Pagini de Cultura

Biblioteca pentru toţi – BPT din primele ediţii s-a tipărit exclusiv ca o serie de cărţi de tip poche, sau în format de buzunar, accesibil ca preţ publicului larg, adresată micilor funcţionari, târgoveţi, muncitori, elevi… Influenţată poate de seria editorului din Lepzig lansată tocmai din 1867, denumită Universal Reclam Bibliotek, care a văndut din start 5000 de exemplare a primului număr ca un succes fulminant… Să revenim la seria românească, promovată la început de D. Stăncescu şi publicată de la 1 martie 1895 de Casa de Editură Carol Müller. Primul număr a fost ales volumul “Poveşti alese” de H. A. Andersen, traducerea de D. Stăncescu. Prima serie a colecţiei a constat în emiterea de 178 de numere.

După 1899, colecţia a fost preluată ca şi afacere de Casa de Editură a Librăriei Alcalay, care a continuat numerotarea de la numărul 179. Editor de geniu, Leon Alcalay (1847-1920) a continuat seria volumelor cu succes, ajungând în începutul anilor ‘20 la 1104 titluri distincte, cu variate reeditări, având tematici cât mai felurite. A funcţionat ca şi editor şi librar, impunându-se de departe în epocă. Între anii 1943 – 1949, Biblioteca pentru toţi a fost editată de puternicul pol de cultură, celebra Editură Socec. În acei ani, mijlocul number one de popularizare era internetul anilor 1900, adică seria de cărţi de buzunar accesibilă oricui, totuşi cu un mic efort financiar, costau în medie între 30 şi 60 de bani bucata. Mulţi şcolari şi-au făcut mâna, ca să zicem aşa, cu o formare de cultură şi iniţiere prin aceste simpatice broşurele. Atractivă este şi coperta, cu o grafică de prezentare cât mai plăcută. Se observă un ancadrament a unui birou marcat de două elemente vertical de decorare împrejmuite de lauri şi cu vârfuri sculptate, printre care se citeşte artistic numele Biblioteca pentru toţi. Pe piaţă apare şi concurenţa tot la preţuri reduse cu alte colecţii similare, nu putem omite aici să amintim Colecţia Căminul, în apariţii de mare succes în perioada interbelică.

Imagini şi comentarii AICI

Din 1959, noua putere populară instalată redescoperă acest instrument de popularizare la mase şi iniţiază continuarea seriilor sub egida ESPLA, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, redefinită din ianuarie 1961 în Editura pentru Literatură. În 1970 în timpuri mai liniştite şi deschise politic, se tipăreşte sub denumirea de Editura Minerva, seria nouă, începând cu noul număr 1. Grafica copertei şi sigla, un mare nou succes, de parcă mereu BPT a fost simbolul norocului şi al vânzărilor în piaţă. Încheiem aici aceste scurte date despre acest camarad tăcut, loial, accesibil şi prietenos al tinerilor din câte şi câte generaţii. Un bunic al Google-lui, la fel de eficient. La revedere BPT, seria clasică!

Mihai Petrescu

Ajunsă la cea de a IV-a ediţie, Pătura care citeşte, picnic urban de lectură organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş “Sorin Titel”, se reîntoarce în Piaţa Unirii, locul de desfăşurare a primei ediţii (2013). Evenimentul va avea loc joi, 9 iunie, începând cu ora 18.00, şi cuprinde concerte, lecturi în surse inedite de lumină, dar şi expoziţii pe aleile din Piaţa Unirii.

Manifestarea, ce reuneşte anual circa 300 de participanţi din întregul judeţ, va începe cu prezentarea participanţilor şi partenerilor B.J.T., moment urmat de un concert susţinut de Radu Stoica & Trupa Vest. De la ora 19.00, publicul este invitat să participle la un dialog pe tema Ce, cum, unde citim?, iar jumătate de oră mai târziu la vernisajul Fototeca B.J.T., expoziţie la şevalet pe aleile Pieţei Unirii.

De la ora 20.00, scriitorii timişoreni vor intra în dialog direct, „la pătură”, cu cititoarele şi cititorii, moment urmat de alte două concerte: Radu Stoica & Trupa Vest (ora 20.00) şi Peregrinii (ora 20.45). Cea de-a patra ediţie a picnicului urban de lectura Pătura care citeşte se va încheia cu Lumini-putere (Lecturi aprinse), eveniment realizat în colaborare cu Timişoara Bikers.

