• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

LecTura de Forţă, cu ocazia Zilelor Bibliotecii Judeţene Timiş

Publicat de Pagini de Cultura 27 Octombrie 2015 Comments Off

În săptămâna în care împlineşte 111 ani, Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” lansează un nou concept care va împrospăta orizontul exprimării publice prin carte: LecTura de Forţă. Miercuri, 28 octombrie 2015, ora 1200, la statuia din Piaţa Libertăţii, o carte va fi parcursă integral. Obiectivul va fi împrejmuit de cititori, cartea şi microfonul vor trece din mână în mână, fiecare participant lecturând câte un fragment. Volumul-ţintă al primei ediţii este Ca un vagabond într-o flanelă roşie, al poetului timişorean Ion Monoran (1953-1993).

În 2013, Biblioteca Judeţeană Timiş a publicat, cu sprijinul Consiliului Judeţean, integrala regretatului autor: Dragă poezie. Seria recuperărilor continuă: în noiembrie 2015, vom re-edita romanul Somnul, de George Şerban.

Fondată în 1904, Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” a devenit una dintre cele mai originale şi creative biblioteci româneşti, cultivând o viziune care a transformat experimentul în amprentă instituţională. Câştigătoare în 2012 & 2013 a distincţiei de cea mai bună bibliotecă la Bun de Tipar, Gala Industriei de carte din Români, B.J.T. a lansat concepte şi proiecte care cunosc deja o consacrare naţională.

Evenimentele bibliotecii generează documente de arhivă: fotografii, filmări etc., pe cât de inedite, încă pe atât de valoroase dintr-o perspectivă istorică. Astfel, instituţia nu doar administrează, ci şi generează patrimoniu cultural.

În săptămâna 19-23 octombrie 2015, peste 700 de cititoare şi cititori au participat la manifestările organizate la Secţia la Arte Deliu Petroiu (Bastion Theresia, corp A). Programul „Tabere” de studiu – ore experimentale printre cărţi, lansările domnilor Vasile Adamescu (Înfruntând viaţa) şi Igor Bergler (Biblia pierdută), au atras un public pasionat şi numeros. Totodată, acţiunile realizate de B.J.T în şcoli, precum şi cele derulate în bibliotecă în colaborare cu unităţile de învăţământ, constituie, deja, o tradiţie, numărându-se printre cele mai creative proiecte de promovare a lecturii: Carte cu personalitate (personalităţi din afara sferei culturale vorbesc despre cărţile care au contribuit la formarea lor), Pătura care citeşte (picnic urban de lectură), Cartea şi locul (cărţi recomandate în funcţie de locul adecvat lecturii lor) etc.

Sursa foto: www.facebook.com/Biblioteca Judeteana Timis

Ziua Bibliotecii la Centrul Cultural German Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 21 Octombrie 2015 Comments Off

În data de 23 octombrie 2015, Centrul Cultural German din Timişoara îşi deschide porţile cu ocazia „Zilei Bibliotecilor“. În această zi, publicul timişorean este invitat să descopere biblioteca Centrului şi noile sale achiziţii. De asemenea, va putea răspunde întrebărilor dintr-un chestionar interactiv despre cultura şi civilizaţia germană, pentru a câştiga astfel pachete de cărţi şi reviste sau un Card Confluenţa Culturilor, care asigură pentru un an de zile accesul la biblioteca Centrului Cultural German, la cea a Institutului Francez, precum şi reduceri la produsele altor parteneri din oraş.

Între orele 10 – 13, biblioteca este rezervată pentru elevi, care sunt invitaţi să îşi găsească printre rafturi revistele şi cărţile favorite. Cadrele didactice sunt rugate să programeze vizitele claselor de elevi printr-un e-mail la info@ccgtm.ro. Între orele 13 – 18, intrarea este liberă pentru toţi iubitorii de lectură şi cei interesaţi de cultura germană.

