• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Bucureşti, bulevardul Dacia 77. O poveste franco-română

Publicat de Pagini de Cultura 14 Noiembrie 2016 Comments Off

În acest an Institutul Francez din Bucureşti a împlinit 80 de ani de existenţă, de la stabilirea sediului său din Bucureşti pe bulevardul Dacia nr.77. Ocazie cu care a fost lansată cartea „Bucureşti, bulevardul Dacia 77. O poveste franco-română“ de Richard Edwards. Volumul va fi prezentat şi la Timişoara, la eveniment urmând a fi prezent şi autorul.

Prietenii Institutul Francez din România sunt aşteptaţi sâmbătă, 19 noiembrie, la ora 11.00, la Librăria Cărtureşti Mercy (Str. F.Mercy, nr.7), unde au ocazia să-l cunoască pe Richard Edwards, dar şi povestea casei Olănescu în care, de opt decenii, îşi desfăşoară activitatea Institutul Francez din Bucureşti.

Povestea din carte începe în 23 ianuarie 1936, dată la care, la cererea unui grup de intelectuali şi diplomaţi francezi şi români, Franţa cumpără casa Olănescu pentru a înfiinţa un Institut de Studii Superioare. Ea avea să treacă în curând prin vremuri grele: sunt anii celui de-al Doilea Război Mondial şi cei ai dictaturii comuniste. Cu toate acestea, 80 de ani mai târziu, la numărul 77 de pe bulevardul Dacia, ea este încă sediul Institutului Francez din Bucureşti.

Încercând să-i reconstituie istoria, Richard Edwards cercetează „memoria locului“, la Bucureşti şi la Nantes, la Paris şi la Berlin, dezvăluind amintiri, secrete, bucurii şi uneori temeri. În această înstărită casă boierească, a cărei organizare interioară se va modifica mereu de-a lungul deceniilor, redesenându-şi neîncetat până şi planurile, cronicile şi portretele dau viaţă unei istorii franco-române, istoria prieteniei dintre două ţări.

Richard Edwards este un călător, nu atât prin lume, cât printre pietre, cele vechi, cele care ne lasă să citim istoria oamenilor. Timp de şapte ani a condus Centrul Cultural Internaţional la Salina Regală din Arc-et-Senans, în regiunea Franche-Comté. Astăzi este cronicarul unei Românii aparte la Radio România Internaţional.

Cartea este disponbilă în limba română (Editura Humanitas) şi în limba franceză (apărută la Editura Non Lieu).

Lecturi în premieră, din volume inedite pentru cititorii români, la FILTM

Publicat de Pagini de Cultura 24 Octombrie 2016 Comments Off

Cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest” va prilejui publicului timişorean nu doar întâlnirea cu nume de primă mărime ale literaturii contemporane, ci şi lecturi în premieră, din volume inedite pentru cititorii autohtoni. Festivalul va avea loc în perioada 25-28 octombrie 2016 şi reuneşte la Timişoara scriitori din Franţa, Rusia, Croaţia, Republica Macedonia, Spania, Ucraina, Serbia şi România.

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai importante şi apreciate voci ale literaturii contemporane, cea care a devenit, în ultimii ani, o adevărată autoritate morală în Rusia, va citi, în premieră la Timişoara, din cea mai recentă carte a sa tradusă în limba română. Este vorba despre romanul Imago, apărut zilele acestea la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo – o construcţie epică impresionantă, în care tragedia e mereu subminată de elementele comice. Un mare roman despre iubire, destine şi caractere, Imago acoperă peste o jumătate de secol de istorie, de la funeraliile faraonice ale lui Stalin până la moartea poetului exilat Iosif Brodski.

Scriitoarea spaniolă Clara Usón va citi la FILTM 2016 un fragment din cel mai cunoscut roman al său, Fiica Estului, a cărui ediţie în limba română este programată să apară în toamna acesta la Editura Polirom, în traducerea Marianei Sipoş. Despre romanul Fiica Estului – bestseller internaţional, o carte pentru care Clara Usón a primit nenumărate premii literare de prestigiu – se spune că este unul dintre cele mai puternice romane dedicate Balcanilor publicate în ultimii ani, o carte care dezvăluie atrocităţile războiului şi pericolul naţionalismului mai mult şi mai profund decât poate să o facă un manual de istorie. Romanul spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica generalului sârb Ratko Mladić, comandantul şef al Republicii Srpska în timpul războiului din Bosnia, un copil care îşi adulează tatăl, până când, la 23 de ani, află despre atrocităţile comise de tatăl său şi îşi ia viaţa.