Totodată, în deschiderea şi închiderea evenimentului, va avea loc prezentarea publică a primelor două videoclipuri de promovare a cărţii/lecturii, parte a proiectului Studio Text, realizate de către B.J.T., care, din toamnă, vor rula în media naţionale.

Sursa foto: www.facebook.com/Biblioteca-Judeteana-Timis

Suplimentul editat de redactorul Adrian Rogoz s-a dorit a fi un gen periodic de literatură pentru elevi și tineri editat sub egida revistei de popularizare a științei în rândul maselor, Știinţă şi Tehnică, care făcea legea în acei ani, atât ca informații, noutăți, editorial dar și ca prezentare grafică.

CPSF a avut primul număr la 1 octombrie 1955 și a fost urmat de tipărirea în toată seria I-a de 466 de numere, publicate de două ori sau, pentru o scurtă perioadă, de trei ori pe lună, până în aprilie 1974. Primele 80 de numere au fost traduse și în limba maghiară. Marcată de succesul anterior, a fost reluată noua serie de după 1990, sub numele Anticipația-CPSF.

Dacă ne gândim la atmosfera politică din 1955, atunci apariția unei astfel de reviste accesibile tuturor, nu însemna decât o extraordinară șansă spre progres și libertate. Imaginile reproduse, spun eu, cu o bună prezentare grafică, alături de textele traduse sau cele scrise de autori români, au dus la formarea unei colecții excelente, ce se poate bate – încă – de la egal la egal cu orice se publică acum, după 61 de ani…

Să enumerăm câteva din primele titluri: Meteoritul de Aur de Octavian Sava, Indienii de Vitalii Trenev, Uraniu de Adrian Rogoz și Cristian Ghenea, Ghidul din Lună de Mircea Șerban și multe altele. Oricum, lansăm invitația iubitorilor genului să le răsfoiască, vor avea ce citi, iar oferta gratuită de pe net există, încă…

http://www.psihologiaonline.ro/biblioteca-online-mainmenu-66/67.html?task=view

http://www.psihologiaonline.ro/biblioteca-online-mainmenu-66/70.html?task=view

* * *

Despre fondator, Adrian Rogoz, acesta porneşte la drum ca poet, dar şi prima sa povestire fantastică o scrie cam pe la 13 ani. Reuşeşte să câştige premiul II ex aeuo pentru acest gen de povestiri ştiinţifico-fantastice din anul 1955 cu nuvela SF Inimă de Ciută, co-autor Cristian Ghenea, iar din octombrie 1955 cu ajutorul redactorului-şef al revistei Ştiinţă şi Tehnică, editează formidabila serie CPSF ce apare până în aprilie 1974.

Mihai Petrescu

“Istoria Banatului’”, ediţia a doua revizuită şi adăugită, va fi lansată şi dezbătută joi, 5 mai, de la ora 11:00, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Cartea este coordonată de istoricul Victor Neumann şi are peste 700 de pagini ce conţin date istorice bine documentate şi analizate din istoria regiunii Banat, din ultimii 300 de ani.

Invitat special va fi reputatul istoric Răzvan Theodorescu. La dezbatere vor mai participa Marilen Pirtea (rectorul UVT), Ion Păun Otiman (preşedintele filialei Timişoara a Academiei Române), Miodrag Milin şi Victor Neumann. Dezbaterea va fi moderată de Valy Ceia.

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” (apărut la Editura Academiei Române) abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

„Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice sunt direct legate de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor, atâta vreme cât are un trecut de la care se poate revendica”, spune prof. dr. Victor Neumann.

Evenimentul este organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Cluburile Rotary din Banat.

Cărți, evenimente, film, muzică bună și multe alte surprize. Salonul de Carte Bookfest vine şi în acest an la Timișoara. Cea de-a V-a ediție a evenimentului le propune iubitorilor de lectură întâlniri cu cele mai îndrăgite personalități ale culturii scrise române actuale, dar şi reduceri de până la 40% la cărțile preferate, proiecția lungmetrajului Son of Saul şi concerte de muzică fado și muzică veche românească.

Deschiderea oficială a celei de a cincea ediții a Salonului de Carte Bookfest Timișoara va avea loc joi, 31 martie, la ora 12, la Centrul Regional de Afaceri – CRAFT, în cadrul unei ceremonii la care vor lua parte viceprimarul Dan Diaconu, Florica Chiriță, director al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș,Vicepreședintele Consiliului Județean Florian Zanfir, Consilierul Negoiţă Adrian Valentin și Mihai Mitrică, directorul Salonului de Carte Bookfest.

