• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Ce păcat că nu ştiu portugheza, căci în varianta în care aş înţelege “limba cea dulce” plăcută de Cervantes, aş avea ocazia de a-mi reprezenta în original cum vorbeşte o şopârlă, povestind cum se practică meseria de genealog. Sâmbăta asta citesc o carte scrisă de Jose Eduardo Aqualusa, “Vânzătorul de trecuturi”.

Din avantajul nedisimulatei admiraţii pe care Jose Eduardo Aqualusa o poartă pentru realismul magic, pentru scriitorii de limbă spaniolă ai secolului douăzeci, din povestirea visurilor şi din comentariile şopârlei Eulalio (vocea naratoare a acestei cărţi), a ieşit o comoară de ficţiune, potrivită pentru cititorii de limbă portugheză sud-americani şi africani, cât şi pentru cei ai traducerilor din cele douăzeci şi cinci de limbi din toată lumea.

Când nu ai auzit mai nimic de Jose Eduardo Aqualusa şi începi această carte, seria surprizelor, enigmelor şi uimirilor îţi dă peste cap aşteptările. Aşa mi s-a întâmplat mie, iar printre cele ce m-au surprins în această carte se află şi:

- stolurile de îngerii, surprinşi de narator (adică de şopârla Eulalio, cea care într-o viaţă anterioară fusese om) şi amintiţi chiar în prima pagină a cărţii: “Îmi place să vad flăcările înalte, norii în galop şi deasupra lor îngerii, cete întregi, scuturându-şi scânteile din păr şi agitându-şi aripile mari, în flăcări.”;

- cele şase visuri ale şopârlei Eulalio şi observaţia din Visul 4.: “[nu e] Nimic din ce pare adevărat care să nu poată părea fals.”;

- cum se scrie chiar şi trecutul, operaţie ce poate afecta unele lucruri ce păreau în ordine în viaţa unui om, şi cum asta este o meserie de-a dreptul onorabilă pentru Alex Ventura: “Îl căuta, explică el, o clasă întreagă, noua burghezie. Erau oameni de afaceri, ministri, moşieri, generali, oameni, în sfârşit, cu un viitor asigurat. Acestor oameni le lipseşte un trecut bun, strămoşi iluştri, blazoane. El le vinde un trecut nou nouţ. Le trasează arborele genealogic. Le dă fotografiile bunicilor şi străbunicilor, cavaleri de rasă, doamne de pe timpuri.”;

- cum vine nemurirea odată cu evitarea pericolului primei morţi, când somnul şi o carte i-a salvat viaţa, o viaţă anterioară umană a visătoarei Eulalio: “Într- o bună zi, pe când îmbrăcam forma mea umană anterioară, hotărâsem să mă sinucid. Doream să mor definitiv. Trăgeam speranţa că viaţa eternă. paradisul şi infernul, Dumnezeu şi Diavolul, reîncarnarea, toate chestiile astea, nu erau decât nişte superstiţii ţesute îndelung, secole de-a rândul, de imensa teroare a oamenilor. Mi-am cumpărat un revolver dintr-un magazin de arme, care se afla la câţiva paşi de casa mea, dar în care nu mai intrasem niciodată înainte şi al cărui proprietar nu mă cunoştea. Apoi, am cumpărat o carte poliţistă şi o sticlă de lichior de ghimbir. M-am dus la un hotel de pe plajă, am băut ghimbirul în sârbă, cu îghiţituri  mari (toată viaţa alcoolul mi-a repugnat), după care m-am întins în pat şi am început să citesc o carte.

(…) Am stins lumina, am dus revolverul la tâmplă şi am adormit.”;

- cum se poate scrie o carte cu capitole atât de scurte uneori, de parcă în ziua când s-au scris a fost interzisă depăsirea de către acelaşi scriitor a unei limite maxime de  trei-patru mii de semne (cum sunt, de exemplu, cele şase capitole cuprinzând cele şase visuri);

- cum alegerea între viaţă şi cărţi poate fi înţeleaptă (mai ales dacă alegerea este a acestei cărţi, cu visuri şi realităţi neobişnuite:): “Realitatea este dureroasă şi imperfectă, îmi spunea ea, asta e natura ei şi de aceea o deosebim de visuri. Când ni se pare că ceva este foarte frumos, ne gândim că nu poate fi decât un vis şi de aceea ne ciupim ca să ne asigurăm că nu visăm – dacă ne doare înseamnă că nu visăm. Realitatea ne răneşte, chiar şi atunci când, pentru câteva clipe, ni se pare că este un vis. În cărţi găsim tot ceea ce există, de multe ori în culori mai autentice şi fără durerea reală caracteristică pentru tot ce există în realitate. Între viaţă şi cărţi, fiule, alege cărţile”.

