Pagini de Cultura

Miercuri, 3 iulie 2019, de la ora 18.00, librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11) vă invită la evenimentul de lansare al campaniei Cartea verii la Bufnițe. Despre O odisee de Daniel Mendelsohn, publicat recent la editura Polirom în traducere din limba engleză și note de Bogdan-Alexandru Stănescu, va vorbi Adriana Babeți, prozatoare, eseistă, critic literar, profesor de literatură comparată și una dintre cele mai îndrăgite scriitoare contemporane. Discuția va fi moderată de Snejana Ung, librar în echipa Bufnițelor, doctorand în filologie și critic literar.

Când Jay Mendelsohn, în vârstă de 81 de ani, se decide să asiste la cursul despre Odiseea lui Homer – ţinut de fiul său –, cei doi, tată şi fiu, pornesc, fără s-o ştie, într-o aventură a cunoaşterii reciproce, înlesnită de lectura textului homeric. Pentru bătrânul Mendelsohn, fost cibernetician, cursul despre Odiseea pare a fi ultima şansă de a relua studiul clasicilor, pe care-l abandonase în liceu, în favoarea matematicii, dar şi de a-şi înţelege fiul, scriitor şi clasicist. Pentru Daniel, înfruntarea săptămânală cu tatăl care îi pune la îndoială interpretările se dovedeşte iarăşi a fi o ultimă şansă: aceea de a pătrunde secretele unui tată de multe ori dificil, aspru şi necomunicativ. Atunci când cei doi se îmbarcă într-o croazieră mediteraneeană ce reface traseul lui Odiseu, Daniel realizează că încă are enorm de învăţat de la bătrânul său tată. O carte-hibrid, O odisee explorează domeniul fragil al relaţiei tată-fiu, dar şi tragedia bătrâneţii, a imposibilităţii de a-ţi cunoaşte cu adevărat părinţii.

”Eseu memorialistic, transcrierea unui seminar despre Odiseea lui Homer, frescă a vieții comunității evreiești din New-York-ul secolului trecut, volum de critică literară, carte a cunoașterii Tatălui, dar și a limitelor propriei înțelegeri, o paidee a bărbatului matur, cartea lui Daniel Mendelsohn este un hibrid fermecător care sper să deschidă o serie de traduceri din opera acestui foarte important critic și eseist american.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)

O odisee de Daniel Mendelsohn a primit Prix Méditerranée 2018 și a fost nominalizată la Baillie Gifford Prize 2017. Daniel Mendelsohn este câştigătorul Prix Médicis Étranger 2007 pentru ediţia în limba franceză a volumului The Lost.

„Mai presus de orice, cartea de faţă e o poveste de dragoste. Mendelsohn îşi croieşte drum prin textul Odiseei, recompunând totodată o istorie mult mai personală, mai cuprinzătoare – cea a propriei familii. Ambele odisee au în centrul lor rătăciri, recunoaşteri, întoarceri acasă. Cartea întreabă şi se întreabă: cum este posibil, de fapt, să cunoşti pe cineva cu adevărat?” (The Wall Street Journal)

Daniel Mendelsohn (n. 1960) este unul dintre cei mai importanţi eseişti şi critici literari americani ai momentului. După absolvirea studiilor de limbi şi literaturi clasice la University of Virginia şi Princeton University, s-a stabilit la New York şi a început să publice în mod regulat eseuri, cronici literare şi articole în The New Yorker şi The New York Review of Books. Dintre cărţile publicate amintim The Lost: A Search for Six of Six Million (laureat cu National Book Critics Circle Award, National Jewish Book Award, Prix Médicis Étranger), The Elusive Embrace: Desire and the Riddle of Identity (1999), Waiting for the Barbarians: Essays from the Classics to Pop Culture (2012). A tradus poemele lui Konstantinos Kavafis. O odisee este prima traducere în limba română din opera lui Daniel Mendelsohn.

