• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Începe StudentFest 2014 – artă studenţească la superlativ!

Publicat de Nicoleta Bodiu 8 Mai 2014 Comments Off

Expoziții de artă, spectacole de dans și de teatru, proiecții de filme, animații și reclame, experimente științifice, lansări de carte, conferințe, concerte de folk, jazz și rock: timp de 10 zile, tinerii artişti vor fi vedetele a peste 70 de evenimente deschise tuturor la Timişoara. Se întâmplă în perioada 8–17 mai 2014, cu ocazia celei de-a 23-a ediții a festivalului de artă și cultură StudentFest.

Anul acesta, StudentFest lansează tema IMPACT ca temă centrală pentru fiecare dintre secțiunile festivalului, mesaj prin care își propune să evidențieze puterea pe care StudentFest o poate avea asupra tinerilor artiști, precum și asupra publicului, deopotrivă. StudentFest 2014: IMPACT, festival realizat exclusiv de voluntari, va avea în componența sa următoarele secțiuni: arte plastice, benzi desenate, concerte, dans, experimentarium, film, fotografie, literatură, party, publicitate, street art, teatru.

Și în 2014 se continuă conceptul început în anul 2012. Astfel, participanții acestei ediții vor lua parte la 7 zile intensive de workshopuri și traininguri de creație la care s-au înscris în prealabil, iar publicul larg va avea ocazia apoi să urmărească ceea ce aceștia au învățat și creat, declară reprezentanţii Organizației Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (OSUT), iniţiatorul amplului eveniment.

Deschiderea festivalului va avea loc joi, 8 mai 2014, începând cu ora 17:00, în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest din Timișoara.

Dintre cele mai importante evenimente din acest an din programul StudentFest remarcăm:

Biblioteca Vie din data de 13 mai

Spectacolele de stand-up Comedy

Concertele de rock din serile de 8, 10 și 17 mai din DAOS Club

Concertul de folk din seara de 9 mai din Electric Theatre

Concertul de jazz din seara de 11 mai din Rost

Spectacolele de teatru de la Casa Studenților și Electrc Theatre

Experimentele științifice din 9 și 10 mai de la Clădirea Experimentarium

Conferința „Muzica în presă” cu Robert Turcescu din data de 16 mai de la Bastionul „Maria Theresia”, sala Vega

Proiecțiile de filme de la Grădina de Vară a „Filarmonicii” Banatul din 15 și 16 mai

Workshopul de graffiti de la Facultatea de Arte și Design

Expozițiile de artă, fotografie și afișe din Holul UVT și de pe Podul Mitropolit A. Șaguna

Concertul aniversar UVT70 din data de 24 mai din Parcul Rozelor cu studenții Facultății de Muzică și trupele: The Case, Sonatic, Sebastian Spanache Trio, Alternosfera și Vița de Vie

Programul complet al evenimentelor îl puteţi consulta pe site-ul www.studentfest.ro. Accesul publicului la toate evenimentele este gratuit!

„Plicuri şi portrete”: Norman Manea în România

Publicat de Ana Brunner 5 Mai 2014 Comments Off

După întâlnirea cu iubitorii de lectură de la Sighişoara, Norman Manea – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limba română – îşi continuă turneul de promovare a volumului Plicuri şi portrete în alte cinci mari oraşe din ţară. Până pe 18 mai 2014, scriitorul îşi va întâlni cititorii din Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara şi Bucureşti.

Actuala ediţie a volumului Plicuri şi portrete, apărută de curând la Editura Polirom, amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întâlnindu-i acum, pe lângă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertesz, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Diversitatea îşi află coerenţa în acuitatea abordării, în farmecul, enigmele şi impactul personalităţilor evocate. Relatările memorialistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original, declară organizatorii evenimentului.