Lecturi inedite în cadrul celei de a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara vor susţine şi poeţii străini invitaţi: poetul macedonean Nikola Madzirov, considerat una dintre cele mai puternice voci lirice ale Europei, şi poetul croat Delimir Rešicki, un nume care s-a impus cu succes în lirica europeană contemporană.

Şi scriitorul român Marius Chivu va citi tot un fragment în premieră absolută, din cea mai recentă carte a sa, Trei săptămâni în Anzi, volum aflat în pregătire la Editura Humanitas.

De asemenea, poetul timişorean Adrian Bodnaru ne propune o lectură a unor versuri inedite, din volumul în pregătire O vară întreagă sau mai multe la rând.

Cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara le prilejuieşte iubitorilor de literatură din Timişoara întâlnirea cu scriitori din Franţa, Rusia, Croaţia, Republica Macedonia, Spania, Ucraina, Serbia şi România. Conferinţe, dezbateri, lecturi publice, evenimente dedicate copiilor, întâlniri ale scriitorilor cu elevii de la cele mai importante licee din Timişoara compun arhitectura ediţiei din acest an a Festivalului.

• Detalii despre programul ediţiei din acest an, pe www.filtm.ro

Cele mai frumoase cărţi din Romania – expuse în galeria Pygmalion

Publicat de Pagini de Cultura 21 Septembrie 2016 Comments Off

Să admiraţi. Să priviţi. Să răsfoiţi cele mai frumoase apariţii editoriale din România. Cele mai frumoase cărţi. Şi asta vreme de două săptămâni între 22 septembrie şi 4 octombrie. Atât cât, în galeria Pygmalion din Casa Artelor vor sta adăpostite… cele mai frumoase cărţi itinerante la Timişoara. Adică exponatele din cadrul proiectului cu acelaşi nume pus la punct de Asociaţia pentru performanţă şi cultură.

Expoziţia cuprinde o selecţie de albume, cărţi de artist şi în ediţie limitată, din arhiva celor patru ediţii ale concursului “Cele mai frumoase cărţi”. Cele mai frumoase cărţi din România este un proiect cultural cu desfăşurare anuală, dedicat designului de carte, dimensiunii artistice a cărţii văzută ca obiect. Proiectul reinstituie designul de carte ca reper în relaţia cititorului cu cartea. Proiectul a fost iniţiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesioniştii din lumea editorială, cât şi pentru designerii, graficienii independenţi şi publicul larg, oferind un cadru de apreciere şi o perspectivă internaţională, spun organizatorii evenimentului.

Proiectul a mai cuprins şi conferinţe, ateliere, activităţi de stimulare a lecturii, întâlniri profesionale, participarea cărţilor realizate de ilustratori / designeri români la expoziţii şi târguri de carte în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş, dar şi Frankfurt, Leipzig, Londra, Paris, Stockholm.

Deschiderea oficială a ediţiei timişorene a expoziţiei “Cele mai frumoase cărţi” are loc joi, 22 septembrie, la ora 18.00, în galeria Pygmalion din Casa Artelor.

Lecturi publice şi premiere absolute, la LitVest 2016

Publicat de Pagini de Cultura 20 Septembrie 2016 Comments Off

În perioada 21-23 septembrie 2016, Timişoara se redefineşte literar. Ajuns la cea de a cincea ediţie, Festivalul Internaţional de Literatură LitVest vine şi în acest an cu manifestări inedite şi multe surprize pentru iubitorii de lectură. Printre multe altele, LitVest propune două mari lecturi publice – Rectilinia şiLiteratura intră-n joc –, fiecare eveniment urmând să reunească peste 500 de participanţi.