Mihnea Mihalache-Fiastru, autorul volumului Expres (Curtea Veche Publishing, 2019), se întâlnește cu cititorii din Timișoara miercuri, pe 26 iune, la librăria independentă La Două Bufniţe. de la ora 18.30, stăm la o șuetă despre viața dură din București și trasăm paralele cu cea din Timișoara, din perioada pre-revoluționară și până azi. Discuția moderată de Vlad-Marko Tollea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Vasile Leac zicea așa: Peste ani, Expres va deveni un volum referențial. E prima carte de proză documentară românească de tip nou. Aici vei descoperi culturi și subculturi dispărute, dictatori și traficanți de droguri, lupte de câini și hoți de mașini, politicieni corupți și biletari ieșiți din circuit. Toate acestea au fost cândva în vogă, au produs efecte și au lăsat urme adânci în memoria multora. Bucureștiul este locul faptelor, orașul meu, spune autorul, unde m-am născut, am crescut și am trăit, alături de alți tineri. Călătorie plăcută!

Mihnea Mihalache‑Fiastru (n. 1982) a absolvit psihologia, iar în prezent trăiește și lucrează în București. A lucrat în presă din ianuarie 2002 până în 2011, iar în perioada 2012–2016 a publicat eseuri pe mai multe site‑uri și în diverse publicații culturale. În vara anului 2015, a inițiat proiectul de antropologie video Ștrăndooț, care s‑a concretizat într‑un eseu video de 45 de minute despre ștrandurile din București, din perioada interbelică și până în prezent, proiectat în mai multe spații culturale și în galerii de artă.

În perioada august 2015 – iulie 2016, a creat serialul web de docu‑fiction Șușanele, concretizat în opt episoade, ale căror premiere lunare au avut loc în instituții culturale, galerii de artă și cinematografe. În noiembrie 2018, a lansat volumul Tehnologia Expunerii Universale, în care a scris despre magazinele universale din Bucureștiul de la sfârșitul anilor ’80, văzute din perspectiva unui copil care suferă de un sindrom obsesional nediagnosticat.

Evenimentul e organizat de Asociația DREGEM în parteneriat cu Curtea Veche Publishing, și e găzduit de librăria independentă La Două Bufnițe și de Hostel Cornel.

Vineri, 10 mai 2019, ora 18.00, la librăria independentă „La Două Bufnițe” (Piața Unirii 11, Timișoara) va avea loc lansarea volumului Opera poetică (II), de Paul Celan, recent apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, cu o traducere din limba germană de George State și o postfaţă de Andrei Corbea. La eveniment vor vorbi Laura Cheie și George State, iar discuția va fi moderată de Snejana Ung.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu editura Polirom și Colectivul de Limba și Literatura Germană al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara și face parte din campania ”Cartea lunii la Bufnițe”, care se derulează lunar. Volumul Opera poetică (II), de Paul Celan va mai fi lansat la Sibiu, București, Cluj-Napoca și Iasi.

„S-a spus cu dreptate că modelul ideal pentru traducătorii lui Celan îl oferă însuşi traducătorul Celan. Fără lecturile din Nietzsche, Heidegger, Adorno şi din eseistica lui Valéry, el nu s-ar fi încumetat să traducă poemul Jeune Parque [...]. Traducătorul trebuie să fie el însuşi poeta doctus, altfel spus să dispună de aptitudinea exersată de a detecta sensurile apropiate şi îndepărtate, să reconstituie aluziile biografice şi culturale, inclusiv ţesutul intertextual al dialogului cu alţi poeţi, unii traduşi de Celan, să revadă istoria genezei textelor şi contextele lor, să descifreze, în definitiv, cu smerenia datorată «textului‑sursă», o încifrare cu care s-a îndeletnicit oricum o cuprinzătoare exegeză, oricând consultabilă. Am convingerea că în cazul traducerii de faţă putem conta pe împlinirea unui program intelectual aflat la înălţimea misiunii asumate.” (Andrei Corbea)

