Pagini de Cultura

Fotografie, artă culinară şi muzică – fotograful Răzvan Voiculescu îi invită pe iubitorii de cultură la un eveniment de suflet românesc. Miercuri, 11 decembrie, Răzvan Voiculescu îşi va lansa la Timişoara cel nou album de fotografie. Intitulat “ROST – Esenţe, gusturi şi stări româneşti”, impresionantul volum de 300 de pagini conţine o colecţie de ipostaze ale rostului românesc: meşteşuguri, obiceiuri, momente şi poveşti de viaţă.

Evenimentul va avea loc, începând cu ora 18:30, la City Business Conference Centre, clădirea D, şi va include proiecţia filmului de scurtmetraj “ROST – Păstrătorii”, realizat de regizorul Şerban Georgescu. Seara se va încheia cu un recital special Nicu Alifantis.

Lansat la 2 ani după “Bucătăria Hoinară”, noul album de fotografie semnat de Răzvan Voiculescu este considerat de autor drept piesa de încheiere şi cea mai amplă din seria dedicată satului tradiţional, serie din care au făcut parte şi albumele “România – Ţinuta umilă a splendorii” şi “Ţara Lăpuşului – Destine încrustate”.

Albumul a început, de fapt, de la ideea unei lumi la apus: în satele şi oraşele mici ale României, multe dintre meşteşugurile vechi se pierd, încet-încet. Auzim din ce în ce mai des despre “ultimul fierar”, “ultimul potcovar” sau “ultimii rapsozi”. Oamenii aceştia, ce îşi ştiu meştesugul şi îl ţin viu – în ton cu rostul străvechi, de multe ori tangent cu magia – nu au pe nimeni care să-i urmeze. Ideea de ROST – pe care o reprezintă aceşti meşteşugari, artişti, sau păstrători de tradiţii, prea puţin cunoscuţi sau chiar uitaţi – e posibil ca mâine să nu mai existe, declară organizatorii evenimentului.

Parte a unei campanii naţionale, albumul lui Răzvan Voiculescu şi-a propus ca printr-un obiect de artă fotografică să aducă poveştile şi chipurile acestor “Păstrători de Rost” în faţa publicului. De-a lungul a 2 ani, Răzvan Voiculescu şi echipa sa au întâlnit, descoperit, fotografiat şi filmat în toate regiunile ţării, aprope 100 de poveşti ale “Păstrătorilor de Rost”, potcovari, buciumani, cojocari, fierari, opincari, morari, rapsozi, creatori de muzeu sau făuritori de instrumente muzicale.

Seria naţională de lansări ale albumului reprezintă, totodată, şi punctul de pornire a unei campanii al carei mesaj principal este: “Avem un ROST. Îl păstrăm.” Campania îşi propune să implice cât mai mulţi români, motivându-i să se afilieze proiectului şi să descopere chipurile şi poveştile ROST-ului pe care înca îl mai avem: tradiţii, meşteşuguri, arte populare încă vii, oameni extraordinari – dar prea puţin cunoscuţi sau uitaţi. Beneficiul social al campaniei este acela de a oferi o variantă alternativă de modele, de “eroi” autentici, umani, uneori plini de riduri, dar şi de poveşti. În ultimă instanţă, proiectul este unul de apropiere şi apropriere – de recunoaştere a celor ce păstrează rostul, de recuperare a valorilor pe care ei le reprezintă şi de re-însuşire de către publicul larg (mai ales cel urban) a unor modele ce ţin de identitatea noastră, explică promotorii campaniei.

O fabulă morală care vorbeşte despre eterna fragilitate a fiinţei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei. Astfel descrie scriitorul Mircea Mihăieş cel mai nou roman de Ioan T. Morar. Negru şi Roşu, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală, va fi lansat marţi, 15 octombrie, la ora 18.00, la Libraria Cartea de Nisip (Victor Vlad Delamarina nr. 1) din Timişoara. Prezintă, alături de autor, Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş şi Daniel Vighi.

***

Georgian Nicolau este un tânăr promiţător: elev fruntaş al Liceului Militar din Câmpina, admirat de colegi şi apreciat de profesori, îşi doreşte cu ardoare o carieră de ofiţer. Aceasta l-ar ajuta să se rupă de trecutul său, de colonia de ţigani din care provine şi de casa mizeră în care au rămas mama şi fraţii săi. Nimeni nu-i ştie secretul şi nici nu-l poate bănui, căci Georgian are tenul deschis la culoare şi ochi albaştri şi, în plus, şi-a inventat un trecut de român. Iar visul i se îndeplineşte. Georgian urcă pe scara ierarhică, participă la cucerirea Odessei şi ajunge chiar un apropiat al idolului său, mareşalul Antonescu. Însă trecutul pe care s-a străduit atât de mult să-l ascundă îl ajunge din urmă când mama şi sora sa sunt deportate în Transnistria, împreună cu mulţi alţi ţigani, din ordinul mareşalului. Atunci Georgian va trebui să ia o decizie, iar viaţa lui îşi va schimba cursul odată cu istoria.