Şi alegem în fiecare zi din viaţă, uneori o carte, uneori un fado!

http://horeabacanu.blogspot.ro/

Povestea maidanezului Leuţu, o altfel de carte despre… criza omului

Publicat de Pagini de Cultura 6 Noiembrie 2014 Comments Off

„Povestea maidanezului Leuţu – Despre noua ordine domestică şi criza omului”, carte ce poartă semnătura prof. Vintilă Mihăilescu, va fi prezentată sâmbătă, 8 noiembrie 2014, şi la Timişoara. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în ceainăria librăriei Cărtureşti din Iulius Mall. În dialog cu autorul se vor afla Otilia Hedeşan şi Ciprian Pânzaru de la Universitatea de Vest din Timişoara.

Profesorul Vintilă Mihăilescu ne-a obişnuit deja cu o serie de lucrări nonconformiste precum Socio Hai-Hui prin Arhipelagul România, Etnografii Urbane. Cotidianul văzut de aproape, Sfârşitul Jocului ori recent apărutul volum Scutecele națiunii și hainele împăratului.

Povestea maidanezului Leuţu, apăruta la editura Cartier, reprezintă o abordare originală a relaţiei dintre om şi animal, ascunzând însă o analiză mai profundă şi puternic conceptualizată a relaţiei dintre om şi natură. Pe parcursul celor şase capitole autorul ne propune teme şi dezbateri inedite, pornind de la „povestea maidanezului Leuţu” trecând prin relaţia dintre oraş şi modernitate, relaţia dintre familie şi animale, ordine şi poluare simbolică, natura omul şi animalul şi ajungând la dezbaterea despre criza omului şi disputa ideologică dintre postumanism şi transumanism.

Povestea maidanezului Leuţu este o carte complexă cu o temă care, dincolo de titlul aparent anectodic, invită la analiză şi reflecţie.

***

Vintilă Mihăilescu (n. 1951) este licenţiat și doctor în psihologie al Universităţii din București. În prezent este profesor universitar doctor şi şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, având domeniile de specializare: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor.

În 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. De-a lungul carierei sale a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române. A fost visiting professor la numeroase universităţi şi centre de studii avansate din Franţa, Elveţia, Germania, Belgia, Canada, Ungaria şi Bulgaria.

Din 1998 este colaborator permanent la revista Dilema (Veche), unde deţine rubrica Socio-hai-hui. Între 2005 și 2010, a fost director general al Muzeului Ţăranului Român. În 2006 a fost decorat de Preşedintele României pentru serviciile aduse culturii române.

Sursa foto: www.facebook.com

Ştefan Câlţia. Locuri – lansare de album şi expoziţie, la Muzeul de Artă

Publicat de Pagini de Cultura 29 Octombrie 2014 Comments Off

După mai bine de 10 ani de la ultima expoziție la Timișoara, reputatul artist plastic Ştefan Câlţia se reîntoarce în orașul în care şi-a început formaţia de artist, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Pornind de la expoziţia-eveniment Ştefan Câlţia. Locuri deschisă publicului până pe 5 decembrie 2014, la Muzeul de Artă Timişoara, Curtea Veche Publishing propune un album-cadou pentru toţi iubitorii de poveşti şi pictură.

Albumul va fi lansat vineri, 31 octombrie, la ora 18.00, în prezenţa lui Ştefan Câlţia, care le va vorbi cititorilor între lucrările sale, alături de prof. univ. dr. Victor Neumann (directorul Muzeului de Artă Timişoara), Iren Arsene (directorul Curtea Veche Publishing), Patricia Bădulescu (unul dintre cei trei curatori ai expoziţiei) şi Cristina Bazavan (jurnalist, blogger).

Albumul adună înăuntrul său un mănunchi de peste 70 de lucrări dintre care multe neexpuse până acum ochilor publicului larg, dezvelite de intimitatea colecţiilor private şi învelite în cuvintele moi a şase autori. Textele ce însoţesc aceste imagini propun chei de lectură ale imaginarului construit de Ştefan Câlţia, prezintă etapele cele mai importante ale parcursului său biografic şi artistic şi evocă propriile contacte ale autorilor (Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu, Andrei Teleagă) cu munca acestuia. Accesibil, uşor curgător, întregul text al albumului se vrea a fi o poveste care să vină în completarea celor multe spuse prin imagini, declară organizatorii evenimentului.

