Pagini de Cultura

Noua colecţie dedicată copiiilor şi adolescenţilor prezintă cărţi de aventuri, romane fantasy, cărţi ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale actuale, precum Elif Shafak, Sophie Kinsella sau Ian McEwan, care sunt autori deja îndrăgiţi de publicul românesc, public care are acum ocazia să-i cunoască şi în ipostaza de autori de literatură young adult sau pentru copii. Colecţia va fi prezentată joi, 22 decembrie, la Timişoara.

Radu Pavel Gheo, Alina Radu, Simona Constantinovici şi Daniela Raţiu sunt scriitorii-părinţi care vor citi copiiilor şi adolescenţilor din cărţile apărute în noua colecţie Polirom Junior joi, 22 decembrie 2016, de la ora 18.00, la librăria La Două Bufniţe:

Casa Heap, primul volum al Trilogiei Iremonger, de Edward Carey, cu ilustraţiile autorului – lectură de Radu Pavel Gheo

Clod, din clanul Iremongerilor, suferă de o boală ciudată: aude cum şoptesc obiectele. O furtună e pe cale să se abată asupra Casei Heap, care se înalţă în mijlocul unei mări de gunoaie şi vechituri strînse de prin întreaga Londră, iar Iremongerii devin neliniştiţi şi şoaptele se înteţesc. Cînd Clod o întîlneşte pe Lucy Pennant, o orfană sosită de curînd din oraş, totul se schimbă. Secretele care ţin Casa Heap laolaltă prind să se destrame, dînd la iveală o taină sinistră ce ameninţă să distrugă lumea lui Clod.

Este o carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani .

Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său, de Elif Shafak, cu ilustraţii de Zafer Okur – lectură de Alina Radu

N-o cheamă nici Violeta, nici Lăcrămioara, nici Camelia. Cît e ea de inteligentă, de curajoasă şi de plină de imaginaţie, se împiedică şi se întristează mereu de un singur lucru: numele său, care nu-i place nici în ruptul capului. Părinţii ei i-au dat un nume tare ciudat: Sakız Sardunya, adică Muşcată Curgătoare, o floare care n-are altă treabă decît să atragă păsările colibri. Fetiţa nu are fraţi sau surori, iar prietenii ei cei mai buni sînt cărţile, singurele care nu rîd de numele ăsta curios. Numai că nici ele, cărţile, nu-s prea fericite pe lume: printre atîtea jocuri video şi desene animate de la televizor, copiii au uitat să mai asculte şi să mai inventeze poveşti, aşa că tărîmul lor fermecat e în primejdie. Muşcată Curgătoare e tare speriată: doar n-o să fie ea singură în stare să-l salveze, nu?

Este o carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 10 ani.

Viaţa secretă a albinelor, de Sue Monk Kidd – lectură de Simona Constantinovici

Lily Owens are paisprezece ani şi o singură prietenă de cînd mama ei nu mai e: o servitoare de culoare doldora de idei trăsnite, Rosaleen. Să fii afro-american în Carolina de Sud a anilor 1960 nu-i deloc uşor, aşa că, în ziua în care Rosaleen nu mai poate răbda şi îi insultă pe cîţiva rasişti înverşunaţi din ţinut, Lily se hotărăşte: au să fugă amîndouă în orăşelul Tiburon, unde s-ar putea să existe ceva care să lămurească dispariţia misterioasă a mamei. Găsesc adăpost în casa unui trio excentric: trei surori afro-americane care cresc albine şi se închină la Madona Neagră. De acum, călătoria lui Lily poate să înceapă.

Este o carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani.

În căutarea lui Audrey, de Sophie Kinsella – lectură de Daniela Raţiu

Audrey poartă tot timpul ochelari cu lentile negre. Nu-i scoate nici măcar în casă. Nu iese niciodată în oraş, rar cînd schimbă două vorbe cu cineva pe care nu-l cunoaşte şi i se pare aproape imposibil să se uite în ochii oamenilor. Aşa e Audrey. Dar toate astea pînă într-o zi – cînd apare Linus, prietenul fratelui ei. Audrey descoperă că poate să vorbească cu Linus despre spaimele care nu-i dau pace. Linus o face să rîdă şi cu el nu se mai simte judecată nemilos de toată lumea. Încet-încet, Audrey se îndreaptă spre vindecare şi se îndrăgosteşte. Dar poţi să te gîndeşti la viitor dacă n-ai rezolvat ce e tulbure şi rău în trecut? Poate să te iubească cineva dacă te-a văzut, cum a văzut-o Linus pe Audrey, în clipele cele mai încercate din viaţa ta?

