Pagini de Cultura

Muzeul de Artă din Timişoara îşi aşteaptă publicul cu două lansări de carte în această săptămână. Astfel, miercuri, 28 martie, de la ora 17, în Sala Barocă va avea loc o întâlnire cu scriitorul Ion Jurca Rovina, prilejuită de apariţia romanului Iubire fără domiciliu, ieşit recent de sub tiparul editurii Palimpsest. Despre roman şi autorul său sunt invitaţi să vorbească criticii Eugen Dorcescu, Alexandru Ruja şi Cornel Ungureanu.

Vineri, 30 martie, de la ora 18, seria lansărilor de carte găzduite de Palatul Baroc din Piaţa Unirii continuă cu prezentarea volumului de versuri Îngerul din zid, semnat de scriitoarea Ana Pop Sîrbu, apărut recent la editura Brumar. Evenimentul prilejuieşte întâlnirea cu autoarea cărţii, dar şi cu scriitorii Smaranda Vultur, Robert Şerban şi Marcel Tolcea.

După lansarea oficială din cadrul Târgului internaţional de carte Gaudeamus 2011, Mihaela Gheorghiţă îşi prezintă Dragonul şi la Timişoara. Marţi, 20 decembrie, ora 19:00, la librăria Cărtureşti din Iulius Mall, iubitorii de lectură din oraşul de pe Bega sunt invitaţi la o întâlnire cu un şir de experienţe lingvistice, text clasic combinat cu inserţii grafice care te provoacă să urmăreşti semne şi să descoperi conotaţii secrete printre rândurile unei poveşti luxuriante. Despre romanul de debut al Mihaelei Gheorghiţă, câştigător al Concursului de proză al editurii Casa Cărţii de Ştiinţă 2011, va vorbi Adina Baya, publicist şi asist. dr. la secţia Jurnalism de la Universitatea de Vest din Timişoara.

***

Mihaela Gheorghiţă a absolvit Facultatea de Litere şi Masteratul de Creative Writing din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. Face parte din grupul TimWord, în cadrul căruia a coordonat mai multe ateliere de creaţie în limba engleză pentru elevii de liceu şi pentru studenţi. Între 2006 şi 2008, a coordonat trei volume de povestiri rezultate din aceste ateliere.

Cenaclul Pavel Bellu îi invită pe iubitorii de carte din urbea de pe Bega la o nouă întâlnire sub semnul literaturii. Luni, 28 noiembrie, de la ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, va avea loc o întâlnire literară prilejuită de lansarea a două volume: Oscarul roşu de Anna Zoltan şi Literatura căilor paralele de Rodica Opreanu, ambele apărute în 2011 la editura Eubeea.

Printre invitaţi se numără Mircea Şerbănescu, Nina Ceranu, Ion Marin Almăjan, Adrian Dinu Rachieru, Florin Contrea, Marcel Turcu, Maria Niţu, Rodica Pop, Vladimir Jurăscu, Andrei Pogany, Ticu Leontescu şi Horia Ţâru.

Luni, 28 noiembrie, de la ora 18:00, librăria Cărtureşti din Iulius Mall vă pregăteşte o plimbare pe Bulevardul visurilor, un bulevard care adună amintiri pline de bucurii şi tristeţi din mai multe oraşe ale lumii. Vorbim despre cel mai nou volum al creatoarei Ana Cioclov, persoană care, de-a lungul timpului, a reuşit să plăsmuiască poveşti captivante, colecţii inedite şi picturi de-o frumuseţe aparte.

Fiecare istorisire din acest volum analizează un fragment din viaţa unui personaj care trece pe marele bulevard al visurilor, sperând să-şi găsească fericirea şi împlinirea. Femeile se îmbracă în rochiile lor din mătase foşnitoare, se analizează cu atenţie în oglindă şi pleacă la întâlnirea cu viaţa însăşi, sperând ca bărbatul din acea după-amiază să le fie ursitul. Bărbaţii, eleganţi şi plini de importanţă, îşi poartă trabucul în colţul gurii şi, învăluiţi în nori de fum, speră să întâlnească o femeie uluitoare care să se lase pe loc cucerită de farmecul lor irezistibil. Atmosfera picturală pe care o regăsim în acest volum are un efect incredibil asupra cititorilor, aceştia putând vizualiza toate întâmplările, fapt care dă, uneori, naştere la sentimente contradictorii, când pline de tristeţe, când  radiind o incredibilă voioşie, precizează organizatorii evenimentului la care, alături de autoare, vor participa Brînduşa Armanca, directorul Institutului Cultural Român din Budapesta şi Iren Arsene, director al editurii Curtea Veche.