Albumul Ştefan Câlţia. Locuri face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, precum şi o serie de conferinţe. Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Câlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atât de diferite, va pune în evidenţă faptul că acest cortegiu tematic s-a dezvoltat păstrând mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine, punctează curatorii expoziţiei.

Lucrările lui Ştefan Câlţia sunt expuse la etajul doi al Muzeului de Artă din Timişoara, programul de vizitare fiind zilnic, între orele 10-18 (luni închis).

Sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 11, Patricia Bădulescu, curatorul expoziției Ștefan Câlția – Locuri de la Muzeul de Artă Timișoara, va realiza un tur ghidat al expoziției. Participarea se face pe bază de înscriere pe pagina de Facebook a evenimentului sau la nr. de telefon 0256/491592 (secretariatul Muzeului de Artă Timișoara). Primii 30 de înscriși vor fi așteptați la turul de la ora 11. Dacă vor fi mai mult de 30 de participanți, se va organiza un al doilea grup, de la ora 12.30. Turul durează 45 de minute şi este GRATUIT.

BIBLIOTECI ÎN AER LIBER, la a patra ediţie

Publicat de Ana Brunner 23 Septembrie 2014 Comments Off

Luna septembrie nu înseamnă doar întoarcerea la școală sau locul de muncă, ci şi posibilitatea de a-ţi petrece timpul afară, în lumea colorată a cărților. Dacă îţi place lectura în aer liber, eşti invitat la cea de-a patra ediţie a „Bibliotecilor în aer liber”. Organizat de Mediateca „André François” a Institutului Francez şi Biblioteca Centrului Cultural German Timişoara, evenimentul are loc în 26 şi 27 septembrie 2014 pe str. Mărășești.

Bibliotecile îşi vor întâmpina cititorii între orele 11 – 18. Vă aşteptăm cu mic, cu mare să răsfoiţi reviste, cărţi şi benzi desenate în limbile franceză şi germană, să ascultati muzică şi să descoperiti oferta noastra de filme artistice şi documentare. Pentru cei mai mici dintre cititori, am pregătit un spaţiu special amenajat pentru lectură, desen şi jocuri, declară reprezentanţii IFT şi CCG.

Prin această acţiune, organizatorii doresc sa promoveze biblioteci moderne cu fonduri actualizate, să atragă publicul spre lectură şi să şteargă imaginea perimată a bibliotecii şi a bibliotecarului. Pentru cei care doresc să îşi facă un abonament, în perioada 26 – 27 septembrie, se oferă o reducere de 20% la achiziţionarea unui abonament Cardul Confluenţa Culturilor, valabil 1 an la ambele biblioteci plus alte beneficii la 25 de parteneri.

Puteţi, de asemenea, participa la o tombolă şi câştiga abonamente, cărţi şi reviste în limba franceză şi germană.

Evenimente cu personalitate și personalități-eveniment, la LitVest 2014

Publicat de Pagini de Cultura 19 Septembrie 2014 Comments Off

Manifestări și locații diverse, personalități eveniment și evenimente cu personalitate. Biblioteca Judeţeană Timiş vă invită la una dintre cele mai inedite manifestări literare româneşti: Festivalul Naţional de Literatură LitVest. Ajuns la cea de-a treia ediţie, evenimentul se va desfăşura în perioada 24-26 septembrie 2014, la Timişoara.

Şi la această ediţie, festivalul propune un concept aparte în context românesc. Alături de scriitorii Nora Iuga, Nicolae Breban, Șerban Foarță, Ion Cucu, Liviu Antonesei, Ruxandra Cesereanu, Pavel Gătăianțu, Jovan Zivlak, Ivan Negrišorac, Robert Șerban, Un Cristian (Cristian Cosma) şi T.S. Khasis, sunteţi invitaţi la vernisaje, lansări de carte, dezbateri şi lecturi publice în spaţii inedite. Totodată, patrimoniul BJT se va îmbogăți prin realizarea câtorva dintre cele mai inedite pictoriale: Doctori în litere (scriitori în halat medical) sau Bega la pas, pictorial cu și de Ion Cucu.

Program LitVest 2014

Miercuri, 24 septembrie

Ora 19, Secția de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A – EXPONENȚIAL. Expoziție mixtă cu fotografii de Ion Cucu și imagini din Fototeca BJT. Lansarea volumului II al AlBoom-ului fototecii.

Joi, 25 septembrie

Ora 12Clase paralele. Experiment didactic și literar la colegiile și liceele: C.D. Loga, Carmen Sylva, J.L Calderon, F.S. Nitti. Ore neconvenționale consacrate câtorva dintre scriitorii prezenți la Vestival: Ruxandra Cesereanu, Nora Iuga, Nicolae Breban, Liviu Antonesei.