Ziua Bibliotecilor a fost înfiinţată în 24 octombrie 1995 sub patronajul preşedintelui federal al Germaniei, Richard von Weizsäcker. De atunci, bibliotecile din toată Germania atrag atenţia asupra rolului lor ca loc al cunoaşterii, ca mediator de informaţii şi ca instituţii culturale prin activităţile şi evenimentele deosebite pe care le desfăşoară.

Andrei Pleşu şi Ioana Pârvulescu, în deschiderea celei de a IV-a ediţii a FILTM

Publicat de Pagini de Cultura 21 Octombrie 2015 Comments Off

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internaţional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale şi de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în oraşul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitaţi cu elevii de la cele mai importante licee din Timişoara, conferinţe la Universitatea de Vest.

Punctul de greutate al evenimentului îl constituie cele 3 seri de lecturi publice şi dezbateri plănuite să aibă loc în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara în perioada 21-23 octombrie, zilnic, începând cu ora 18.00.

Deschiderea celei de a IV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest” va avea loc miercuri, 21 octombrie, în prezenţa lui Robert Şerban, Preşedintele Festivalului, şi al lui Victor Neumann, Directorul Muzeului de Artă din Timişoara. Va urma un Dialog deschis, cu tema „Nevroze, dileme, utopii”, cu participarea scriitorilor György Dalos (Ungaria), Radka Denemarková (Republica Cehă), Andrei Pleşu şi Ioana Pârvulescu (România). Discuţia va fi moderată de Mircea Mihăieş, eseist, scriitor şi critic literar.

Joi şi vineri, 22 şi 23 octombrie, publicul este aşteptat la Muzeul de Artă la o serie de lecturi publice, urmate de dialoguri deschise în care publicul este invitat să intre în discuţii.

Joi, 22 octombrie

Lectură Marjana Gaponenko – din povestirea Wintertraum (apărută în antologia Weihnachten kann kommen, Suhrkamp Verlag, 2013), traducere din limba germană de Maria Irod

Lectură Meir Shalev – din Roman rusesc: ediţia în limba română, Editura Univers, 2014, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu

Lectură György Dragomán – din romanul Rugul: ediţia în limba română, Editura Polirom, 2015, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță

Lectură Cristian Teodorescu – din romanul Şoseaua virtuţii. Cartea câinelui, apărut la Editura Cartea Românească, 2015

Lectură Ioan T. Morar – fragment inedit, din volumul în pregătire, Sărbătoarea corturilor

Dialog deschis – moderatoare: Ana Puşcaşu, poetă şi cercetătoare literară

Dialog cu publicul

Vineri, 23 octombrie

Cuvânt de salut din partea Primarului oraşului Timişoara, Nicolae Robu

Lectură Lidija Dimkovska – selecţie de poeme, din volumul Diferenţă, apărut la Editura Tracus Arte, în 2012, traduceri în limba română: Constantin şi Gabriela Abăluţă, Ioana Ieronim, Dagmar Maria Anoca şi autoarea

Lectură Adisa Basić – selecţie de poeme, în traducerea Ljubinkăi Perinac Stankov

Lectură Miruna Vlada – din volumul Bosnia. Partaj, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014

Lectură Bogdan-Alexandru Stănescu – din volumul anaBASis, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014

Lectură Petru Ilieşu – din cartea-instalaţie Bottle Book. Capitolul II (2014)

Dialog deschis – moderator: Matei Martin, jurnalist la Dilema veche şi la Radio România Cultural

Dialog cu publicul

Închiderea celei de a IV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM)

Întregul program al evenimentelor cuprinse în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM) poate fi consultat pe pe pagina de internet www.filtm.ro: Programul întâlnirilor scriitorilor invitaţi la FILTM cu elevii de liceu şi Programul conferinţelor de la UVT.