Întâlniri cu cititorii – Program de evenimente:

BRAŞOV

Norman Manea la Universitatea Transilvania din Braşov

Luni, 5 mai, ora 11.00, Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

Întâlnire cu cititorii la Librăria „St. O Iosif“

Luni, 5 mai, ora 17.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

SIBIU

Norman Manea la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Marţi, 6 mai, ora 14.00, în „Aula Magna” a Bibliotecii Centrale Universitare (Str. Lucian Blaga Nr. 2A)

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Andrei Terian, Radu Vancu, Dragoş Varga

ARAD

Întâlnire cu cititorii la Primăria Arad

Joi, 8 mai, ora 17.00, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei Municipiului Arad

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Gheorghe Mocuţa, Vasile Dan

Amfitrion: Gheorghe Falcă

TIMIŞOARA

Norman Manea la Universitatea de Vest din Timişoara

Vineri, 9 mai, ora 13.00, Amfiteatrul A 12

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Moderatoare: Otilia Hedeşan

Întâlnire cu cititorii la Librăria „Cartea de Nisip”

Vineri, 9 mai, ora 18.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adriana Babeţi, Alexandru Oraviţan

BUCUREŞTI

Norman Manea la Biblioteca Naţională

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”, în parteneriat cu revista Observator cultural

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Miercuri, 14 mai, ora 17.00, Sala „Mircea Vulcănescu”

Invitaţi: Carmen Muşat, Simona Sora, Claudiu Turcuş, Elena Tirziman

Moderator: Ovidiu Simonca

Norman Manea la Conferinţele TNB

Duminică, 18 mai, ora 11.00, Sala mică a Teatrului Naţional Bucureşti

Conferinţă pe tema „Limba exilată”

* * *

Norman Manea (n. 1936), laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami, este profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York.

De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru Întoarcerea huliganului.

În 2010 a primit distincţia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.

SERILE IMAGINARE continuă: Filosofie şi canonizare. Cazul Socrate

Publicat de Pagini de Cultura 25 Aprilie 2014 Comments Off

Librăria Cartea de Nisip şi cafeneaua Librarium Café du livre îi invită pe iubitorii de lectură la o nouă seară imaginară. Tema ediţiei de marţi, 29 aprilie, este Filosofie și canonizare. Cazul Socrate.

Moderate de Claudiu Mezaroş, discuţiile vor porni, începând cu ora 18.30, de la cartea Socrate. Un om pentru timpurile noastre de Paul Johnson (Humanitas, 2013). Invitatul special al acestei ediţii a Serilor imaginare este Iovan Drehe, doctor în filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.

* * *

Serile imaginare sunt momente formate din căldură sufletească și idei. La lumina unor cărți vom vorbi despre imaginație, imaginar, imaginal, reprezentare, ludic. Până la ora închiderii, împreună cu invitații noștri speciali, declară organizatorii evenimentului.

Principesa Margareta şi Principele Radu aduc „Crăciunul regal” în Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 15 Decembrie 2013 Comments Off

Dublă lansare de carte regală la Timişoara. Alteţelor Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu ai României îşi vor lansa miercuri, 18 decembrie 2013, începând cu ora 17.00, volumele “Crăciunul regal” şi “Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare”. Evenimentul va fi găzduit de Iulius Mall din Timişoara şi va fi urmat de o sesiune de autografe.

Crăciunul regal de Alteţele Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu ai României vă invită la o călătorie de un secol şi jumătate în care vehicul nu sunt o trăsură, un vagon de tren sau o maşină, ci reşedinţele regale. În calendarul Familiei Regale, sărbătorile de Crăciun reprezintă fila cea mai bogată în înţelesuri, în tradiţii şi credinţă, iar totul are un început mult mai îndepărtat, în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România.

Volumul este structurat în funcţie de locul în care au fost găzduite sărbătorile de iarnă şi bogat ilustrat cu fotografii din fiecare perioadă. În primul capitol, se vorbeşte despre Crăciunul din vremea Regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai, în timp ce cel de-al doilea capitol cuprinde Crăciunul regal din exil. Al treilea capitol este dedicat Crăciunului regal din zilele noastre petrecut la Săvârşin de Regele Mihai şi de familia sa, care, din anul 2001, au reluat tradiţiile dinainte de plecarea Regelui în 1948. Ultima parte a cărţii cuprinde mesajele de Crăciun ale Regelui Mihai din anul 2001 încoace.

Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare de Sandra Gătejeanu Gheorghe, Director de Protocol al Casei Regale a României, ne vorbeşte despre copilăria şi adolescenţa Principesei Moştenitoare, despre studiile şi experienţa comunitară, despre viaţa de familie, interesele şi activităţile întreprinse de Principesa Margareta în folosul României. Volumul-bijuterie este conceput pornind de la amintirile Alteţei Sale Regale şi apelând la documente, fotografii, obiecte personale, dar şi lucruri ce fac parte din Colecţia Regală, unele dintre ele prezentate în premieră în carte.

