• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Lansarea Seriei de autor Gheorghe Crăciun la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 18 Aprilie 2015 Comments Off

Triplu eveniment cultural la Librăria Cartea de nisip din Timişoara. Vineri, 24 aprilie, la ora 18.00, la librăria de pe Str. Victor Vlad Delamarina nr. 1, va avea loc lansarea Seriei de autor Gheorghe Crăciun, un nou proiect editorial Cartea Românească, dedicat unuia dintre cei mai importanți scriitori români contemporani.

Cu acest prilej va avea loc și vernisajul expoziției „15 desene originale semnate de Gheorghe Crăciun”, expoziție ce va putea fi vizitată în perioada perioada 24 aprilie-24 mai 2015. Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe Carmen Mușat, Oana Crăciun, Gabriela Glăvan, Daniel Vighi şi Viorel Marineasa, se va încheia cu proiecţia unui film documentar cu Gheorghe Crăciun şi Alexandru Vlad.

Seria de autor dedicată scriitorului Gheorghe Crăciun apare sub îngrijirea criticului literar Carmen Muşat şi a fiicei autorului, Oana Crăciun. Aceasta reunește atît lucrări de proză, eseistică, publicistică, teorie și critică literară deja consacrate, cît și volume inedite, rămase în manuscris în arhiva sa. Seria debutează cu volumele Acte originale/Copii legalizate (variațiuni pe o temă în contralumină) și Mecanica fluidului, ale căror coperte sunt ilustrate cu desenele originale ale autorului. Acestora li se vor adăuga romanele Compunere cu paralele inegale, Frumoasa fără corp și Pupa russa, o ediție revizuită a volumelor de publicistică Cu garda deschisă și Reducerea la scară, cărțile de eseuri deja publicate În căutarea referinței și Teatru de operațiuni, precum și alte lucrări inedite (Lentila sferică, Operații pe cărți deschise, Mono-stereo).

Vor fi incluse în seria de autor lucrările sale de teorie și critică literară Aisbergul poeziei moderne, „una dintre cele mai solide şi înnoitoare cărți scrise la noi în ultimele decenii”, în opinia criticului și teoreticianului literar Mircea Martin și Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu. Seria va fi completată de Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000), de volume de poezie şi proză inedite, precum și de corespondența și interviurile lui Gheorghe Crăciun.

Fiecare volum conţine o prefaţă semnată de Carmen Muşat, o notă biobibliografică extinsă, un dosar critic pentru opera antumă şi documente inedite din Arhiva Crăciun.

***

GHEORGHE CRĂCIUN (1950-2007), prozator, eseist, publicist, teoretician și critic literar este unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani.

A publicat romane – Acte originale/Copii legalizate (1982), Compunere cu paralele inegale (1988), apărut și în limba franceză, Composition aux parallèles inégales (2001), Frumoasa fără corp (1993, 2007), Mecanica fluidului (2003), Pupa russa (2004) –, volume de eseuri, publicistică, de teorie şi critică literară, precum şi Falsul jurnal la Pupa russa. Trupul știe mai mult (1993-2000)(2006). Este prezent în numeroase antologii de proză, precum Desant ’83 (1983), Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994, 1999), Generaţia ’80 în proza scurtă (1994), The Phantom Church and Other Stories from Romania (1996), Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (1999), Literatura română postbelică între impostură și adevăr (2000), Tizenegy. Kortárs román prózaíró (2005), Top 22. Teil II. The Only Way Is Up… (2005), Les Belles Étrangères. Douze écrivains roumain (2005), Plural [26:2 2005]. Eromania (2005).

A primit, între altele, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995, 2003), premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de critică a anului (1997, 2002).

De acelaşi autor la Polirom: Femei albastre (2013).

Sursa foto: http://translations.observatorcultural.ro/

Ştefan Câlţia. Locuri – lansare de album şi expoziţie, la Muzeul de Artă

Publicat de Pagini de Cultura 29 Octombrie 2014 Comments Off

După mai bine de 10 ani de la ultima expoziție la Timișoara, reputatul artist plastic Ştefan Câlţia se reîntoarce în orașul în care şi-a început formaţia de artist, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Pornind de la expoziţia-eveniment Ştefan Câlţia. Locuri deschisă publicului până pe 5 decembrie 2014, la Muzeul de Artă Timişoara, Curtea Veche Publishing propune un album-cadou pentru toţi iubitorii de poveşti şi pictură.