Ora 18, Institutul Cultural Francez, bd. C.D. Loga, nr. 46 – Granițe și literaturi. „Cucerirea Vestului”. Dezbatere asupra receptării/lipsei de receptare a literaturii române în Occident.

Vineri, 26 septembrie

Ora 19, Secția de Arte Deliu Petroiu, Bastion Theresia, corp A  – Lecturi aprinse, lecturi în surse inedite de lumină.

FILTM 3 aduce la Timişoara nume de marcă ale literaturii contemporane

Publicat de Pagini de Cultura 12 Septembrie 2014 Comments Off

Şapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanţi vor sosi luna viitoare în capitala Banatului, la Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara. Aflat la cea de a III-a ediţie, evenimentul va avea loc în perioada 22-24 octombrie, în Sala Barocă a Muzeului de Artă.

László Krasznahorkai (Ungaria) – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori europeni ai momentului, „un scriitor care te duce cu gândul la Gogol şi Melville” (Susan Sonntag), Jean Mattern (Franţa) – un scriitor de o rară sensibilitate şi un editor respectat în întreaga lume (coordonatorul colecţiei „Du monde entier” a prestigioasei edituri Gallimard), Dasa Drndic (Croaţia) – una dintre cele mai puternice voci feminine ale literaturii din fostul spaţiu iugoslav, cunoscută în egală măsură ca prozatoare şi critic literar, Cătălin Dorian Florescu – timişorean de origine, astăzi, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori elveţieni, laureat al Premiului Naţional al Cărţii pe anul 2011, Paul Bailey – cunoscut prozator şi critic literar britanic, iremediabil îndrăgostit de România, poveştile sale îmbinând adeseori teme şi personaje româneşti, Ornela Vorpsi – emigrate în 1991 din Albania, stabilită la Paris şi cunoscută deopotrivă ca scriitoare şi artist vizual; prozele ei au primit numeroase premii şi au fost traduse la prestigioase edituri din Europa şi Noemi Kiss (Ungaria) – unul dintre cele mai promiţătoare nume din literatura maghiară contemporană şi o apreciată cercetătoare literară, specializată în opera lui Paul Celan, aceştia sunt oaspeţii din străinătate ai celei de a III-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara.

Lor li se vor alătura invitaţii din România, autori consacraţi, alături de scriitori din noua generaţie: apreciatul scriitor, critic literar, eseist şi publicist Mircea Mihăieş, Filip Florian – unul dintre cei mai importanţi prozatori contemporani, autorul celui mai aclamat debut al ultimilor zece ani, romanul „Degete mici”, Radu Pavel Gheo – prozator apreciat deopotrivă de critici şi cititori şi, în egală măsură, un eseist şi un traducător important, Florin Lăzărescu – unul dintre cei mai traduşi scriitori români contemporani şi un scenarist de succes şi Bogdan Munteanu – reprezentant de marcă al noii generaţii de scriitori, autor a 3 volume, prezent în antologii, colaborator al celor mai importante publicaţii autohtone.

De trei ani, iată, invităm în capitala Banatului scriitori importanţi ai Europei, care, prin cărţile şi atitudinea lor, pledează pentru actul cititului ca exerciţiu fundamental al existenţei acestei lumi. Oaspeţii ediţiei de anul acesta ai Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara sunt autori de marcă, publicaţi de edituri prestigioase (patru dintre ei au apărut în traducere la prestigioasa editură Gallimard), distinşi cu premii importante şi primiţi cu entuziasm de către criticii occidentali. Timişoara îşi consolidează poziţia pe harta culturală românească şi europeană şi datorită acestui eveniment de calibru, care demonstrează că literatura este extrem de vie şi de frumoasă!”, declară Robert Şerban, preşedintele FILTM.

Încă de la prima ediţie, festivalul şi-a propus, totodată, să medieze întâlnirea cu literaturi din apropierea noastră. Dacă anul trecut, toată atenţia organizatorilor a fost focusată pe înţelegerea literaturii sârbe contemporane, ediţia din 2014 a FILTM îşi propune şi o mai bună cunoaştere a literaturii maghiare de astăzi: în ultima seară a Festivalului – petrecere cu muzică şi mâncăruri ungureşti.

***

Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM) îşi propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiţia studiilor comparatiste iniţiate de Fundaţia „A Treia Europă”. Ediţiile din 2012 şi 2013 ale FILTM au prilejuit iubitorilor de literatură din Timişoara întâlnirea cu nume de marcă ale literaturii universale contemporane, scriitori precum Victor Erofeev, Slavenka Drakulić, Attila Bartis, Jan Koneffke, Edo Popović, Fabio Geda, Richard Swartz sau Iuri Andruhovici.