Răzvan Voiculescu aduce ROST-ul în inima Banatului

Publicat de Ana Brunner 9 Decembrie 2013 Comments Off

Fotografie, artă culinară şi muzică – fotograful Răzvan Voiculescu îi invită pe iubitorii de cultură la un eveniment de suflet românesc. Miercuri, 11 decembrie, Răzvan Voiculescu îşi va lansa la Timişoara cel nou album de fotografie. Intitulat “ROST – Esenţe, gusturi şi stări româneşti”, impresionantul volum de 300 de pagini conţine o colecţie de ipostaze ale rostului românesc: meşteşuguri, obiceiuri, momente şi poveşti de viaţă.

Evenimentul va avea loc, începând cu ora 18:30, la City Business Conference Centre, clădirea D, şi va include proiecţia filmului de scurtmetraj “ROST – Păstrătorii”, realizat de regizorul Şerban Georgescu. Seara se va încheia cu un recital special Nicu Alifantis.

Lansat la 2 ani după “Bucătăria Hoinară”, noul album de fotografie semnat de Răzvan Voiculescu este considerat de autor drept piesa de încheiere şi cea mai amplă din seria dedicată satului tradiţional, serie din care au făcut parte şi albumele “România – Ţinuta umilă a splendorii” şi “Ţara Lăpuşului – Destine încrustate”.

Albumul a început, de fapt, de la ideea unei lumi la apus: în satele şi oraşele mici ale României, multe dintre meşteşugurile vechi se pierd, încet-încet. Auzim din ce în ce mai des despre “ultimul fierar”, “ultimul potcovar” sau “ultimii rapsozi”. Oamenii aceştia, ce îşi ştiu meştesugul şi îl ţin viu – în ton cu rostul străvechi, de multe ori tangent cu magia – nu au pe nimeni care să-i urmeze. Ideea de ROST – pe care o reprezintă aceşti meşteşugari, artişti, sau păstrători de tradiţii, prea puţin cunoscuţi sau chiar uitaţi – e posibil ca mâine să nu mai existe, declară organizatorii evenimentului.

Parte a unei campanii naţionale, albumul lui Răzvan Voiculescu şi-a propus ca printr-un obiect de artă fotografică să aducă poveştile şi chipurile acestor “Păstrători de Rost” în faţa publicului. De-a lungul a 2 ani, Răzvan Voiculescu şi echipa sa au întâlnit, descoperit, fotografiat şi filmat în toate regiunile ţării, aprope 100 de poveşti ale “Păstrătorilor de Rost”, potcovari, buciumani, cojocari, fierari, opincari, morari, rapsozi, creatori de muzeu sau făuritori de instrumente muzicale.

Seria naţională de lansări ale albumului reprezintă, totodată, şi punctul de pornire a unei campanii al carei mesaj principal este: “Avem un ROST. Îl păstrăm.” Campania îşi propune să implice cât mai mulţi români, motivându-i să se afilieze proiectului şi să descopere chipurile şi poveştile ROST-ului pe care înca îl mai avem: tradiţii, meşteşuguri, arte populare încă vii, oameni extraordinari – dar prea puţin cunoscuţi sau uitaţi. Beneficiul social al campaniei este acela de a oferi o variantă alternativă de modele, de “eroi” autentici, umani, uneori plini de riduri, dar şi de poveşti. În ultimă instanţă, proiectul este unul de apropiere şi apropriere – de recunoaştere a celor ce păstrează rostul, de recuperare a valorilor pe care ei le reprezintă şi de re-însuşire de către publicul larg (mai ales cel urban) a unor modele ce ţin de identitatea noastră, explică promotorii campaniei.

Ioan T. Morar îşi lansează romanul “Negru şi Roşu” la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 13 Octombrie 2013 Comments Off

O fabulă morală care vorbeşte despre eterna fragilitate a fiinţei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei. Astfel descrie scriitorul Mircea Mihăieş cel mai nou roman de Ioan T. Morar. Negru şi Roşu, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală, va fi lansat marţi, 15 octombrie, la ora 18.00, la Libraria Cartea de Nisip (Victor Vlad Delamarina nr. 1) din Timişoara. Prezintă, alături de autor, Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş şi Daniel Vighi.