Albumul va fi lansat vineri, 31 octombrie, la ora 18.00, în prezenţa lui Ştefan Câlţia, care le va vorbi cititorilor între lucrările sale, alături de prof. univ. dr. Victor Neumann (directorul Muzeului de Artă Timişoara), Iren Arsene (directorul Curtea Veche Publishing), Patricia Bădulescu (unul dintre cei trei curatori ai expoziţiei) şi Cristina Bazavan (jurnalist, blogger).

Albumul adună înăuntrul său un mănunchi de peste 70 de lucrări dintre care multe neexpuse până acum ochilor publicului larg, dezvelite de intimitatea colecţiilor private şi învelite în cuvintele moi a şase autori. Textele ce însoţesc aceste imagini propun chei de lectură ale imaginarului construit de Ştefan Câlţia, prezintă etapele cele mai importante ale parcursului său biografic şi artistic şi evocă propriile contacte ale autorilor (Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu, Andrei Teleagă) cu munca acestuia. Accesibil, uşor curgător, întregul text al albumului se vrea a fi o poveste care să vină în completarea celor multe spuse prin imagini, declară organizatorii evenimentului.

Albumul Ştefan Câlţia. Locuri face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, precum şi o serie de conferinţe. Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Câlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atât de diferite, va pune în evidenţă faptul că acest cortegiu tematic s-a dezvoltat păstrând mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine, punctează curatorii expoziţiei.

Lucrările lui Ştefan Câlţia sunt expuse la etajul doi al Muzeului de Artă din Timişoara, programul de vizitare fiind zilnic, între orele 10-18 (luni închis).

Sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 11, Patricia Bădulescu, curatorul expoziției Ștefan Câlția – Locuri de la Muzeul de Artă Timișoara, va realiza un tur ghidat al expoziției. Participarea se face pe bază de înscriere pe pagina de Facebook a evenimentului sau la nr. de telefon 0256/491592 (secretariatul Muzeului de Artă Timișoara). Primii 30 de înscriși vor fi așteptați la turul de la ora 11. Dacă vor fi mai mult de 30 de participanți, se va organiza un al doilea grup, de la ora 12.30. Turul durează 45 de minute şi este GRATUIT.

„Plicuri şi portrete”: Norman Manea în România

Publicat de Ana Brunner 5 Mai 2014 Comments Off

După întâlnirea cu iubitorii de lectură de la Sighişoara, Norman Manea – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limba română – îşi continuă turneul de promovare a volumului Plicuri şi portrete în alte cinci mari oraşe din ţară. Până pe 18 mai 2014, scriitorul îşi va întâlni cititorii din Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara şi Bucureşti.

Actuala ediţie a volumului Plicuri şi portrete, apărută de curând la Editura Polirom, amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întâlnindu-i acum, pe lângă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertesz, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Diversitatea îşi află coerenţa în acuitatea abordării, în farmecul, enigmele şi impactul personalităţilor evocate. Relatările memorialistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original, declară organizatorii evenimentului.

Întâlniri cu cititorii – Program de evenimente:

BRAŞOV

Norman Manea la Universitatea Transilvania din Braşov

Luni, 5 mai, ora 11.00, Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

Întâlnire cu cititorii la Librăria „St. O Iosif“

Luni, 5 mai, ora 17.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

SIBIU

Norman Manea la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Marţi, 6 mai, ora 14.00, în „Aula Magna” a Bibliotecii Centrale Universitare (Str. Lucian Blaga Nr. 2A)

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Andrei Terian, Radu Vancu, Dragoş Varga

ARAD

Întâlnire cu cititorii la Primăria Arad

Joi, 8 mai, ora 17.00, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei Municipiului Arad

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Gheorghe Mocuţa, Vasile Dan

Amfitrion: Gheorghe Falcă

TIMIŞOARA

Norman Manea la Universitatea de Vest din Timişoara

Vineri, 9 mai, ora 13.00, Amfiteatrul A 12

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Moderatoare: Otilia Hedeşan

Întâlnire cu cititorii la Librăria „Cartea de Nisip”

Vineri, 9 mai, ora 18.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adriana Babeţi, Alexandru Oraviţan

BUCUREŞTI

Norman Manea la Biblioteca Naţională

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”, în parteneriat cu revista Observator cultural

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Miercuri, 14 mai, ora 17.00, Sala „Mircea Vulcănescu”

Invitaţi: Carmen Muşat, Simona Sora, Claudiu Turcuş, Elena Tirziman

Moderator: Ovidiu Simonca

Norman Manea la Conferinţele TNB

Duminică, 18 mai, ora 11.00, Sala mică a Teatrului Naţional Bucureşti

Conferinţă pe tema „Limba exilată”

* * *

Norman Manea (n. 1936), laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami, este profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York.

