loc câteva dintre cele mai fecunde interferenţe între tradiţiile româneşti şi acelea europene, între limbile culturilor locale şi ale acelora învecinate, între religiile ortodoxă şi romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Întîlnirea Balcanilor cu Europa Centrală este aici la ea acasă. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diversă, deschisă spre lume, cînd şi cînd capabilă să devină infrastructura unei fascinante istorii. Social, economic, politic, Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social-liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice este direct legată de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor atâta vreme cît are un trecut de la care se poate revendica“, se poate citi în studiul introductiv semnat de Victor Neumann.

La editarea lucrării au contribuit următorii istorici: Victor Neumann (istoric, profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi autor al celor mai multe capitole, iniţiator al proiectului, coordonator al echipei de cercetători, autor al conceptului şi editor al cărții); Miodrag Milin (istoric, profesor universitar, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi mai multe traduceri din limba sârbă); Teodor Octavian Gheorghiu (istoric al arhitecturii, profesor universitar, Timișoara); Mihaela Vlăsceanu (istoric de artă, lector universitar, Timișoara); Vasile V. Muntean (preot și profesor universitar, Lugoj); Gabriel Szekely (arhitect şi istoric al arhitecturii, conferenţiar univ, Timişoara); László Marianucz (istoric, profesor universitar, Universitatea din Szeged); Áron Kovács (istoric, doctor al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara/Universitatea din Szeged&Biblioteca Sarospatak); Grozdanka Gojkov (istoric al învăţământului, fost director al Şcolii Superioare Pedagogice din Virset); Miodrag Maticki (istoric al literaturii, directorul Fundaţiei Vuk Karadzic din Belgrad şi vicepreşedinte Matica Srbska, Novi-Sad); Adrian Negru (istoric de artă, Şcoala Superioară Pedagogică din Virset); Drago Njegovan (istoric, Muzeul de Istorie din Novi-Sad); Vasile Dudaș (istoric, Muzeul Banatului Timişoara); Slobodan Bjelica (istoric, profesor universitar, Universuitatea din Novi-Sad).

ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere se găseşte în librării la preţul de 110 lei.

Primii artişti anunţaţi la PLAI 2017: Bombino şi Mokoomba

Startul recrutării de voluntari PLAI 2017 a fost dat deja, iar tinerii dornici să se implice se pot înscrie în echipă până pe 28 iulie.

Expoziţia Gărâna Jazz Festival 20. Istoria unui festival în fotografii

Expoziţia Gărâna Jazz Festival 20 ajunge la Muzeul de Artă Timişoara între 28 iunie şi 1 septembrie.

Baroque||Urban aduce la Timişoara uimitoarele sculpturi ale artistului Virgilius Moldovan

Cunoscut mai mult peste Ocean şi în Europa, Virgilius Moldovan este protagonistul expoziţiei de artă contemporană „MEATING”.

„Planeta Petrila”, în deschiderea festivalului Ceau, Cinema!

Unul din cele mai aşteptate documentare româneşti ale anului, „Planeta Petrila”, va putea fi văzut în premieră la Timişoara.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015