***

Georgian Nicolau este un tânăr promiţător: elev fruntaş al Liceului Militar din Câmpina, admirat de colegi şi apreciat de profesori, îşi doreşte cu ardoare o carieră de ofiţer. Aceasta l-ar ajuta să se rupă de trecutul său, de colonia de ţigani din care provine şi de casa mizeră în care au rămas mama şi fraţii săi. Nimeni nu-i ştie secretul şi nici nu-l poate bănui, căci Georgian are tenul deschis la culoare şi ochi albaştri şi, în plus, şi-a inventat un trecut de român. Iar visul i se îndeplineşte. Georgian urcă pe scara ierarhică, participă la cucerirea Odessei şi ajunge chiar un apropiat al idolului său, mareşalul Antonescu. Însă trecutul pe care s-a străduit atât de mult să-l ascundă îl ajunge din urmă când mama şi sora sa sunt deportate în Transnistria, împreună cu mulţi alţi ţigani, din ordinul mareşalului. Atunci Georgian va trebui să ia o decizie, iar viaţa lui îşi va schimba cursul odată cu istoria.

***

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit, ca şef de promoţie, în 1981, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză.

În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucreazaă la Cuvântul şi Alianţa Civică. Între 1990 şi 1991 este redactor-şef la „Varietăţi”, TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu.

Din toamna anului 2004 până în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul Divertis. În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele de versuri: Vara indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), Şovăiala (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010).

Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale.

La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi) şi Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis (2007).

Biblioteca Judeţeană Timiş se pregăteşte de festival: LitVest

Publicat de Pagini de Cultura 18 Septembrie 2013 Comments Off

Lecturi publice, concepte-surpriză de promovare a lecturii, dezbateri, vernisaje. Biblioteca Judeţeană Timiş vă invită la una dintre cele mai inedite manifestări literare româneşti: Festivalul Naţional de Literatură LitVest. Ajuns la cea de-a doua ediţie, evenimentul se va desfăşura în perioada 19-21 septembrie 2013, la Timişoara.

Manifestările cuprinse în programul festivalului se vor desfăşura la sediul Bibliotecii Judeţene Timiş, precum şi la Bastionul Theresia, la Cafe Text.

Festivalul se va desfăşura după următorul program:

Joi, 19 septembrie

- ora 18, sediul central al B.J.T. (Piaţa Libertăţii nr. 3)

Conferinţă de Presă/Carte. Scriitorii fotografiază, fotografii citesc. Rolurile se inversează. Invitaţi: scriitorii Gavril Ţărmure, Dan Coman şi Marin Mălaicu-Hondrari. Deschiderea festivalului va fi marcată de o retrospectivă de…şevalet: B.J.T., spiritul literei, câteva dintre iniţiativele diferite ale Bibliotecii Judeţene Timiş din ultimul an. 

Vineri, 20 septembrie

- ora 12, American Corner (Piaţa Libertăţii nr. 3, etaj II)

Poezie vie. Tablete cu scriitori. Posesoare a uneia dintre cele mai originale şi, implicit, valoroase fototeci de bibliotecă, B.J.T. îşi consolidează, live, şi fonoteca: biografia ca literatură. Interviuri experimentale, deschise publicului, cu scriitori, în cadrul proiectului Macrofonia.

- ora 18, Café Text, Bastion Theresia, Corp A

Ţintă vie e romanul Lunetistul, de Marin Mălaicu-Hondrari, Polirom 2013. Schimb de… focuri între Dan Coman şi autor. O lansare-dialog.

Pe urmele mele în două lumi: România – SUA, lansare de carte la Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 9 Septembrie 2013 Comments Off

Curtea Veche Publishing invită cititorii din Timişoara la evenimentul de lansare a volumului „Pe urmele mele în două lumi: România – SUA. Romanul unei vieţi – cronica unei epoci” de Simona M. Vrăbiescu Kleckner. Cartea va fi lansată în prezenţa autoarei, luni, 9 septembrie, ora 18.00, la Café Text din Bastion Theresia. La eveniment vor lua cuvântul, alături de autoare, Gheorghe Ciuhandu şi Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş.

Memoriile Simonei Vrăbiescu-Kleckner acoperă aproape 40 de ani de istorie a familiei sale, materne şi paterne, din al treilea deceniu al secolului XX şi până la plecarea din ţară, în 1965, ca şi de istorie a României.