***

Unul dintre spiritele care au marcat gândirea poetică europeană a secolului XX, Paul Celan (Paul Antschel) s-a născut la Cernăuţi, în 1920, într-o familie de evrei vorbitori de limbă germană. Studiile universitare le începe la Tours, unde pleacă în 1938; revine în România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. După 22 iunie 1941 este mobilizat în detaşamentele de muncă obligatorie pentru bărbaţii evrei la Rădăzani, Fălticeni şi Tăbăreşti; părinţii mor succesiv în lagăre din Transnistria, unde fuseseră deportaţi în iunie 1942. În aprilie 1945 Celan se refugiază la Bucureşti, unde va locui până în decembrie 1947, când părăseşte definitiv România. După şase luni petrecute la Viena, se stabileşte la Paris. Studiază la Sorbona, iar din 1959 ocupă postul de lector de limba germană la École Normale Supérieure. Poet de limbă germană, Celan publică primul volum de versuri, intitulat Nisipul din urne, la Viena, în 1948; patru ani mai tîrziu apare Mac şi memorie, cartea care i-a adus recunoaşterea criticii, urmată, rând pe rând, de volumele ce l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX: Din prag în prag (1955), Gratii de vorbă(1959), Roza Nimănui (1963), Schimbare de suflu (1967) sau, postum, Ograda timpului (1976). De asemenea, va traduce în germană din, printre alţii, Paul Valéry, Henri Michaux, René Char, Osip Mandelştam, precum şi prima carte franceză a lui Emil Cioran. Paul Celan primeşte în 1958 Premiul Literar al Oraşului Bremen, iar în 1960 i se decernează Premiul Georg Büchner. Bolnav, se sinucide în 1970.

Vasile Leac lansează cel mai recent volum de poezie, Monoideal, apărut în colecția Vorpal e editurii Nemira. Invitat, alături de autor, este poetul Șerban Foarță, iar moderatorul întâlnirii este scriitorul Alexandru Potcoavă. Evenimentul are loc joi, 7 februarie 2019, ora 18.00, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11).

”După ce ai desfăcut în bucăți toate mașinăriile, ai deodată în față un O.Z.N. și nu mai simți nicio dorință să analizezi bucată cu bucată, nicio dorință s-arăți că ai înțeles cum funcționează, că te-ai prins de tehnici și mecanisme, ci pur și simplu te uiți la el și la extraterestrul care face cu mâna dindărătul hubloului. Îi privești strălucirea și inadecvarea aici, în lumea în care a aterizat, singurătatea continuă și atât. Așa e și cu acest volum al lui V. Leac.” (Svetlana Cârstean)

V. Leac (n. 1973) trăieşte şi lucreaza în Arad și București. A publicat mai multe cărți de poezie: Seymour: sonată pentru cornet de hârtie, Ed. Vinea (2005, 2006, 2013); Dicționar de vise, Ed. Cartea Româneasca, 2006; Lucian – un experiment, CDPL, 2009; Toți sunt îngrijorați, Ed. TracusArte – colectia NEO – 2010, 2015; Unchiul este încântat, Ed. Charmides, 2013. Membru fondator al grupării literare Celebrul animal și al revistei Ca și Cum. În 2012, împreună cu Bianca Băila, înființeaza MOI la Timișoara; curator al evenimentului W.A.D. Arad, 2014. Filme: 2014 – The Village Drones (I); 2015 – The Village Drones (II); Trasee descriptive cu intrus.

„Întotdeauna mi-am dorit să scriu poeme pentru doi, trei astronauți ușor distrați, în care abia mai pâlpaâe viața; navighează, așa, fără o destinație precisă. Vreau să-ți imaginezi surâsul astronautului stând acolo, lângă hublou, la o masă; sorbind din băutură – oare ce-o fi bând? După lectură să ai impresia că poemul se ridică (din pagină) în vârful picioarelor; te sărută pe obraz; apoi se îndepărtează în fugă; se oprește; se întoarce și-ți râde în nas, ca un copil șmecher despre care ai impresia că știe secretul fericirii.” V. Leac

B.J.T. îţi face Semn. De carte! Consiliul Judeţean Timiş şi Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” propun o nouă LecTură de Forţă. Un turneu de promovare a literaturii în şcoli şi licee.