De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru Întoarcerea huliganului.

În 2010 a primit distincţia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.

Principesa Margareta şi Principele Radu aduc „Crăciunul regal” în Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 15 Decembrie 2013 Comments Off

Dublă lansare de carte regală la Timişoara. Alteţelor Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu ai României îşi vor lansa miercuri, 18 decembrie 2013, începând cu ora 17.00, volumele “Crăciunul regal” şi “Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare”. Evenimentul va fi găzduit de Iulius Mall din Timişoara şi va fi urmat de o sesiune de autografe.

Crăciunul regal de Alteţele Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu ai României vă invită la o călătorie de un secol şi jumătate în care vehicul nu sunt o trăsură, un vagon de tren sau o maşină, ci reşedinţele regale. În calendarul Familiei Regale, sărbătorile de Crăciun reprezintă fila cea mai bogată în înţelesuri, în tradiţii şi credinţă, iar totul are un început mult mai îndepărtat, în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România.

Volumul este structurat în funcţie de locul în care au fost găzduite sărbătorile de iarnă şi bogat ilustrat cu fotografii din fiecare perioadă. În primul capitol, se vorbeşte despre Crăciunul din vremea Regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai, în timp ce cel de-al doilea capitol cuprinde Crăciunul regal din exil. Al treilea capitol este dedicat Crăciunului regal din zilele noastre petrecut la Săvârşin de Regele Mihai şi de familia sa, care, din anul 2001, au reluat tradiţiile dinainte de plecarea Regelui în 1948. Ultima parte a cărţii cuprinde mesajele de Crăciun ale Regelui Mihai din anul 2001 încoace.

Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare de Sandra Gătejeanu Gheorghe, Director de Protocol al Casei Regale a României, ne vorbeşte despre copilăria şi adolescenţa Principesei Moştenitoare, despre studiile şi experienţa comunitară, despre viaţa de familie, interesele şi activităţile întreprinse de Principesa Margareta în folosul României. Volumul-bijuterie este conceput pornind de la amintirile Alteţei Sale Regale şi apelând la documente, fotografii, obiecte personale, dar şi lucruri ce fac parte din Colecţia Regală, unele dintre ele prezentate în premieră în carte.

Ioan T. Morar îşi lansează romanul “Negru şi Roşu” la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 13 Octombrie 2013 Comments Off

O fabulă morală care vorbeşte despre eterna fragilitate a fiinţei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei. Astfel descrie scriitorul Mircea Mihăieş cel mai nou roman de Ioan T. Morar. Negru şi Roşu, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală, va fi lansat marţi, 15 octombrie, la ora 18.00, la Libraria Cartea de Nisip (Victor Vlad Delamarina nr. 1) din Timişoara. Prezintă, alături de autor, Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş şi Daniel Vighi.

***

Georgian Nicolau este un tânăr promiţător: elev fruntaş al Liceului Militar din Câmpina, admirat de colegi şi apreciat de profesori, îşi doreşte cu ardoare o carieră de ofiţer. Aceasta l-ar ajuta să se rupă de trecutul său, de colonia de ţigani din care provine şi de casa mizeră în care au rămas mama şi fraţii săi. Nimeni nu-i ştie secretul şi nici nu-l poate bănui, căci Georgian are tenul deschis la culoare şi ochi albaştri şi, în plus, şi-a inventat un trecut de român. Iar visul i se îndeplineşte. Georgian urcă pe scara ierarhică, participă la cucerirea Odessei şi ajunge chiar un apropiat al idolului său, mareşalul Antonescu. Însă trecutul pe care s-a străduit atât de mult să-l ascundă îl ajunge din urmă când mama şi sora sa sunt deportate în Transnistria, împreună cu mulţi alţi ţigani, din ordinul mareşalului. Atunci Georgian va trebui să ia o decizie, iar viaţa lui îşi va schimba cursul odată cu istoria.

***

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit, ca şef de promoţie, în 1981, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză.