***

Ana Cioclov este absolventă a Institutului de Arte Plastice din Timişoara, secţia pictură. A fost educată să ducă o viaţă de continuă căutare şi exprimare a frumosului. Este cetăţean american şi român, călătoreşte des între New York, atelierul său de pictură din Naples, Florida, şi atelierul de design din Timişoara, comprimând distanţele.

În cadrul manifestărilor închinate Zilei Bucovinei, Asociaţia pentru dezvoltarea relaţiilor culturale între Moldova şi Banat “Ştefan Cel Mare şi Sfânt” organizează vineri, 25 noiembrie, de la ora 18, o întâlnire cu scriitorul Radu Mareş. Cu acest prilej va fi lansat şi romanul Când ne vom întoarce (Editura Limes, 2010), volum încununat recent cu premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, reconstituind atmosfera Bucovinei interbelice. Vor urma dezbateri şi, desigur, sesiunea de autografe.

Evenimentul va fi găzduit la Restaurantul Universităţii Politehnica (Cantina 1).

***

Născut în primăvara anului 1941, în localitatea Frasin din judeţul Suceava, Radu Mareş a absolvit studiile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, oraş unde s-a stabilit după 1971. A fost electrician, profesor, ziarist, redactor la revista Tribuna (1971-1990), director al Editurii Dacia (1997-2001).

În domeniul literar a debutat în 1972, cu romanul Anna sau pasărea paradisului, laureat cu premiul de debut al USR. Până la Revoluţie a mai publicat trei cărţi, Cel iubit, povestiri (1975), Caii sălbatici, roman (1982, Premiul de proză al Filialei Cluj a USR) şi Pe cont propriu (1985). Revine în 2002, când publică Anul trecut în Calabria, urmat de eseul Manual de sinucidere (2003) şi romanele Ecluza (2006, laureat cu premiul Cartea anului de Filiala Cluj a USR) şi Când ne vom întoarce (2010, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor).

Soarta unui intelectual care parcurge drumul sinuos de la credinţa senină în idealurile comuniste la recunoaşterea amară a situaţiei reale dintr-o ţară încremenită sub teroarea dictaturii. Acesta este subiectul celei mai recente cărți semnate de publicistul Gheorghe Săsărman, Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său publicat la Editura Nemira. Volumul va fi lansat vineri, 21 octombrie 2011, ora 19.00, la Librăria Cartea de nisip din Timişoara. Alături de autor, vor fi prezenţi Cornel Ungureanu, Lucian Ionică şi Cornel Secu.

Înrudit prin substanţă cu proza memorialistică, romanul istoriseşte firesc un destin autentic: victoria eroului în confruntarea cu iscoadele, şicanele şi capcanele Securităţii este obţinută cu preţul dureros al dezrădăcinării. Protagonistul, la care se recunosc elemente biografice ale autorului, nu se lasă recrutat de Securitate, îşi pierde locul de muncă şi părăseşte ţara, devenind obiectul unui dosar de urmărire informativă din care volumul reproduce textual documente. Fără să alunece în patetic, scriitura densă a lui Gheorghe Săsărman îmbină descrierea calmă cu ironia duioasă şi cu sarcasmul, se poate citi în sinopsisul volumului.