LitVest este primul festival major care se desfăşoară după desemnarea Timişoarei drept Capitală Europeană a Culturii. Ca instituţie care a transformat oraşul în Capitala lecturilor publice, Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” va puncta… ca la carte momentul. Manifestarea va integra, de o manieră cel puţin inedită, portdrapelele aflate la intrarea în Parcul Central. Ce vor conţine „manuscrisele” de 4mp care vor fi de-rulate în deschidere? În ce fel vor sublinia ele contribuţia bibliotecii la dezvoltarea oraşului şi a oraşulului la dezvoltarea conceptului de bibliotecă? Sunt doar câteva dintre întrebările care îşi vor primi răspunsul miercuri, 21 septembrie, ora 12:00, în Parcul Central, declară Tudor Creţu, directorul B.J.T.

Se va citi alternativ: invitaţii la festival, din creaţia proprie; reprezentanţii instituţiilor partenere, din poeţii trecuţi dincolo ai Timiţoarei. Organizatorii evenimentului dezvăluie doar o surpriză: în cazul lui Ion Monoran (1953-1993) lectura va fi efectuată de către fiul acestuia, Paul Monoran.

Totodată, Rectilinia deschide o nouă pledoarie a B.J.T., care lansează propunerea ca pe Aleea Personalităţilor să fie amplasat şi un bust al lui Sorin Titel, cel mai important romancier bănăţean şi personalitatea tutelară a instituţiei.

Dacă Rectilinia vine în continuarea celei mai mari lecturi publice organizate în 2016 în România, Concentrica, Literatura intră-n joc este o premieră absolută. Pe terenul de sport al Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” vor fi desenate, cu cretă albă, contururile simbolice ale unor elemente definitorii pentru condiţia, de azi, a cărţii. Demersul nostru parafrazează – creativ, sperăm – desenele de la Nazca (Peru), descifrabile mai ales de sus. Elevii vor asista de la ferestre, precizează organizatorii LitVest. Dincolo de aceste aspecte, evenimentul este, ca toate celelalte, deschis publicului larg. Vor citi protagoniştii festivalului, precum şi elevi şi profesori ai liceului gazdă.

Ca în fiecare an, LitVest presupune şi realizarea de pictoriale cu scriitori în ipostaze inedite. Fotografiile vor fi reunite într-un album şi într-o expoziţie care vor fi lansate în oraşele din care provin invitaţii. LitVest generază astfel atât spectacole publice de lectură, cât şi un conţinut documentar unice în România. Printre invitaţi se numără Ion Pop, Cornel Ungureanu, Radu Aldulescu, Radu Andriescu, Ion Barbu, Eugen Bunaru, Svetlana Cârstean, Denis Čokić (Serbia), Ioan Groşan, Claudiu Komartin, Cosmin Perţa şi Sven Popović (Croaţia).

Program – selecţie

Miercuri, 21 septembrie

• Ora 12.00 - Rectilinia, spectacol urban de lectură. (Parcul Central, Aleea Personalităţilor)

• Ora 18.00 - Dialog despre o carte de dialoguri, Exerciţii de apropiere, de Eugen Bunaru, Editura Universităţii de Vest, 2016 (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Joi, 22 septembrie

• Ora 12.00 - Literatura intră-n joc. Premieră absolută: experiment public de lectură la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, (terenul de sport)

• Ora 18.00 - Sesiune Institutul Blecher. Despre revista Poesis International şi proiectele Casei de editură Max Blecher. Prezintă Claudiu Komartin (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Vineri, 23 septembrie

• Ora 12.00 - Ion Pop, o retrospectivă… la zi. Moderator: Cornel Ungureanu (Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3)

• Ora 18.00 „Degustare” foto: Ion Barbu, Sticle pentru minte, inimă şi literatură (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Evenimentul este organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” şi Consiliul Judeţean Timiş.

Biblioteca pentru toţi Alcalay – The story

Publicat de Pagini de Cultura 24 Iunie 2016 Comments Off

Biblioteca pentru toţi – BPT din primele ediţii s-a tipărit exclusiv ca o serie de cărţi de tip poche, sau în format de buzunar, accesibil ca preţ publicului larg, adresată micilor funcţionari, târgoveţi, muncitori, elevi… Influenţată poate de seria editorului din Lepzig lansată tocmai din 1867, denumită Universal Reclam Bibliotek, care a văndut din start 5000 de exemplare a primului număr ca un succes fulminant… Să revenim la seria românească, promovată la început de D. Stăncescu şi publicată de la 1 martie 1895 de Casa de Editură Carol Müller. Primul număr a fost ales volumul “Poveşti alese” de H. A. Andersen, traducerea de D. Stăncescu. Prima serie a colecţiei a constat în emiterea de 178 de numere.