Este o carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani .

Copiii şi adolescenţii care vin la evenimentul de joi vor primi câte o amuletă căreia să îi poarte de grijă şi se pot înscrie la tombola organizată la finalul evenimentului. Vor fi extraşi 4 câştigători, care vor primi: pachet cu cele 4 titluri ale colecţiei Polirom Junior, câte un tricou din partea librăriei şi câte un curs de scriere creativă de 4 săptămâni.

Muzeul Naţional al Banatului în parteneriat cu Asociaţia Academică de Artă 3A+ pregătesc pentru această seară un dublu eveniment cultural. De la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi la Bastionul Theresia, unde va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură ORIGINI şi lansarea volumului de poezie SCARĂ DE IRIŞI, ambele semnate de Lelia Floarea Brînda.

“Confruntat cu o lume tot mai pragmatică şi axată pe materie, omul modern are nevoie mai mult ca niciodată de repere. În drumul meu, am descoperit că întoarcerea la origini – la casa sufletului, la rădăcini, la casa părintească îmi oferă păstrarea echilibrului interior, puterea de a merge înainte şi îmbrăţişa viaţa aşa cum este. Acest reper este sursa mea de inspiraţie şi bucuria pe care o simt în momentul creaţiei dorind să o pot transmite şi privitorului”, precizează autoarea.

Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă Gabriel Kelemen, lector universitar doctor al Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017 şi poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la Muzeul Naţional al Banatului, Bastionul Theresia, strada Martin Luther nr. 4.

S-au apropiat de poveștile Banatului. Au creat nebănuite legături între generații și au învățat de la specialiști cum să descopere, să noteze și să dea mai departe istoriile personale din spațiul în care trăiesc. Este vorba despre 40 de elevi din șapte licee timișorene, tineri care au participat la proiectul “Întâlnirea generațiilor în istoria orală: istoria trăită – istoria povestită”. Rezultatul muncii lor se regăsește într-un volum intitulat întocmai “Intâlnirea generaţiilor în istoria orală”.

“Proiectul a fost unul extrem de interesant și provocator deopotrivă pentru copii și coordonatorii lor. Elevii au avut parte de o experiență inedită pentru ei: au învățat ce înseamnă istoria orală, cum se ia și mai apoi cum se transcrie un interviu. Interviurile au avut ca tematică: “deportarea în Bărăgan”, „deportarea la muncă forţată în U.R.S.S.”, „povești de viaţă”, „amintiri din Timișoara”, „școala în trecut”, „Revoluţia din 1989”, spune Simona Hochmuth, coordonator al volumului.

În cadrul proiectului, au participat elevi de la Colegiul Naţional „C.D.Loga”, Colegiul Naţional „Bănăţean”, Liceul „J.L. Calderon „ Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentara, Liceul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” şi Colegiul Tehnic „Ion I.C.Brătianu”.

Lansarea volumului “Intâlnirea generaţiilor în istoria orală” finanţat de Fundaţia Hanns Seidel si desfășurat in parteneriat cu Asociaţia Culturală Agora Unit are loc joi, 24 noiembrie, de la ora 16.30, în sala Studio Art a Casei Artelor, în prezența elevilor autori și a profesorilor coordonatori. Despre carte și însemnătatea istoriilor consemnate în ea va vorbi, la lansare, prof. Brîndușa Armanca. Momentul se bucură de participarea Excelenţei sale Dl. Werner Hans Lauk,  Ambasador al Germaniei la București, a D-lui Daniel Seiberling, Director Regional pentru România, Ucraina și Republica Moldova si a Consulului Germaniei la Timișoara, Dl. Rolf Mahrun.

Nu avem cum să trecem cu vederea o apariţie editorială din 2016, de o mare valoare, volumul publicat la editura Alma Mater din Cluj-Napoca de doctorul Mircea Dragoteanu – Reimpresiuni şi falsuri ale emisiunilor locale din Transilvania de Nord. Pe scurt, lucrarea nu se doreşte de interes numai pentru filateliştii români, dar ţinteşte spre o delimitare clară a unor astfel de mărci filatelice, puţin cunoscute publicului larg şi, inclusiv, cunoscătorilor într-ale filateliei, altminteri emisiuni de mare interes pentru patrimoniul cultural naţional.