Fiecare participant(ă) se va prezenta la eveniment cu o carte preferată. Fragmentul preferat va fi marcat de semnul pus la dispoziţie de către B.J.T. Dezbaterea va porni de la opţiunile de lectură ale elevelor şi elevilor: ce cărţi le plac şi de ce? În ce măsură şcoala îi apropie de literatură? În anul Centenarului, B.J.T. realizează lunar câte un semn de carte special. Primul eveniment din seria menţionată va avea loc la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, marţi, 27 ferebruarie, ora 11⁰⁰.

Luna Francofoniei începe la Institutul Francez din Timişoara cu o lansare de carte despre receptarea lui Roland Barthes în România. Despre perspectivele noi pe care le deschid scrierile româneşti asupra operei barthiene va vorbi chiar autorul volumului „Roland Barthes, mitologii româneşti”, Alexandru Matei, la întâlnirea cu publicul din 1 martie, ora 18:30, de la Institutul Francez.

Roland Barthes şi România? Iată o alăturare care poate părea surprinzătoare! Puţini ştiu însă că, în urmă cu 70 de ani, un tânăr pe nume Roland Barthes ajunge la Bucureşti în calitate de bibliotecar la Institutul Francez, devenind mai apoi ataşat cultural al Ambasadei Franţei în România. Cartea lui Alexandru Matei – „Roland Barthes. Mitologii româneşti” – nu se axează pe „perioada românească” a eseistului francez, deşi o evocă şi îi atribuie a anumită influenţă asupra evoluţiei gândirii sale ulterioare. Autorul se concentrează pe receptarea lui Roland Barthes în România sub comunism, realizând o radiografie a mediului cultural românesc din acea perioadă.

Eseul s-a bucurat de o receptare laudativă din partea celei mai importante specialiste contemporane a operei barthiene. Tiphaine Samoyault este de părere că lucrarea „relatează un episod pasionant al relaţiilor dintre Franţa şi România şi oferă, în acelaşi timp, un eseu remarcabil despre Roland Barthes.” Alexandru Matei este, de altfel, un cercetător al subiectului recunoscut pe plan internaţional, acesta contribuind la volumul „État Présent” dedicat centenarului Barthes şi publicat în revista „French Studies” în 2015. Pentru a-şi documenta cartea, autorul a avut acces la Fondul Roland Barthes de la Biblioteca Naţională a Franţei, graţie unei burse din partea Guvernului Francez.

Pentru cei care se întreabă de unde vine interesul pentru acest subiect, Introducerea cărţii oferă câteva răspunsuri. „De ce Roland Barthes? Pentru că primul lui text este despre Nietzsche şi tragedia greacă, deşi era un tip de stânga./ Pentru că era minoritar din toate punctele de vedere – deşi occidental./ Pentru că a oscilat între detergent şi filosofie zen, fără să se hotărască niciodată./ Pentru că, dacă-l citim în oglinda scrierilor intelectualilor români, găsim explicaţii”, afirmă Alexandru Matei.

La discuţiile ocazionate de lansarea cărţii „Roland Barthes, mitologii româneşti”, vor aduce completări invitaţii serii, Adriana Babeţi şi Vasile Popovici, critici literari şi profesori universitari la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara. La finalul întâlnirii, cărţile vor putea fi achiziţionate, cu autograf, de la standul librăriei Cartea de nisip.

Evenimentul face parte din programul Lunii Francofoniei la Institutul Francez din Timişoara.

Lire c’est grandir / Citind, creştem mari! Cu această convingere, Mediateca Institutului Francez inaugurează Biblioteca micilor francofoni – un spaţiu dedicat copiilor care încep să înveţe franceza. 400 de documente diverse (cărţi, CD-uri şi DVD-uri) le stau la dispoziţie pentru a creşte de la nivelul debutant până la un nivel intermediar.