***

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit, ca şef de promoţie, în 1981, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză.

În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucreazaă la Cuvântul şi Alianţa Civică. Între 1990 şi 1991 este redactor-şef la „Varietăţi”, TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu.

Din toamna anului 2004 până în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul Divertis. În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele de versuri: Vara indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), Şovăiala (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010).

Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale.

La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi) şi Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis (2007).

Lecturi publice, concepte-surpriză de promovare a lecturii, dezbateri, vernisaje. Biblioteca Judeţeană Timiş vă invită la una dintre cele mai inedite manifestări literare româneşti: Festivalul Naţional de Literatură LitVest. Ajuns la cea de-a doua ediţie, evenimentul se va desfăşura în perioada 19-21 septembrie 2013, la Timişoara.

Manifestările cuprinse în programul festivalului se vor desfăşura la sediul Bibliotecii Judeţene Timiş, precum şi la Bastionul Theresia, la Cafe Text.

Festivalul se va desfăşura după următorul program:

Joi, 19 septembrie

- ora 18, sediul central al B.J.T. (Piaţa Libertăţii nr. 3)

Conferinţă de Presă/Carte. Scriitorii fotografiază, fotografii citesc. Rolurile se inversează. Invitaţi: scriitorii Gavril Ţărmure, Dan Coman şi Marin Mălaicu-Hondrari. Deschiderea festivalului va fi marcată de o retrospectivă de…şevalet: B.J.T., spiritul literei, câteva dintre iniţiativele diferite ale Bibliotecii Judeţene Timiş din ultimul an. 

Vineri, 20 septembrie

- ora 12, American Corner (Piaţa Libertăţii nr. 3, etaj II)

Poezie vie. Tablete cu scriitori. Posesoare a uneia dintre cele mai originale şi, implicit, valoroase fototeci de bibliotecă, B.J.T. îşi consolidează, live, şi fonoteca: biografia ca literatură. Interviuri experimentale, deschise publicului, cu scriitori, în cadrul proiectului Macrofonia.

- ora 18, Café Text, Bastion Theresia, Corp A

Ţintă vie e romanul Lunetistul, de Marin Mălaicu-Hondrari, Polirom 2013. Schimb de… focuri între Dan Coman şi autor. O lansare-dialog.

Curtea Veche Publishing invită cititorii din Timişoara la evenimentul de lansare a volumului „Pe urmele mele în două lumi: România – SUA. Romanul unei vieţi – cronica unei epoci” de Simona M. Vrăbiescu Kleckner. Cartea va fi lansată în prezenţa autoarei, luni, 9 septembrie, ora 18.00, la Café Text din Bastion Theresia. La eveniment vor lua cuvântul, alături de autoare, Gheorghe Ciuhandu şi Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş.

Memoriile Simonei Vrăbiescu-Kleckner acoperă aproape 40 de ani de istorie a familiei sale, materne şi paterne, din al treilea deceniu al secolului XX şi până la plecarea din ţară, în 1965, ca şi de istorie a României.

Este istoria unei boierimi pline de vitalitate şi energie, o aristocraţie rurală harnică şi responsabilă, instruită şi educată, ai căror membri şi descendenţi au deschis ochii într-o Românie mare în curs de modernizare şi prosperă, pentru a-şi trăi, unii tinereţea, alţii senectutea, când nu în închisori sau în exil, în propriile lor case, confiscate fără preaviz, în calitate de chiriaşi al statului, şi înconjrtaţi de ochii şi urechile vigilenţilor lor persecutori.

Memorabile portrete de familie, care fac totodată parte din  panteonul intelectual şi politic al României în cea mai strălucită epocă a ei: familiile Missirliu, Micescu, Ioanid, Giurăscu, Herescu, tulburătoare pilde de voinţă şi curaj alcătuiesc substanţa densă a acestei cărţi. Protagoniştii ei construiseră de-a lungul câtorva generaţii splendide case şi conace, întemeiaseră şcoli şi biblioteci, scriseseră cărţi şi clădiseră politic România modernă, pentru ca, după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii şi verticalităţii morale, să dea încă o dată o lecţie de supravieţuire, a lor şi a valorilor clasei şi lumii lor. Când nu se recalifică,  angajându-se ca normatori, funcţionari, croitorese, etc. îşi refac, prin solidaritate, competenţă, şi încredere, refăc altundeva, în lumea largă, o situaţie materială demnă şi lucrează, cu toate mijloacele aflate la dispoziţie, în beneficiul ţării lăsate în urmă. Autoarea însăşi, ca exponent al acestei lumi, o face.