Lucrarea a fost distinsă în prima lună după apariţie cu medalii de aur la Expoziţia naţională de literatură filatelică ţinută în Palatul Parlamentului din Bucureşti, cât şi la Expoziţia naţională filatelică de la Universitatea de Vest din Timişoara. De excepţie în cadrul acestei cărţi sunt materialele-document prezentate în volum, specimene, circulaţii poştale şi mărci ultra-rare, fără de care oricine nu are acces la documentaţia în domeniu a epocii nu s-ar descurca absolut deloc. Pentru entuziaştii filateliei, se recomandă parcurgerea textelor ca o lectură obligatorie. Pentru tineri, se impune acest volum ca o pledoarie sinceră de dragoste faţă de naţiune, de istoria ei şi pentru, poate, încă (ne)ştiutele comori filatelice din Transilvania…

Vă invităm, deci, să parcurgeţi acest regal de literatură filatelică, cu intenţia de a medita puţin la ceea ce înseamnă şi trebuie făcut pentru a cunoaşte şi conserva acest extraordinar patrimoniu filatelic naţional românesc.

Pe scurt despre autor: Mircea Dragoteanu, medic, autor, personalitate. Absolvent de patru facultăţi: medicină, electronică, jurnalistică şi, în 2016, şef de promoţie la Facultatea de Drept „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca. Activează ca medic primar în specialitatea medicină nucleară la Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. Doctor atât în medicină cât şi în istorie. Autor de studii şi cercetări medicale publicate în revistele mondiale de hepatologie şi de gastroentelologie. În 2016, ca un semn de onoare şi recunoaştere internaţională în domeniul filateliei, a fost primul colecţionar şi cercetător din Europa de Est invitat de Cinderella Stamp Club din Londra să semneze prestigiosul registru al experţilor mondiali în domeniu – „Maurice Williams Roll of Notable Cinderella Philatelists”.

Mihai PETRESCU

În acest an Institutul Francez din Bucureşti a împlinit 80 de ani de existenţă, de la stabilirea sediului său din Bucureşti pe bulevardul Dacia nr.77. Ocazie cu care a fost lansată cartea „Bucureşti, bulevardul Dacia 77. O poveste franco-română“ de Richard Edwards. Volumul va fi prezentat şi la Timişoara, la eveniment urmând a fi prezent şi autorul.

Prietenii Institutul Francez din România sunt aşteptaţi sâmbătă, 19 noiembrie, la ora 11.00, la Librăria Cărtureşti Mercy (Str. F.Mercy, nr.7), unde au ocazia să-l cunoască pe Richard Edwards, dar şi povestea casei Olănescu în care, de opt decenii, îşi desfăşoară activitatea Institutul Francez din Bucureşti.

Povestea din carte începe în 23 ianuarie 1936, dată la care, la cererea unui grup de intelectuali şi diplomaţi francezi şi români, Franţa cumpără casa Olănescu pentru a înfiinţa un Institut de Studii Superioare. Ea avea să treacă în curând prin vremuri grele: sunt anii celui de-al Doilea Război Mondial şi cei ai dictaturii comuniste. Cu toate acestea, 80 de ani mai târziu, la numărul 77 de pe bulevardul Dacia, ea este încă sediul Institutului Francez din Bucureşti.

Încercând să-i reconstituie istoria, Richard Edwards cercetează „memoria locului“, la Bucureşti şi la Nantes, la Paris şi la Berlin, dezvăluind amintiri, secrete, bucurii şi uneori temeri. În această înstărită casă boierească, a cărei organizare interioară se va modifica mereu de-a lungul deceniilor, redesenându-şi neîncetat până şi planurile, cronicile şi portretele dau viaţă unei istorii franco-române, istoria prieteniei dintre două ţări.

Richard Edwards este un călător, nu atât prin lume, cât printre pietre, cele vechi, cele care ne lasă să citim istoria oamenilor. Timp de şapte ani a condus Centrul Cultural Internaţional la Salina Regală din Arc-et-Senans, în regiunea Franche-Comté. Astăzi este cronicarul unei Românii aparte la Radio România Internaţional.

Cartea este disponbilă în limba română (Editura Humanitas) şi în limba franceză (apărută la Editura Non Lieu).

Cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest” va prilejui publicului timişorean nu doar întâlnirea cu nume de primă mărime ale literaturii contemporane, ci şi lecturi în premieră, din volume inedite pentru cititorii autohtoni. Festivalul va avea loc în perioada 25-28 octombrie 2016 şi reuneşte la Timişoara scriitori din Franţa, Rusia, Croaţia, Republica Macedonia, Spania, Ucraina, Serbia şi România.