Poezie, zaibăr & jazz cu Robert Şerban

Publicat de Pagini de Cultura 14 Octombrie 2015 Comments Off

Poetul timişorean Robert Şerban lansează timişorenilor o invitaţie la poezie, zaibăr & jazz. Vineri, 16 octombrie, de la ora 18, cunoscutul scriitor îşi va lansa cel mai recent volum, Puţin sub linie, apărut la editura Cartea Românească. Evenimentul va avea loc la CLUB 30, Piaţa Victoriei nr.7 (Cinema Timiş). Vor prezenta scriitorii Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Marcel Tolcea şi Dan-Liviu Boeriu.

De câte ori nu ne-am dorit să fim ultimii, dar, în acelaşi timp, primii deasupra liniei? Adică între câştigători, deşi cei de pe urma dintre ei. Nimeni nu are chef să piardă. Numai că viaţa te aduce, câteodată, sub linie. Dacă ai noroc, mai ieşi la suprafaţă, mai tragi o gură de aer, arunci o privire, poate chiar… pluteşti. Măcar un timp. În această carte sunt „poveşti“ despre cum e sub linie, de ce s-a ajuns acolo, ce se întâmplă pe acolo, cum şi dacă se mai iese la suprafaţă. Robert Şerban pare că scrie atât de firesc şi de simplu, încât uneori ai impresia că ai mai citit undeva cuvintele sale. În propriile-ţi gânduri, probabil, se poate citi în prezentarea cărţii.

Atmosfera va fi asigurată de Joe Jazz Junction, grup format din muzicienii Ion Dorobanţu – chitară, Victor Miclăuş – bass, Szabo Czongor Zsolt – baterie şi Alina Mihocaş – vocal.

Intrarea este liberă.

Lansare de carte: “Dublă expunere” la Cărtureşti

Publicat de Pagini de Cultura 9 Octombrie 2015 Comments Off

În această seară, Cărtureşti Mercy este locul cu „Dublă expunere”, unde arta cuvintelor şi cea a culorilor sunt asociate într-un mod inedit. În volumul semnat Roxana Gamarţ, scriitori cunoscuţi – Ştefan Agopian, Filip Florian, Radu Paraschivescu, Nora Iuga, Adela Greceanu – pătrund dincolo de imagine şi reuşesc să ţeasă poveşti desprinse din libertatea interpretării.

Dublă expunere, reprezintă, în linii mari, un hibrid între o carte de literatură şi un album de artă contemporană, care în esenţă s-a transformat într-o invitaţie la un alt gen de dialog decât cel cu care ne-am obişnuit, o invitaţie la care au răspuns toţi cei implicaţi în acest proiect: scriitori, artişti vizuali – ale căror nume le veţi regăsi în paginile acestei cărţi.

Scriitorii care au acceptat provocarea au parcurs portofoliile celor zece artişti prezenţi în proiect şi fiecare dintre ei şi-a ales, la modul cel mai intuitiv, reproducerea unei lucrări, imagine ce avea să joace rolul de declanşator al demersului lor narativ. Prozatorii au avut libertate totală – de la alegerea artistului şi a lucrării până la modalitatea în care aceştia au decis să conecteze poza lor cu imaginea care i-a inspirat, declară Roxana Gamarţ, iniţiatorul ineditului proiect.

Cartea „Dublă expunere” va fi lansată vineri, 9 octombrie, de la ora 19.30, la librăria Cărtureşti Mercy.

Scriitori din nouă ţări vin la Timişoara, la FILTM 4

Publicat de Pagini de Cultura 16 Septembrie 2015 Comments Off

Și în această toamnă, Timişoara îşi deschide porţile literaturii la cea de a IV-a ediţie a festivalului internaţional de literatură. Evenimentul, plănuit să aibă loc în perioada 21-23 octombrie în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara, va prilejui întâlnirea cu nume importante ale literaturii europene de astăzi, scriitori din Ungaria, Germania, Israel, Austria, Ucraina, Bosnia şi Hertegovina, Republica Macedonia, Republica Cehă şi România.