Este istoria unei boierimi pline de vitalitate şi energie, o aristocraţie rurală harnică şi responsabilă, instruită şi educată, ai căror membri şi descendenţi au deschis ochii într-o Românie mare în curs de modernizare şi prosperă, pentru a-şi trăi, unii tinereţea, alţii senectutea, când nu în închisori sau în exil, în propriile lor case, confiscate fără preaviz, în calitate de chiriaşi al statului, şi înconjrtaţi de ochii şi urechile vigilenţilor lor persecutori.

Memorabile portrete de familie, care fac totodată parte din  panteonul intelectual şi politic al României în cea mai strălucită epocă a ei: familiile Missirliu, Micescu, Ioanid, Giurăscu, Herescu, tulburătoare pilde de voinţă şi curaj alcătuiesc substanţa densă a acestei cărţi. Protagoniştii ei construiseră de-a lungul câtorva generaţii splendide case şi conace, întemeiaseră şcoli şi biblioteci, scriseseră cărţi şi clădiseră politic România modernă, pentru ca, după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii şi verticalităţii morale, să dea încă o dată o lecţie de supravieţuire, a lor şi a valorilor clasei şi lumii lor. Când nu se recalifică,  angajându-se ca normatori, funcţionari, croitorese, etc. îşi refac, prin solidaritate, competenţă, şi încredere, refăc altundeva, în lumea largă, o situaţie materială demnă şi lucrează, cu toate mijloacele aflate la dispoziţie, în beneficiul ţării lăsate în urmă. Autoarea însăşi, ca exponent al acestei lumi, o face.

***

Simona M. Vrăbiescu Kleckner este descendenta unei ilustre familii româneşti, fiică şi respectiv nepoată a lui Gheorghe Vrăbiescu şi Nicolae Vrăbiescu, remarcabili jurişti din perioada interbelică, şi nepoată prin alianţă a marelui profesor latinist Nicolae Herescu. A absolvit ea însăşi Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti în 1949, fără să poată vreodată profesa în domeniu, înainte de a părăsi, în 1965, România comunistă.  În Statele Unite, unde a emigrat, a obţinut două masterate,  unul în informatică, la Universitatea Columbia, în 1969, iar celălalt în drept internaţional public, la Universitatea New York, în 1973.  În SUA a lucrat ca asociat curator la Biblioteca de Drept a Universităţii New York, între 1969 şi 1974, ca şefă a Bubliotecii Juridice  a ONU, între 1975 şi 1986, ca şefa a Secţiei de Referinţă şi Bibliografie a Bibliotecii Dag Hammarskjöld a ONU, între 1986 şi 1987 şi în fine, ca directoare a Bibliotecii Curţii de Comerţ Internaţonal a SUA în perioada 1987-1996.

Între 1991-1996 a fost copreşedinta organizaţiei ACORD, comitet politic pentru promovarea democraţiei în România, desfăşurând  o intensă activitate de lobby pentru ţara de origine la Congresul SUA şi la alte autorităţi americane.  Din 1997 a fost aleasă  preşedinta  comitetului. La  invitaţia  preşedintelui Emil Constantinescu, dna Vrăbiescu Kleckner a activat pro bono în cadrul Preşedinţiei României, în calitate de consilier  personal al preşedintelui Emil Constantinescu vreme de  18 luni (iunie 1999-decembrie 2000), interval de timp în care a locuit în Bucureşti. Activitatea ei în cadrul ACORD şi la Preşedinţia României este relatată în cele două volume publicate: O mărturie provocată – 1995-2000, Bucureşti, 2004 şi Din exil – Lobby în SUA pentru România, New York,  1990-1998.

Teatrul Maghiar se pregăteşte pentru o nouă premieră: „Dansând în noapte”

A patra premieră din stagiunea 2017/2018, va fi un musical bazat pe filmul renumitului regizor Lars von Trier, „Dansând în noapte”.

MyFrenchFilmFestival 2018 – o lună gratuită de film francez online

Film francez oriunde v-aţi afla! Mai exact, MyFrenchFilmFestival – primul festival de film francez online.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

EXPOZIŢIE-EVENIMENT: Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei

Până pe 25 februarie 2018, vizitatorii vor putea admira artefacte unice, alese din descoperirile făcute la Troia şi Micene.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015