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai importante şi apreciate voci ale literaturii contemporane, cea care a devenit, în ultimii ani, o adevărată autoritate morală în Rusia, va citi, în premieră la Timişoara, din cea mai recentă carte a sa tradusă în limba română. Este vorba despre romanul Imago, apărut zilele acestea la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo – o construcţie epică impresionantă, în care tragedia e mereu subminată de elementele comice. Un mare roman despre iubire, destine şi caractere, Imago acoperă peste o jumătate de secol de istorie, de la funeraliile faraonice ale lui Stalin până la moartea poetului exilat Iosif Brodski.

Scriitoarea spaniolă Clara Usón va citi la FILTM 2016 un fragment din cel mai cunoscut roman al său, Fiica Estului, a cărui ediţie în limba română este programată să apară în toamna acesta la Editura Polirom, în traducerea Marianei Sipoş. Despre romanul Fiica Estului – bestseller internaţional, o carte pentru care Clara Usón a primit nenumărate premii literare de prestigiu – se spune că este unul dintre cele mai puternice romane dedicate Balcanilor publicate în ultimii ani, o carte care dezvăluie atrocităţile războiului şi pericolul naţionalismului mai mult şi mai profund decât poate să o facă un manual de istorie. Romanul spune povestea tragică a Anei Mladić, fiica generalului sârb Ratko Mladić, comandantul şef al Republicii Srpska în timpul războiului din Bosnia, un copil care îşi adulează tatăl, până când, la 23 de ani, află despre atrocităţile comise de tatăl său şi îşi ia viaţa.

Lecturi inedite în cadrul celei de a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara vor susţine şi poeţii străini invitaţi: poetul macedonean Nikola Madzirov, considerat una dintre cele mai puternice voci lirice ale Europei, şi poetul croat Delimir Rešicki, un nume care s-a impus cu succes în lirica europeană contemporană.

Şi scriitorul român Marius Chivu va citi tot un fragment în premieră absolută, din cea mai recentă carte a sa, Trei săptămâni în Anzi, volum aflat în pregătire la Editura Humanitas.

De asemenea, poetul timişorean Adrian Bodnaru ne propune o lectură a unor versuri inedite, din volumul în pregătire O vară întreagă sau mai multe la rând.

Cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara le prilejuieşte iubitorilor de literatură din Timişoara întâlnirea cu scriitori din Franţa, Rusia, Croaţia, Republica Macedonia, Spania, Ucraina, Serbia şi România. Conferinţe, dezbateri, lecturi publice, evenimente dedicate copiilor, întâlniri ale scriitorilor cu elevii de la cele mai importante licee din Timişoara compun arhitectura ediţiei din acest an a Festivalului.

• Detalii despre programul ediţiei din acest an, pe www.filtm.ro

Să admiraţi. Să priviţi. Să răsfoiţi cele mai frumoase apariţii editoriale din România. Cele mai frumoase cărţi. Şi asta vreme de două săptămâni între 22 septembrie şi 4 octombrie. Atât cât, în galeria Pygmalion din Casa Artelor vor sta adăpostite… cele mai frumoase cărţi itinerante la Timişoara. Adică exponatele din cadrul proiectului cu acelaşi nume pus la punct de Asociaţia pentru performanţă şi cultură.

Expoziţia cuprinde o selecţie de albume, cărţi de artist şi în ediţie limitată, din arhiva celor patru ediţii ale concursului “Cele mai frumoase cărţi”. Cele mai frumoase cărţi din România este un proiect cultural cu desfăşurare anuală, dedicat designului de carte, dimensiunii artistice a cărţii văzută ca obiect. Proiectul reinstituie designul de carte ca reper în relaţia cititorului cu cartea. Proiectul a fost iniţiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesioniştii din lumea editorială, cât şi pentru designerii, graficienii independenţi şi publicul larg, oferind un cadru de apreciere şi o perspectivă internaţională, spun organizatorii evenimentului.

Proiectul a mai cuprins şi conferinţe, ateliere, activităţi de stimulare a lecturii, întâlniri profesionale, participarea cărţilor realizate de ilustratori / designeri români la expoziţii şi târguri de carte în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş, dar şi Frankfurt, Leipzig, Londra, Paris, Stockholm.