Firul roşu al acestei noi secţiuni a mediatecii îl constituie binecunoscuta serie franceză Le Loup, celebrul personaj devenind mascota Bibliotecii micilor francofoni. Lupul, însoţit de fratele său mai mic, P’tit Loup, îi va ghida pe copiii de grădiniţă şi din şcoala primară în învăţarea limbii franceze prin situaţiile de comunicare obişnuite întâlnite la vârsta lor.

Inaugurarea oficială va avea loc joi, 25 ianuarie, la ora 11, cu un spectacol muzical interactiv susţinut de Andreea Şandru.

Pentru mai multe informaţii vizitaţi pagina www.institutfrancais.ro.

Proiectul librăriei independente La Două Bufniţe, Cartea lunii la Bufniţe, continuă şi în anul 2018. Vineri, 12 ianuarie, de la ora 19.00, la librăria din Piaţa Unirii nr. 11 are loc lansarea volumului de poezie “Bani. Muncă. Timp liber” de Elena Vlădăreanu, apărut în colecţia Vorpal a editurii Nemira, ales pentru campania Cartea lunii la Bufniţe. Alături de autoare, vor prezenta Daniela Raţiu – scriitor, jurnalist şi om de televiziune şi Alexandru Potcoavă – poet, prozator şi librar.

Anul trecut, 4 autori au fost parte din această campanie de promovare a literaturii: o autoare străină – Clara Uson, din Spania, cu romanul Fiica Estului, apărut la editura Polirom, în traducerea doamnei Mariana Sipoş şi trei autori români – Bogdan-Alexandru Stănescu, cu romanul Copilăria lui Kaspar Hauser, editura Polirom, 2017, Daniel Vighi cu romanul Mort în Patagonia, editura Polirom, 2017 şi Viorel Marineasa şi cartea de dialoguri cu Robert Şerban, Prozator din silă, editura Casa de Pariuri Literare, 2017.

Bani. Muncă. Timp liber de Elena Vlădăreanu a fost aleasă pentru campania Cartea lunii ianuarie la Bufniţe, fiind primul volum de poezie ales în acest proiect.  Volumul a apărut în colecţia de poezie Vorpal, a editurii Nemira, la târgul de carte Gaudeamus de la Bucureşti, în luna noiembrie 2017, unde a fost în topul vânzărilor pentru editură.

„O carte despre condiţia artistului/artistei, despre cutumele lumii literare româneşti în care trăim. O artă poetică despre cât de nepoetică poate fi supravieţuirea. Elena Vlădăreanu dă voce tuturor vocilor care şoptesc pe la colţuri, dar nu vorbesc despre propria condiţie, dă o voce, în mod radical, frustrării, furiei şi fricilor unor artişti care nu mai au timp să se ocupe de arta lor, fiind confiscaţi de ştiinţa supravieţuirii, captivi în ecuaţia bani/muncă/timp liber. O voce plasată în afara metaforei şi a iluziei. Mai mult ca niciodată, Elena Vlădăreanu îşi confirmă în această carte stilul, forța, dar şi misiunea pe care şi-a asumat-o”, declara Svetlana Cârstean, coordonatoarea colecţiei de poezie Vorpal a editurii Nemira.

Elena Vlădăreanu s-a născut în 1981, în Medgidia, judeţul Constanţa. A absolvit cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti şi are un masterat în studii vizuale la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii. A debutat în colecţia underground Carmen coordonată de Un Cristian (Cristian Cosma) în 2001, iar oficial, în 2002, cu volumul Pagini (Editura Timpul). A publicat Fisuri (Pontica, 2003), europa. zece cântece funerare (Cartea Românească, 2005), spaţiu privat. A notebook, cu 33 de ilustraţii de Dan Perjovschi (Cartea Românească, 2009), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016). Volumul spaţiu privat a fost tradus în italiană de Gabriele di Palma şi a apărut în 2016 la Editura Pietre Vive. Împreună cu partenerul său, regizorul Robert Bălan, a creat mai multe performance-uri şi spectacole, cel mai recent fiind Identic natural, în 2016. În prezent, realizează o emisiune despre filme la Radio România Cultural, trăieşte şi lucreaza în Bucureşti.