În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucreazaă la Cuvântul şi Alianţa Civică. Între 1990 şi 1991 este redactor-şef la „Varietăţi”, TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu.

Din toamna anului 2004 până în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul Divertis. În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele de versuri: Vara indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), Şovăiala (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010).

Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale.

La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi) şi Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis (2007).

Pe urmele mele în două lumi: România – SUA, lansare de carte la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 9 Septembrie 2013 Comments Off

Curtea Veche Publishing invită cititorii din Timişoara la evenimentul de lansare a volumului „Pe urmele mele în două lumi: România – SUA. Romanul unei vieţi – cronica unei epoci” de Simona M. Vrăbiescu Kleckner. Cartea va fi lansată în prezenţa autoarei, luni, 9 septembrie, ora 18.00, la Café Text din Bastion Theresia. La eveniment vor lua cuvântul, alături de autoare, Gheorghe Ciuhandu şi Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş.

Memoriile Simonei Vrăbiescu-Kleckner acoperă aproape 40 de ani de istorie a familiei sale, materne şi paterne, din al treilea deceniu al secolului XX şi până la plecarea din ţară, în 1965, ca şi de istorie a României.

Este istoria unei boierimi pline de vitalitate şi energie, o aristocraţie rurală harnică şi responsabilă, instruită şi educată, ai căror membri şi descendenţi au deschis ochii într-o Românie mare în curs de modernizare şi prosperă, pentru a-şi trăi, unii tinereţea, alţii senectutea, când nu în închisori sau în exil, în propriile lor case, confiscate fără preaviz, în calitate de chiriaşi al statului, şi înconjrtaţi de ochii şi urechile vigilenţilor lor persecutori.

Memorabile portrete de familie, care fac totodată parte din  panteonul intelectual şi politic al României în cea mai strălucită epocă a ei: familiile Missirliu, Micescu, Ioanid, Giurăscu, Herescu, tulburătoare pilde de voinţă şi curaj alcătuiesc substanţa densă a acestei cărţi. Protagoniştii ei construiseră de-a lungul câtorva generaţii splendide case şi conace, întemeiaseră şcoli şi biblioteci, scriseseră cărţi şi clădiseră politic România modernă, pentru ca, după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii şi verticalităţii morale, să dea încă o dată o lecţie de supravieţuire, a lor şi a valorilor clasei şi lumii lor. Când nu se recalifică,  angajându-se ca normatori, funcţionari, croitorese, etc. îşi refac, prin solidaritate, competenţă, şi încredere, refăc altundeva, în lumea largă, o situaţie materială demnă şi lucrează, cu toate mijloacele aflate la dispoziţie, în beneficiul ţării lăsate în urmă. Autoarea însăşi, ca exponent al acestei lumi, o face.

***

Simona M. Vrăbiescu Kleckner este descendenta unei ilustre familii româneşti, fiică şi respectiv nepoată a lui Gheorghe Vrăbiescu şi Nicolae Vrăbiescu, remarcabili jurişti din perioada interbelică, şi nepoată prin alianţă a marelui profesor latinist Nicolae Herescu. A absolvit ea însăşi Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti în 1949, fără să poată vreodată profesa în domeniu, înainte de a părăsi, în 1965, România comunistă.  În Statele Unite, unde a emigrat, a obţinut două masterate,  unul în informatică, la Universitatea Columbia, în 1969, iar celălalt în drept internaţional public, la Universitatea New York, în 1973.  În SUA a lucrat ca asociat curator la Biblioteca de Drept a Universităţii New York, între 1969 şi 1974, ca şefă a Bubliotecii Juridice  a ONU, între 1975 şi 1986, ca şefa a Secţiei de Referinţă şi Bibliografie a Bibliotecii Dag Hammarskjöld a ONU, între 1986 şi 1987 şi în fine, ca directoare a Bibliotecii Curţii de Comerţ Internaţonal a SUA în perioada 1987-1996.

Între 1991-1996 a fost copreşedinta organizaţiei ACORD, comitet politic pentru promovarea democraţiei în România, desfăşurând  o intensă activitate de lobby pentru ţara de origine la Congresul SUA şi la alte autorităţi americane.  Din 1997 a fost aleasă  preşedinta  comitetului. La  invitaţia  preşedintelui Emil Constantinescu, dna Vrăbiescu Kleckner a activat pro bono în cadrul Preşedinţiei României, în calitate de consilier  personal al preşedintelui Emil Constantinescu vreme de  18 luni (iunie 1999-decembrie 2000), interval de timp în care a locuit în Bucureşti. Activitatea ei în cadrul ACORD şi la Preşedinţia României este relatată în cele două volume publicate: O mărturie provocată – 1995-2000, Bucureşti, 2004 şi Din exil – Lobby în SUA pentru România, New York,  1990-1998.