Pe lista oaspeţilor din străinătate se află nume precum:

György Dalos (Ungaria) – reputat istoric, scriitor şi jurnalist, unul dintre membrii fondatori ai mişcării anticomuniste din Ungaria, laureat în 2010 cu prestigiosul „Premiu pentru Înţelegere Europeană”, conferit de Târgul de Carte de la Leipzig

Meir Shalev (Israel) – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori israelieni ai momentului și una dintre cele mai credibile voci ale jurnalismului israelian contemporan

Radka Denemarková (Republica Cehă) – una dintre personalităţile puternice ale literaturii cehe contemporane, laureată a numeroase premii şi o traducătoare de succes (traducătoarea operei Hertei Müller în limba cehă)

György Dragomán (Ungaria) – autor maghiar, tradus cu succes peste tot în lume, unul dintre cei mai premiaţi scriitori est-europeni ai ultimilor ani

Marjana Gaponenko (Austria, Ucraina) – o apariţie inconfundabilă printre tinerii scriitori de limbă germană, foarte bine primită atât de critici, cât şi de publicul cititor

Lidija Dimkovska (Republica Macedonia) – poetă ale cărei poeme au apărut în traducere în peste 30 de limbi străine şi unul dintre cei mai importanți traducători de literatură română în spaţiul balcanic

Adisa Bašić (Bosnia şi Herțegovina) – prezenţă remarcabilă în contextul literaturii bosniace de astăzi, cunoscută şi în calitate de critic literar şi profesor de scriere creativă

Oaspeţilor din străinătate li se vor alătura, de-a lungul celor 3 zile ale Festivalului, nume importante ale literaturii române contemporane: Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Cristian Teodorescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Miruna Vlada, Ion T. Morar sau Petru Ilieşu.

Prin arhitectura programului, ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM) este cea mai complexă din istoria proiectului – festivalul se deschide şi înspre publicul tânăr, prin întâlnirile scriitorilor cu elevii de la cele mai importante licee din capitala Banatului şi prin conferinţele dedicate studenţilor de la Universitatea de Vest din Timişoara.

Ca o avanpremieră la FILTM, Centrul Ceh va rula cele mai reprezentative adaptări cinematografice ale romanelor lui Milan Kundera: Gluma, Nimeni nu va râde şi Eu, zeul îndurerat (18-20 octombrie, ora 18.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara).

Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara, un proiect iniţiat în 2012, se numără pe lista proiectelor cu care Timişoara candidează la statulul de „capitală culturală europeană” în 2021. FILTM este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara, fiind susţinut de Consiliul Judeţean Timiş.

LitVest 2015 – un omagiu adus personalității tutelare a instituției

Publicat de Pagini de Cultura 15 Septembrie 2015 Comments Off

La 80 de ani de la naşterea lui Sorin Titel (1935) şi la 30 de ani de la trecerea sa (1985), Biblioteca Judeţeană Timiş devine Biblioteca Judeţeană Timiş Sorin Titel. Cea de a patra ediţie a Vestivalului Naţional de Literatură LitVest, Timişoara, 23 – 25 septembrie 2015, este (şi) un omagiu adus personalităţii tutelare a instituţiei. Accentele ediţiei din acest an vizează proza, eseistica, publicistica.

Biblioteca Judeţeană Timiş, câştigătoare, în 2012 & 2013, a premiului pentru cea mai bună bibliotecă la gala industriei de carte din România, Bun de tipar, este onorată să poarte numele unuia dintre romancierii de vârf ai Europei Centrale. Faptul se înscrie, alături de reeditarea prozei titeliene în colecţia de opere fundamentale a Academiei Române (2005), în linia unei recuperări esenţiale: a unuia dintre numele de prim rang ale prozei postbelice. Iniţiativa instituţiei s-a bucurat de susţinerea directă a Consiliului Judeţean Timiş, Academiei Române, a doamnei Ligia Titel-Brînzănescu, sora romancierului, precum şi a numeroase personalităţi culturale, declară Tudor Creţu, manager Biblioteca Judeţeană Timiş Sorin Titel.