Deschiderea oficială a ediţiei timişorene a expoziţiei “Cele mai frumoase cărţi” are loc joi, 22 septembrie, la ora 18.00, în galeria Pygmalion din Casa Artelor.

În perioada 21-23 septembrie 2016, Timişoara se redefineşte literar. Ajuns la cea de a cincea ediţie, Festivalul Internaţional de Literatură LitVest vine şi în acest an cu manifestări inedite şi multe surprize pentru iubitorii de lectură. Printre multe altele, LitVest propune două mari lecturi publice – Rectilinia şiLiteratura intră-n joc –, fiecare eveniment urmând să reunească peste 500 de participanţi.

LitVest este primul festival major care se desfăşoară după desemnarea Timişoarei drept Capitală Europeană a Culturii. Ca instituţie care a transformat oraşul în Capitala lecturilor publice, Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” va puncta… ca la carte momentul. Manifestarea va integra, de o manieră cel puţin inedită, portdrapelele aflate la intrarea în Parcul Central. Ce vor conţine „manuscrisele” de 4mp care vor fi de-rulate în deschidere? În ce fel vor sublinia ele contribuţia bibliotecii la dezvoltarea oraşului şi a oraşulului la dezvoltarea conceptului de bibliotecă? Sunt doar câteva dintre întrebările care îşi vor primi răspunsul miercuri, 21 septembrie, ora 12:00, în Parcul Central, declară Tudor Creţu, directorul B.J.T.

Se va citi alternativ: invitaţii la festival, din creaţia proprie; reprezentanţii instituţiilor partenere, din poeţii trecuţi dincolo ai Timiţoarei. Organizatorii evenimentului dezvăluie doar o surpriză: în cazul lui Ion Monoran (1953-1993) lectura va fi efectuată de către fiul acestuia, Paul Monoran.

Totodată, Rectilinia deschide o nouă pledoarie a B.J.T., care lansează propunerea ca pe Aleea Personalităţilor să fie amplasat şi un bust al lui Sorin Titel, cel mai important romancier bănăţean şi personalitatea tutelară a instituţiei.

Dacă Rectilinia vine în continuarea celei mai mari lecturi publice organizate în 2016 în România, Concentrica, Literatura intră-n joc este o premieră absolută. Pe terenul de sport al Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” vor fi desenate, cu cretă albă, contururile simbolice ale unor elemente definitorii pentru condiţia, de azi, a cărţii. Demersul nostru parafrazează – creativ, sperăm – desenele de la Nazca (Peru), descifrabile mai ales de sus. Elevii vor asista de la ferestre, precizează organizatorii LitVest. Dincolo de aceste aspecte, evenimentul este, ca toate celelalte, deschis publicului larg. Vor citi protagoniştii festivalului, precum şi elevi şi profesori ai liceului gazdă.

Ca în fiecare an, LitVest presupune şi realizarea de pictoriale cu scriitori în ipostaze inedite. Fotografiile vor fi reunite într-un album şi într-o expoziţie care vor fi lansate în oraşele din care provin invitaţii. LitVest generază astfel atât spectacole publice de lectură, cât şi un conţinut documentar unice în România. Printre invitaţi se numără Ion Pop, Cornel Ungureanu, Radu Aldulescu, Radu Andriescu, Ion Barbu, Eugen Bunaru, Svetlana Cârstean, Denis Čokić (Serbia), Ioan Groşan, Claudiu Komartin, Cosmin Perţa şi Sven Popović (Croaţia).

Program – selecţie

Miercuri, 21 septembrie

• Ora 12.00 - Rectilinia, spectacol urban de lectură. (Parcul Central, Aleea Personalităţilor)

• Ora 18.00 - Dialog despre o carte de dialoguri, Exerciţii de apropiere, de Eugen Bunaru, Editura Universităţii de Vest, 2016 (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Joi, 22 septembrie

• Ora 12.00 - Literatura intră-n joc. Premieră absolută: experiment public de lectură la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, (terenul de sport)

• Ora 18.00 - Sesiune Institutul Blecher. Despre revista Poesis International şi proiectele Casei de editură Max Blecher. Prezintă Claudiu Komartin (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Vineri, 23 septembrie

• Ora 12.00 - Ion Pop, o retrospectivă… la zi. Moderator: Cornel Ungureanu (Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3)

• Ora 18.00 „Degustare” foto: Ion Barbu, Sticle pentru minte, inimă şi literatură (Secţia de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A)

Evenimentul este organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” şi Consiliul Judeţean Timiş.