Festivalul Condeierii plugari în Banat, la a VIII-a ediţie

Publicat de Pagini de Cultura 5 Septembrie 2014 Comments Off

Creatori populari din toată ţara şi condeieri plugari din Banatul istoric îşi dau întâlnire, în acest sfârşit de săptămână, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Sâmbătă şi duminică, în 6 şi 7 septembrie, aici se desfășoară cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Condeierilor Plugari, manifestare unică în Europa.

Fenomenul condeierilor plugari reprezintă un unicat în Europa, prin manifestare şi prin mesajul transmis. În nicio altă ţară europeană nu există o astfel de mişcare. Tezaurul viu, venit din Oraviţa, încă dinainte de Unire, cu ţărani publicişti, condeieri plugari, corişti, dirijori, compozitori plugari şi ţărani inventatori, se mai regăseşte şi astăzi în cadrul Fenomenului pe care încercăm să-l punem în valoare şi să-l facem cunoscut printr-un proiect de cercetare şi dezvoltare iniţiat de Muzeul Satului Bănăţean Timişoara. În acest sens, începând cu anul 2007, anual, la Muzeu este organizat Festivalul condeierilor plugari. Anul acesta vă aşteptăm la cea de-a VIII-a ediţie, declară organizatorii ineditului eveniment.

Manifestarea va debuta sâmbătă, 6 septembrie, de la ora 10:00, la Muzeul Satului Bănățean Timișoara, iar în program sunt cuprinse o șezătoare populară, lansări de carte, expoziții. Participă creatori populari din toată ţara şi condeieri plugari din Banatul istoric, zonele etnografice fiind evidențiate prin frumoasele costume populare.

Duminică, 7 septembrie, sărbătoarea continuă în comuna timișeană Biled, unde va avea loc o întâlnire cu fii satului. De asemenea, va avea loc un spectacol etno-folcloric și vor fi înmânate premii și diplome. Vor participa soliştii vocali Maria Tudor, Ion Bosioc, V. Tipa şi Marius Matei, precum şi tinerii solişti Mihaela Tirică, Şerban Vlad şi Dudea Daniela. În program se regăsesc și momente vesele cu Dan Liuţ.

Festivalul este organizat de Consiliul Județean Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Primăria Biled, iar coordonatorii proiectului sunt Dr. etnolog Maria Mândroane și Prof. Daniel Borlovan.

Triplu eveniment artistic la Galeria Helios

Publicat de Pagini de Cultura 18 August 2014 Comments Off

O expoziţie de pictură, un film de scurt metraj şi două volume: Galeria Helios din Timişoara va fi, în seara de joi, 21 august 2014, gazda unui triplu eveniment artistic. Protagonistele serii sunt artistele Georgeta Cocian şi Ildiko Micota-Marosan.

Începând cu ora 19.00, în spaţiul expoziţional al filialei din Timişoara a Uniunii Artiştilor Plastici va fi vernisată expoziţia personală de pictură „Grădina, Aproapele Inimii”, de Georgeta Cocian. Sunt invitaţi să vorbească despre artistă şi lucrările sale pictorul Silviu Oravitzan împreună cu poetul şi publicistul Marcel Tolcea. Cu prilejul vernisajului va fi proiectat şi filmul de scurt metraj „Grădina, Aproapele inimi” și va fi lansat albumul „Georgeta Cocian”.

Cu același prilej va fi lansat şi volumul „Povestiri şi poezii pentru părinţi şi copii” de Ildiko Micota-Marosan. Cartea va fi prezentată de poeta şi prozatoarea Constanţa Marcu.

Georgeta Cocian şi Ildiko Micota-Marosan vor acorda autografe.

Expoziţia „Grădina, Aproaptele Inimii” va rămâne deschisă şa Galeria Helios (P-ţa Victoriei nr. 6) până în data de 3 septembrie a.c., putându-se vizita zilnic între orele 9-20.

Zilele Culturii Spaniole, pentru a patra oară la Timişoara

A patra ediţie a Zilelor Culturii Spaniole se va desfăsura la Timişoara în perioada 28 februarie – 14 martie 2018.

Teatrul Maghiar se pregăteşte pentru o nouă premieră: „Dansând în noapte”

A patra premieră din stagiunea 2017/2018, va fi un musical bazat pe filmul renumitului regizor Lars von Trier, „Dansând în noapte”.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

EXPOZIŢIE-EVENIMENT: Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei

Până pe 25 februarie 2018, vizitatorii vor putea admira artefacte unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015