Cea de a patra ediţie a Vestivalului Naţional de Literatură LitVest, eveniment ce se va desfăşura la Timişoara, în perioada 23 – 25 septembrie 2015, îi are drept protagonişti pe Ligia Titel-Brînzănescu, Carmen Muşat (eseist, redactor-şef „Observator cultural”), Caius Dobrescu (poet, prozator, eseist), Şerban Foarţă (poet, traducător, eseist), Cristian Fulaş (romancier, editor), Bogdan Ghiu (poet, traducător, eseist), Ştefan Manasia (poet, publicist), Viorel Marineasa (prozator, publicist), Ioan Moldovan (poet, director al revistei „Familia”), Ioan Pintea (poet, director al Bibliotecii Judeţene George Coşbuc, Bistriţa-Năsăud), Mircea Pora (prozator, publicist), Alexandru Potcoavă (prozator, poet), Traian Ştef (poet, redactor-şef al revistei „Familia”) şi Mihail Vakulovski (prozator, traducător, redactor al revistei „Tiuk”). Revistele invitate sunt „Observator cultural”, „Familia”, „Tribuna” şi „Tiuk”.

PROGRAM LITVEST 2015

(selecţie)

Miercuri, 23 septembrie

Ora 2000: Piaţa Victoriei, spaţiul cu bănci dintre ceas şi fântâna cu peşti. Se vor citi, sub genericul Banca de litere. Lecturi aşezate, fragmente de Sorin Titel. Un text împărţit în paisprezece pasaje. Parcurgerea sa va echivala cu turul celor paisprezece bănci din perimetru. Iluminat artistic asigurat de Elba. Sesiunea de lectură marchează schimbarea denumirii instituţiei în Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel”.

Joi, 24 septembrie

Orele 1000 – 1400: Literatura, curente alternative, ore experimentale, dezbateri cu elevii şi profesorii la: Colegiul Economic F. S. Nitti, Liceul Pedagogic Carmen Sylva, Colegiul Naţional C.D. Loga, Liceul Teoretic J. L. Calderon.

Ora 1800: Librăria Cartea de nisip (Str. Victor Vlad Delamarina, nr. 1), Lansare Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest), de Bogdan Ghiu. Amfitrioni: Carmen Muşat şi Daniel Vighi.

Vineri, 25 septembrie

Ora 1200 - 1800: o expoziţie-experiment acaparează centrul Timişoarei, porţiunea dintre Teatrul Naţional şi ceas. Colecţiile Fototecii B.J.T. (2012-2015) vor fi expuse pe şevalete, într-o scenografie inedită.

Ora 1800: Centrul Cultural Francez (Bulevardul C. D. Loga, nr. 46), Vernisajul pictorialelor realizate în tabăra de creaţie literară a B.J.T., Fârdea 2015. Fotografii de Constantin Duma.

Prezintă Caius Dobrescu și Viorel Marineasa.

&

Lansare „Femeie, iată fiul tău”, de Sorin Titel, reeditare la editura Gestalt Books. Prezintă Cristian Fulaş şi Tudor Creţu.

ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere

Publicat de Pagini de Cultura 6 Iulie 2015 Comments Off

Cel dintâi volum despre istoria regiunii Banat realizat prin cooperarea dintre istoricii români, sârbi şi unguri va fi lansat şi la Timişoara. Cartea „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere”, editată sub egida Academiei Române, va fi prezentată marţi, 7 iulie 2015, de la ora 16, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara, de către prof. univ. dr. Victor Neumann, coordonatorul lucrării.

Volum esenţial pentru cultura, identitatea şi memoria unei regiuni unice în Europa din perspectiva întrepătrunderilor multiculturale şi multiconfesionale, „ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” are peste 600 de pagini, care cuprind studii semnate de reputaţi istorici români, sârbi şi maghiari. Aceştia abordează tematici multiple, analizând istoria regiunii Banat în perioada 1718-1919 din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică.