Bookfest Timișoara va fi deschis zilnic în perioada 31 martie – 3 aprilie 2016, de la 10 la 20, intrarea publicului fiind liberă.

Motive de vizitat Salonul de Carte Bookfest ar fi multe. Chiar în prima zi, vizitatorii sunt așteptați la proiecția lungmetrajului Son of Saul, câștigătorul din acest an al premiului Oscar pentru cel mai bun film străin. Celebrul medic nutriționist Mihaela Bilic vine cu cel mai recent volum, Tocăniță pentru suflet. Totodată, iubitorii de lectură sunt aşteptaţi la sesiunile de autografe a scriitorilor Mircea Cărtărescu, care va vorbi despre Solenoid, şi Igor Bergler, autorul romanului Bibila pierdută, volum care a marcat un record absolut de vânzări, de la lansare și până acum.

În afară de literatură și film, Bookfest Timișoara îi va delecta pe vizitatorii din acest an cu două porții consistente de muzică de cea mai bună calitate. Trupa Trei Parale va susține sâmbătă un concert special de muzică românească veche, iar a doua zi este programat un concert de muzică fado al artistului portughez, stabilit în România, Ricardo Caria.

PROGRAMUL EVENIMENTELOR BOOKFEST 2016, TIMIŞOARA

Joi, 31 martie

Ora 17: Proiecţie gratuită Fiul lui Saul

Proiecția lungmetrajului Son of Saul, film în regia lui László Nemes, câștigător al premiului Oscar la categoria „cel mai bun film străin”

Ora 18: Lansarea volumul Sever Bocu: Strategii publicistice și geopolitice

Editura Universității de Vest – Lansare de carte pentru volumul Sever Bocu: Strategii publicistice și geopolitice al autorului Lucian – Vasile Szabo. Invitați: Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa și Ioan-Viorel Boldureanu

Ora 19: Dezbatere cu tema Discursul negaționist în mediile intelectuale

Dezbatere intitulată Discursul negaționist în mediile intelectuale. Participă: Prof. univ. dr. Victor Neumann și Conf. Univ. dr. Florin Lobonț

Vineri, 01 aprilie

Ora 15: Lansarea volumului de poezie Orașul cu gropi în obraz (poezie)

Editura Eikon – Lansare de carte Orașul cu gropi în obraz (poezie), de Alexandra Bodnaru. Participă: Alexandra Bodnaru, Marcel Tolcea, Valentin Ajder

Ora 15.30: Lansări de carte Mitteleuropa – O încercare de a defini Europa Centrală și În umbra destinului

Editura Eikon – Lansări de carte Mitteleuropa – O încercare de a defini Europa Centrală, de Ionel Bota, prefață de Gheorghe Jurma și În umbra destinului, de Igor Isac, prefață de Sorin Lavric. Participă: Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Ionel Bota, Igor Isac, Valentin Ajder

Ora 16: Lansarea volumului Mehala întâmplărilor stranii

Editura Universității de Vest – Lansare de carte Mehala întâmplărilor stranii, de Dan Negrescu. Invitați: Otilia Hedeșan, Dana Percec

Ora 17: Lansarea romanului Vineri seara într-o vale cu lupi

Editura Polirom – Lansarea romanului Vineri seara într-o vale cu lupi, de Nicolae Strâmbeanu. Vor vorbi alături de autor Cornel Ungureanu și Adrian Dinu Rachieru

Ora 17.30: Dialog despre romanul Trilogia Corso

Editura Cartea Romanească – Daniel Vighi în dialog cu Simona Constantinovici despre romanul Trilogia Corso apărut la editura Cartea Românească, 2015

Ora 18: Lansarea volumului Ai uitat să râzi

Editura Nemira – Lansarea volumului Ai uitat să râzi de Bogdan Munteanu apărut la editura Nemira. Alături de autor vor vorbi Radu Pavel Gheo și Tudor Crețu

Ora 18.30: Lansare de carte Victor Neumann

Editura Rao – Lansarea volumelor Tentaţia lui homo europaeus, Ideologie şi fantasmagorie, Neam, popor sau națiune? Despre identităţile politice europene și Conceptualizarea istoriei de Victor Neumann

Ora 19: Lansare de carte și sesiune de autografe pentru volumul Tocăniță pentru suflet

Editura Curtea Veche Publishing – Lansare de carte și sesiune de autografe pentru noua carte cu sfaturi despre nutriție intitulată Tocăniță pentru suflet a doctorului nutriționist Mihaela Bilic