* * *

GHEORGHE SĂSĂRMAN s-a născut în 1941 la Bucureşti, într-o familie de ardeleni, a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti în 1965, perioadă în care şi-a început activitatea publicistică. A debutat în literatură cu volumul de proză Oracolul (1969), după care a publicat Cuadratura cercului (1975), carte alcătuită din proze fantastice (în ediţia integrală, tipărită în 2001, autorul a adăugat cele zece scrieri eliminate de Cenzura comunistă în 1975) în care arhitectura şi urbanistica imaginare sunt explorate pentru a vorbi despre libertatea omului. A urmat apoi Himera (1979), unul dintre cele mai reuşite volume ale autorului, cuprinzând povestiri şi nuvele SF. În 1982, când a tipărit 2000, Gheorghe Săsărman a fost constrâns, din motive politice (un frate rămas ilegal în Canada), să renunţe la activitatea de gazetar şi s-a angajat analist de sisteme la Centrul Judeţean de Proiectare Arad. Un an mai târziu s-a stabilit la München, Germania, şi a colaborat cu publicaţii prestigioase din România şi din străinătate. Unele dintre volumele pe care le-a semnat au fost traduse în mai multe ţări. Povestirile şi nuvelele sale au apărut în reviste literare, antologii şi volume colective din România, Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Ungaria sau Japonia. De-a lungul timpului, autorul a fost recompensat cu numeroase distincţii pentru scrierile sale, printre care Premiul Europa (Stresa, 1980). Cel mai recent volum pe care l-a publicat în România este Vedenii (2007).

Vladimir Tismăneanu şi Mircea Mihăieş îşi vor lansa volumul comun “O tranziţie mai lungă decât veacul. România după Ceauşescu” (Editura Curtea Veche, 2011) şi la Timişoara. Întâmplarea literară va avea loc marţi, 5 iulie, de la ora 18.00, la Librăria Humanitas „Joc Secund” din Timişoara (Str. Lucian Blaga, nr. 2), despre carte şi autori urmând a vorbi Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu.

Cei doi autori le propun cititorilor o discuţie liberă, fără urmă de inhibiţii, despre starea politică, socială, morală şi culturală a României după Ceauşescu, “unul de la distanţă, dar cu un patos al participării nestins până în clipa de faţă, celălalt aproape de centrul turbionului”.

De asemenea, cu aceeaşi ocazie, Vladimir Tismăneanu îşi va lansa şi volumul „Despre comunism. Destinul unei religii politice” (Editura Humanitas, 2011), carte ce se vrea a fi, potrivit autorului, nu un „tratat despre comunism, ci o invitaţie de a gândi împreună, autorul şi cititorul, despre soarta ideilor radicale, despre ceea ce Raymond Aron a numit opiul intelectualilor, deci utopia marxistă, şi, mai ales, despre cauzele eşecului său istoric”.

După Timişoara, cele două volume vor fi lansate şi la Lugoj. Dubla lansare de carte va avea loc joi, 7 iulie, de la ora 17.30, în prezenţa autorilor, fiind găzduită de Galeria „Pro Arte”. Prezentările vor fi făcute de Constantin Ghinea şi Simona Avram. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.

Ajuns la a cincea sa carte, jurnalistul şi scriitorul Marius Ghilezan îşi lansează noul său volum într-un turneu prin ţară. Săptămâna viitoare, timişoreanul stabilit la Bucureşti, se va afla în vestul ţării, invitându-i pe cititori să fumeze alături de el Ţigara unui viitor de paie – prima carte de poezie din postcomunism care deplânge înlocuirea cortinei de fier cu o cortină de ceaţă, de minciuni şi artificii, un corespondent liric, dacă vreţi, al volumului Hoţia la români, cartea care pleca de la alintul ce ‘oţ e copilul meu.

Dacă luni se va afla la Lugoj (ProArte, ora 17.30), iar marţi la Caransebeş (Biblioteca Municipală, ora 16.00), la Timişoara, oraşul său natal, Marius Ghilezan va ajunge în seara de miercuri, 29 iunie, evenimentul literar fiind găzduit de librăria Cartea de nisip, începând cu ora 18.00. Alături de autor vor sta scriitorii timişoreni Robert Şerban şi Vasile Docea, dar şi Doina Uricariu care îşi va lansa la rându-i, cu această ocazie, volumul Scara leilor.

Turneul continuă joi, 30 iunie, la Arad (Librăria Corina, ora 18.00), Râmnicu-Vâlcea (vineri, 1 iulie) şi Piteşti (luni, 4 iunie).