Călătorie în India cu Iuliana Nălăţan

Publicat de Pagini de Cultura 11 Iunie 2013 Comments Off

Miercuri, 12 iunie, ora 19:00, la Cărtureşti Mercy, străbatem 18.000 de km de călătorii interioare împreună cu Iuliana Nălăţan. În această călătorie, autoarea cărţii „India Darshan” va fi însoţită de Iunia Paşca şi Bogdan Munteanu.

În decursul a două călătorii de şapte luni în total am parcurs India din nord până în cel mai sudic punct. Mai mult de două luni am stat în ashram. În restul călătoriei am admirat natura fiecărui loc, am trecut în viteză prin oraşe gigant, m-am pierdut în sate rupte de civilizaţie, am vizitat palate şi temple. Am văzut India atemporală şi India istorică. Am cunoscut oameni de toate vârstele şi am fost primită cu drag în casele lor. Am dormit pe jos şi în hotel de 5 stele. În final, am străbătut peste 18.000 de km cu autobuzul şi trenul, vizitând locuri din paisprezece state. Cartea prezintă, pe de o parte, descoperirea unei culturi noi, pe de altă parte, călătoria mea interioară, mărturiseşte Iuliana Nălăţan.

Interculturalitatea Banatului: o nouă carte semnată Victor Neumann

Publicat de Pagini de Cultura 15 Martie 2013 Comments Off

O discuţie despre istoria Banatului, despre codul său cultural, despre cum a fost posibil şi ce anume a rămas din melanjul de limbi şi de culturi existent în acest spaţiu de-a lungul vremii. Astfel îi aşteaptă Victor Neumann pe cei ce vor trece astăzi pragul Salonului de Carte Bookfest de la Timişoara. Emeritul profesor îşi lansează vineri, 15 martie, de la ora 17.00, cel mai nou volum: Interculturalitatea Banatului, apărut la Editura Institutului European.

Volumul este prima apariţie dintr-o serie de lucrări editate de Institutul European în colaborare cu Centrul de Cercetări Avansate în Istorie de la Universitatea de Vest din Timişoara.

Lansarea cărţii Interculturalitatea Banatului va avea loc în cadrul Bookfest la Centrul Regional de Afaceri Timişoara (CRAFT). Alături de autor, vor lua cuvântul profesorii universitari Nicolae Ţăran şi Miodrag Milin.

Interculturalitatea Banatului urmăreşte să actualizeze mai vechile dezbateri ale temei, să provoace interpretări alternative ale istoriei şi ale fenomenelor social-culturale locale şi regionale, să profite de acumulările autorului îndatorate preocupărilor de istorie conceptuală din ultimul deceniu. Acest studiu redă în chip fragmentar unul dintre cele mai reuşite experimente regionale ale Europei Centrale, e vorba de cel ce îşi are punctul de pornire în zestrea de convergenţe generate de locuitorii unei regiuni transfrontaliere, precizează organizatorii evenimentului.

***

Expert în domenii precum istoria intelectuală, istoria conceptuală şi teoria istoriei, Victor Neumann este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, fiind şi Directorul Centrului de Studii Avansate în Istorie din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior. Totodată, este membru al Academiei Germano-Române din Mainz, al Academiei de Ştiinţe ale Educaţiei din Belgrad, precum şi al Uniunii Scriitorilor din România. Printre volumele puplicate de acelaşi autor amintim: Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, ed. I, Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 (premiul A.D. Xenopol al Academiei Române); The Temptation of Homo Europaeus, trad. Dana Miu, Columbia University Press, New York, 1993; Istoria evreilor din România. Studii…, Amarcord, Timişoara, 1996; Between Words and Reality, trad. Simona Neumann, Council for Research in Culture and Values, CUA, Washington, D.C., 2001; Neam, Popor sau Naţiune?, Curtea Veche, Bucureşti, ed.I, 2003, ed. II, 2005.

Sursa foto: www.wikipedia.org

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015