Sâmbătă, 02 aprilie

Ora 11: Lansare de carte Abolirea timpului buimac

Editura Fundației Triade – Lansare de carte Abolirea timpului buimac, de Brândușa Armanca. Participă, alături de autoare: Mircea Mihăieș și Adriana Babeți

Ora 12: Lansarea volumului Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000

Editura Universității de Vest – lansare de carte Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000 a autoarei Grațiela Benga. Alături de autor vor lua cuvântul Cornel Ungureanu, Ana Pușcașu și Tudor Crețu

Ora 13: Întalnire cu cititorii scriitoarei Ioana Nicolaie

Editura Humanitas – Întalnire cu cititorii scriitoarei Ioana Nicolaie și prezentarea volumelor Lomografii, Cartea Simțurilor și Ferbonia. Întâlnirea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Ora 14: Sesiune de autografe a scriitorului Mircea Cărtărescu

Editura Humanitas – Lansare de carte și sesiune de autografe pentru romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu. Alături de autor va vorbi Lidia Bodea, Director general al Editurii Humanitas

Ora 16: Sesiune de autografe a scriitorului Igor Bergler

Standul Editurii Rao – Sesiune de autografe a scriitorului Igor Bergler pentru romanul Biblia Pierdută

Ora 16: Lansare de carte pentru volumul Exerciții de apropiere. Interviuri, dialoguri

Editura Universității de Vest – Lansare de carte pentru volumul Exerciții de apropiere. Interviuri, dialoguri al scriitorului Eugen Bunaru. Invitați Cornel Ungureanu, Tudor Crețu și Robert Șerban

Ora 17: Lansări de carte Editura Brumar

Editura Burmar – Lansarea volumelor Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte de Cornel Ungureanu, Iulia Feier și alte povestiri din memorie de Ion Nicolae Anghel, Biografii lexicale de I. Funeriu și Nebun după Paris de Aurel Gheorghe Ardeleanu. Alături de autori la eveniment vor fi prezenți scriitorii Ilie Gyurcsik, Adrian Dinu Rachieru, Rodica Bărbat, Marcel Tolcea și Robert Șerban

Ora 19: Concert de muzică veche românească

Concert al formației de muzică veche românească Trei Parale. Grupul va prezenta în acest concert extrase din diversele sale proiecte, mai ales din Bazar – program de muzică veche românească și din Ciobanul care și-a pierdut oile – o încercare de a regăsi muzicile pierdute ale Românei rurale

Duminică, 03 aprilie

Ora 13: Concert Ricardo Caria

Concert de muzică fado susținut de artistul portughez Ricardo Caria

Salonul de Carte Bookfest Timișoara este organizat de Asociaţia Editorilor din România, cu susținerea Primăriei Municipiului Timișoara și a Consiliului Județean Timiș.

Ileana Pintilie, prof.univ.dr. la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, le dă întâlnire iubitorilor de artă cu ocazia lansării celei mai noi dintre cărţile sale. Volumul Ştefan Bertalan: Überlagerungen / Suprapuneri / Overlappings. Fotografie experimentală din anii 1970-1980 (editor Georg Lecca, design grafic Idea Design & Print Timişoara, Editura Brumar, Timişoara, 2015) va fi lansat astăzi, 3 martie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii nr. 1, sala Baroc.

În cadrul evenimentului, va avea loc o dezbatere cu public, invitaţi fiind prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu şi prof. univ. dr. Iosif Kiraly (UNArte Bucureşti), dr. George Lecca, editorul cărţii, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă din Timişoara şi autoarea, prof.univ.dr. Ileana Pintilie.

Ştefan Bertalan, unul dintre cei mai interesanţi şi reprezentativi artişti ai anilor 1960-1980 din România, a fost pictor de formaţie, dar, aşa cum singur mărturisea ironic, era un peisagist, care îşi „uita” mereu paleta şi culorile acasă. Interesul lui s-a îndreptat în mod deschis spre o cercetare vizuală bazată pe experiment, subiectul predilect fiind Natura, abordată dintr-o adevărată pasiune, dominată de fapt de o viziune subiectivă, ce şi-a pus amprenta asupra ansamblului său de lucrări. Pentru Bertalan fotografia a fost mereu doar un mijloc de cercetare în vederea creaţiei, o „unealtă” cu ajutorul căreia descoperea lumea vizibilă în cele mai amănunţite detalii. El a rămas un experimentator direct, care a simţit nevoia să păstreze legătura cu zona cercetării, tocmai de aceea nu a ales filmul, declară autoarea volumului, Ileana Pintilie.