După 1899, colecţia a fost preluată ca şi afacere de Casa de Editură a Librăriei Alcalay, care a continuat numerotarea de la numărul 179. Editor de geniu, Leon Alcalay (1847-1920) a continuat seria volumelor cu succes, ajungând în începutul anilor ‘20 la 1104 titluri distincte, cu variate reeditări, având tematici cât mai felurite. A funcţionat ca şi editor şi librar, impunându-se de departe în epocă. Între anii 1943 – 1949, Biblioteca pentru toţi a fost editată de puternicul pol de cultură, celebra Editură Socec. În acei ani, mijlocul number one de popularizare era internetul anilor 1900, adică seria de cărţi de buzunar accesibilă oricui, totuşi cu un mic efort financiar, costau în medie între 30 şi 60 de bani bucata. Mulţi şcolari şi-au făcut mâna, ca să zicem aşa, cu o formare de cultură şi iniţiere prin aceste simpatice broşurele. Atractivă este şi coperta, cu o grafică de prezentare cât mai plăcută. Se observă un ancadrament a unui birou marcat de două elemente vertical de decorare împrejmuite de lauri şi cu vârfuri sculptate, printre care se citeşte artistic numele Biblioteca pentru toţi. Pe piaţă apare şi concurenţa tot la preţuri reduse cu alte colecţii similare, nu putem omite aici să amintim Colecţia Căminul, în apariţii de mare succes în perioada interbelică.

Imagini şi comentarii AICI

Din 1959, noua putere populară instalată redescoperă acest instrument de popularizare la mase şi iniţiază continuarea seriilor sub egida ESPLA, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, redefinită din ianuarie 1961 în Editura pentru Literatură. În 1970 în timpuri mai liniştite şi deschise politic, se tipăreşte sub denumirea de Editura Minerva, seria nouă, începând cu noul număr 1. Grafica copertei şi sigla, un mare nou succes, de parcă mereu BPT a fost simbolul norocului şi al vânzărilor în piaţă. Încheiem aici aceste scurte date despre acest camarad tăcut, loial, accesibil şi prietenos al tinerilor din câte şi câte generaţii. Un bunic al Google-lui, la fel de eficient. La revedere BPT, seria clasică!

Mihai Petrescu

“Pătura care citeşte” se reîntoarce în Piaţa Unirii

Publicat de Pagini de Cultura 9 Iunie 2016 Comments Off

Ajunsă la cea de a IV-a ediţie, Pătura care citeşte, picnic urban de lectură organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş “Sorin Titel”, se reîntoarce în Piaţa Unirii, locul de desfăşurare a primei ediţii (2013). Evenimentul va avea loc joi, 9 iunie, începând cu ora 18.00, şi cuprinde concerte, lecturi în surse inedite de lumină, dar şi expoziţii pe aleile din Piaţa Unirii.

Manifestarea, ce reuneşte anual circa 300 de participanţi din întregul judeţ, va începe cu prezentarea participanţilor şi partenerilor B.J.T., moment urmat de un concert susţinut de Radu Stoica & Trupa Vest. De la ora 19.00, publicul este invitat să participle la un dialog pe tema Ce, cum, unde citim?, iar jumătate de oră mai târziu la vernisajul Fototeca B.J.T., expoziţie la şevalet pe aleile Pieţei Unirii.

De la ora 20.00, scriitorii timişoreni vor intra în dialog direct, „la pătură”, cu cititoarele şi cititorii, moment urmat de alte două concerte: Radu Stoica & Trupa Vest (ora 20.00) şi Peregrinii (ora 20.45). Cea de-a patra ediţie a picnicului urban de lectura Pătura care citeşte se va încheia cu Lumini-putere (Lecturi aprinse), eveniment realizat în colaborare cu Timişoara Bikers.

Totodată, în deschiderea şi închiderea evenimentului, va avea loc prezentarea publică a primelor două videoclipuri de promovare a cărţii/lecturii, parte a proiectului Studio Text, realizate de către B.J.T., care, din toamnă, vor rula în media naţionale.