Astfel, volumul cuprinde:

- o evaluare a succesiunii administraţiilor pe parcursul a două sute de ani;

- o prezentare cronologică a celor mai importante evenimente politice;

- o descriere a vieţii religioase şi comunitar-lingvistice prin prisma diversității lor, a particularităţilor şi a interferenţelor acestora;

- o prezentare a evoluţiei învățământului cu trimitere la școlile în diversele limbi folosite în Banat;

- o sinteză a vieții intelectuale, a rolului ei în gândirea politică;

- o evaluare novatoare a identității locale și a moștenirilor culturale multiplu codate ale regiunii.

Banatul este regiunea în care au avut loc câteva dintre cele mai fecunde interferenţe între tradiţiile româneşti şi acelea europene, între limbile culturilor locale şi ale acelora învecinate, între religiile ortodoxă şi romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Întîlnirea Balcanilor cu Europa Centrală este aici la ea acasă. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diversă, deschisă spre lume, cînd şi cînd capabilă să devină infrastructura unei fascinante istorii. Social, economic, politic, Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social-liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice este direct legată de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor atâta vreme cît are un trecut de la care se poate revendica“, se poate citi în studiul introductiv semnat de Victor Neumann.

La editarea lucrării au contribuit următorii istorici: Victor Neumann (istoric, profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi autor al celor mai multe capitole, iniţiator al proiectului, coordonator al echipei de cercetători, autor al conceptului şi editor al cărții); Miodrag Milin (istoric, profesor universitar, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contribuţii proprii şi mai multe traduceri din limba sârbă); Teodor Octavian Gheorghiu (istoric al arhitecturii, profesor universitar, Timișoara); Mihaela Vlăsceanu (istoric de artă, lector universitar, Timișoara); Vasile V. Muntean (preot și profesor universitar, Lugoj); Gabriel Szekely (arhitect şi istoric al arhitecturii, conferenţiar univ, Timişoara); László Marianucz (istoric, profesor universitar, Universitatea din Szeged); Áron Kovács (istoric, doctor al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara/Universitatea din Szeged&Biblioteca Sarospatak); Grozdanka Gojkov (istoric al învăţământului, fost director al Şcolii Superioare Pedagogice din Virset); Miodrag Maticki (istoric al literaturii, directorul Fundaţiei Vuk Karadzic din Belgrad şi vicepreşedinte Matica Srbska, Novi-Sad); Adrian Negru (istoric de artă, Şcoala Superioară Pedagogică din Virset); Drago Njegovan (istoric, Muzeul de Istorie din Novi-Sad); Vasile Dudaș (istoric, Muzeul Banatului Timişoara); Slobodan Bjelica (istoric, profesor universitar, Universuitatea din Novi-Sad).

ISTORIA BANATULUI. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere se găseşte în librării la preţul de 110 lei.

Expoziție OTTO DIX la Timișoara: „Învățătura Sfântului Matei”

Expoziția de litografii a lui OTTO DIX va fi deschisă în sălile de la parterul Palatului Baroc până în data de 18 martie 2020.

Rinocerii de Ionesco, un spectacol de excepție pregătit de Teatrul Național din Timișoara

Teatrul Național din Timișoara dă startul faptelor pentru România anului 2021 cu spectacolul “Rinocerii” de Eugène Ionesco.

Documentarul “colectiv”, proiecție în avanpremieră la Timișoara

La Timișoara, filmul regizat de Alexander Nanau va putea fi văzut în avanpremieră joi, 20 februarie, la Universitatea de Vest.

Quoting Beethoven: Concurs de creație muzicală – OPEN CALL

Până pe 15 iunie 2020, melomanii sunt provocați să reinterpreteze opera „starului“ absolut al muzicii clasice, L. V. Beethoven.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015