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate expoziţiei-eveniment Ştefan Bertalan – Timişoara şi avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timişoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Iubitorii de literatură sunt aşteptaţi joi, 19 noiembrie, de la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara la o întâlnire cu scriitorul Daniel Vighi şi un dialog pe marginea noului său roman, Trilogia Corso, apărut recent la Editura Cartea Românească. Prezintă Viorel Marineasa.

În cadrul evenimentului autorul va citi fragmente din roman, iar la final va avea loc un moment muzical dedicat legendei rock, Jimi Hendrix, cu participarea artiştilor: Maria Boldan (voce), Arpad Kajtar (chitară) şi Liviu Butoi (saxofon, flaut).

Trilogia Corso (proiect editorial co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional) este o incursiune fabuloasă în peste o jumătate de secol de istorie a Timişoarei, de la anii de început ai dictaturii comuniste până la dezlănţuirea tarantelei întemeierii capitalismului din deceniul nouă, prin invazia micilor întreprinzători italieni.

Cel dintâi roman, Operaţiunea Aubade, care poartă numele de cod al unor servicii secrete descrise în maniera fantasy, este un music-hall epic cu paranormali şi securişti. Al doilea, Podoabe, şi pălării, şi poncho, şi păr lung, şi mărgele, prezintă tentativa unor rockeri liceeni de trecere frauduloasă a frontierei pentru a ajunge la mormintele idolilor lor – Janis Joplin şi Jimi Hendrix.

Ultima carte a trilogiei, Minunatele afaceri ale capitalistului Ilie Sfeic, este o frescă, în maniera lui Hašek, a lumii noi postdecembriste şi urmăreşte aventurile capitaliste (eşuate prin faliment) ale personajului central – un dublu al autorului cărţii trăind aventurile unui ageamiu rătăcit în Lumea Nouă a patronilor de toate felurile, ilegalităţile şi gusturile.

Toate cele trei romane ale lui Daniel Vighi ilustrează formula magică unitate în diversitate, asigurând în felul acesta o lectură polifonică, alături de o călătorie ameţitoare în timp şi spaţiu.

***

Daniel Vighi (născut pe 9 octombrie 1956) este prozator din generaţia literară a anilor ’80, eseist şi profesor de literatura română contemporană la Universitatea de Vest din Timişoara. Dintre volumele de proză scurtă publicate amintim: Povestiri cu strada depozitului (1985), Valahia de mucava (1996), Apocalipsa 9 (1999), Cometa Hale-Bopp (2007), Comisia de împăciuire (2009), Istoria din cutia de pantofi (2013). Lor li se adaugă romanele Însemnare despre anii din urmă (1989), Decembrie, ora 10 (1997), Insula de vară (1999), Misterele Castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă (2004), precum şi volumele de eseuri Tentaţia Orientului (1998), Sorin Titel. Monografie (2000), Onoarea şi onorariul (2007), Graffiti cu Ţuţea. Eseu despre nesemnificativ (2014). Are colaborări permanente cu revistele Vatra, Dilema Veche, Observator cultural, 22, Orizont, Familia s.a. Este laureat a numeroase premii naţionale şi internaţionale. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

În data de 5 noiembrie 2015, la ora 18, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” găzduieşte prezentarea cărţii „Timişoara – Adevărata poveste despre revoluţia română“ scrisă de jurnalistul canadian Árpád Szöczi, prezentare însoţită de proiecţia unui film realizat de autor pe aceeaşi temă.

În anii 80, Árpád Szöczi a făcut parte dintr-o organizaţie Nord Americană care lupta pentru drepturile omului şi care avea ca scop protecţia minorităţii maghiare din România. A fost direct implicat în evenimentele din decembrie 1989 şi a reuşit să îi intervieveze pe mulţi dintre cei care ar fi jucat un rol central în înlăturarea dictatorului Nicolae Ceauşescu de la putere.

Autorul cărţii ne propune o discuţie interesantă despre agenţi, spioni şi misiuni secrete. Vom viziona de asemenea un scurt film în care e intervievat Miklós Németh, prim-ministru al Ungariei în perioada 23 noiembrie 1988 – 23 mai 1990. Atât filmul cât şi cartea vor fi prezentate bilingv, în limbile germană şi română. Îi aşteptăm pe toţi cei curioşi şi îi invităm la o discuţie cu autorul cărţii – în prezent reporter la postul radio şi TV „Deutsche Welle”. Filmul său despre Revoluţia Română a primit Premiul Maghiar pentru Film în anul 2010.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural German din Timişoara în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”.