Sursa foto: www.facebook.com/Biblioteca-Judeteana-Timis

Colecţia Povestiri Ştiinţifico-Fantastice. Seria 1955-1974

Publicat de Pagini de Cultura 1 Iunie 2016 Comments Off

Suplimentul editat de redactorul Adrian Rogoz s-a dorit a fi un gen periodic de literatură pentru elevi și tineri editat sub egida revistei de popularizare a științei în rândul maselor, Știinţă şi Tehnică, care făcea legea în acei ani, atât ca informații, noutăți, editorial dar și ca prezentare grafică.


CPSF a avut primul număr la 1 octombrie 1955 și a fost urmat de tipărirea în toată seria I-a de 466 de numere, publicate de două ori sau, pentru o scurtă perioadă, de trei ori pe lună, până în aprilie 1974. Primele 80 de numere au fost traduse și în limba maghiară. Marcată de succesul anterior, a fost reluată noua serie de după 1990, sub numele Anticipația-CPSF.

Dacă ne gândim la atmosfera politică din 1955, atunci apariția unei astfel de reviste accesibile tuturor, nu însemna decât o extraordinară șansă spre progres și libertate. Imaginile reproduse, spun eu, cu o bună prezentare grafică, alături de textele traduse sau cele scrise de autori români, au dus la formarea unei colecții excelente, ce se poate bate – încă – de la egal la egal cu orice se publică acum, după 61 de ani…

Să enumerăm câteva din primele titluri: Meteoritul de Aur de Octavian Sava, Indienii de Vitalii Trenev, Uraniu de Adrian Rogoz și Cristian Ghenea, Ghidul din Lună de Mircea Șerban și multe altele. Oricum, lansăm invitația iubitorilor genului să le răsfoiască, vor avea ce citi, iar oferta gratuită de pe net există, încă…

http://www.psihologiaonline.ro/biblioteca-online-mainmenu-66/67.html?task=view

http://www.psihologiaonline.ro/biblioteca-online-mainmenu-66/70.html?task=view

* * *

Despre fondator, Adrian Rogoz, acesta porneşte la drum ca poet, dar şi prima sa povestire fantastică o scrie cam pe la 13 ani. Reuşeşte să câştige premiul II ex aeuo pentru acest gen de povestiri ştiinţifico-fantastice din anul 1955 cu nuvela SF Inimă de Ciută, co-autor Cristian Ghenea, iar din octombrie 1955 cu ajutorul redactorului-şef al revistei Ştiinţă şi Tehnică, editează formidabila serie CPSF ce apare până în aprilie 1974.

Mihai Petrescu

“Istoria Banatului’”, ediţia a doua revizuită şi adăugită, va fi lansată şi dezbătută joi, 5 mai, de la ora 11:00, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Cartea este coordonată de istoricul Victor Neumann şi are peste 700 de pagini ce conţin date istorice bine documentate şi analizate din istoria regiunii Banat, din ultimii 300 de ani.

Invitat special va fi reputatul istoric Răzvan Theodorescu. La dezbatere vor mai participa Marilen Pirtea (rectorul UVT), Ion Păun Otiman (preşedintele filialei Timişoara a Academiei Române), Miodrag Milin şi Victor Neumann. Dezbaterea va fi moderată de Valy Ceia.

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” (apărut la Editura Academiei Române) abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice sunt direct legate de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor, atâta vreme cât are un trecut de la care se poate revendica”, spune prof. dr. Victor Neumann.

Evenimentul este organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Cluburile Rotary din Banat.

Éric Vuillard, laureatul Premiului Goncourt 2017, vine în România

“Ordinea de zi”, cea mai dezbătută carte francofonă a anului, va fi lansată oficial la București, Timișoara și Iași.

Migraţia, în dezbatere la Timişoara. UVT găzduieşte Conferinţa RoMig

Conferinţa RoMig se va desfăşura în acest an la Timişoara, în perioada 11-12 septembrie, fiind găzduită de UVT.

“Povestea unui pierde-vară”, în deschiderea Ceau, Cinema!

Filmul regizat de Paul Negoescu va fi proiectat în premieră la Timişoara în deschiderea Festivalului Ceau, Cinema!

Cântecele aerului, cel de-al doilea modul al Atelierului Identitate

Luna iulie reuneşte din nou la Teatrul Naţional oameni preocupaţi de recuperarea prin muzică a trecutului.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015