***

Simona M. Vrăbiescu Kleckner este descendenta unei ilustre familii româneşti, fiică şi respectiv nepoată a lui Gheorghe Vrăbiescu şi Nicolae Vrăbiescu, remarcabili jurişti din perioada interbelică, şi nepoată prin alianţă a marelui profesor latinist Nicolae Herescu. A absolvit ea însăşi Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti în 1949, fără să poată vreodată profesa în domeniu, înainte de a părăsi, în 1965, România comunistă.  În Statele Unite, unde a emigrat, a obţinut două masterate,  unul în informatică, la Universitatea Columbia, în 1969, iar celălalt în drept internaţional public, la Universitatea New York, în 1973.  În SUA a lucrat ca asociat curator la Biblioteca de Drept a Universităţii New York, între 1969 şi 1974, ca şefă a Bubliotecii Juridice  a ONU, între 1975 şi 1986, ca şefa a Secţiei de Referinţă şi Bibliografie a Bibliotecii Dag Hammarskjöld a ONU, între 1986 şi 1987 şi în fine, ca directoare a Bibliotecii Curţii de Comerţ Internaţonal a SUA în perioada 1987-1996.

Între 1991-1996 a fost copreşedinta organizaţiei ACORD, comitet politic pentru promovarea democraţiei în România, desfăşurând  o intensă activitate de lobby pentru ţara de origine la Congresul SUA şi la alte autorităţi americane.  Din 1997 a fost aleasă  preşedinta  comitetului. La  invitaţia  preşedintelui Emil Constantinescu, dna Vrăbiescu Kleckner a activat pro bono în cadrul Preşedinţiei României, în calitate de consilier  personal al preşedintelui Emil Constantinescu vreme de  18 luni (iunie 1999-decembrie 2000), interval de timp în care a locuit în Bucureşti. Activitatea ei în cadrul ACORD şi la Preşedinţia României este relatată în cele două volume publicate: O mărturie provocată – 1995-2000, Bucureşti, 2004 şi Din exil – Lobby în SUA pentru România, New York,  1990-1998.

Luna septembrie bate la uşă şi vacanţa e pe sfârşite! Pentru a le îndulci copiilor întoarcerea la şcoală şi grădiniţă, Centrul Cultural German Timişoara îi invită la un program gândit special pentru ei: „Lecturi în culori”, programat marţea în biblioteca CCG (str. Dr. Liviu Gabor nr.1).

Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani sunt aşteptaţi în 3 şi 17 septembrie, între orele 16 – 17, iar copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 11 ani în 10 şi 24 septembrie, între orele 16 – 17.

Programul nu lasă loc de plictiseală! Povestiri nostime vor stârni imaginaţia ascultătorilor oferindu-le posibilitatea să se implice. Învăţarea devine mai simplă prin jocuri didactice care combină exersarea limbii cu mişcarea, iar micile exerciţii de lucru manual şi un quiz completează provocarea. De asemenea, copiii pot descoperi comorile bibliotecii, care le vor trezi pasiunea pentru cărţi şi limba germană, ne dezvăluie reprezentanţii Centrului Cultural German din Timişoara.

Pentru categoria de vârstă între 8 şi 11 ani sunt necesare cunoştinţe de limba germană.

Joi, 8 august 2013, de la ora 19.00, Biblioteca Judeţeană Timiş vă invită la BiJuTeriile B.J.T. (3), ocazie cu care va fi lansat ALBOOM-ul B.J.T. Fototeca Bibliotecii Judeţene Timiş, una dintre cele mai originale şi valoroase fototeci de bibliotecă din România, cunoaşte o primă sinteză. AlBOOM-ul reuneşte patru secţiuni: Foarţă, Strugurari, The Big BanD/G, Macre. Evenimentul va avea loc la la Café Text, Bastion Theresia, Corp A.

Conceptul subliniază valoarea documentară a ineditului: scriitori în ipostaze dintre cele mai surprinzătoare: cu cleştele de vie, cotăriţa sau … aparatul de fotografiat în mână. Cu cât mai neobişnuite ipostazele, cu atât mai acute impactul şi valoarea documentară. Proiectul reuneşte scriitori precum: Daniela Raţiu, Adrian Bodnaru, Ion Viorel Boldureanu, Şerban Foarţă, George Lână, Viorel Marineasa, Bogdan Munteanu, Robert Şerban, precizează reprezentanţii Bibliotecii Judeţene Timiş.

Evenimentul va pune fotografi şi operatori în ipostaza de invitaţi speciali. Ei vor fi fotografiaţi şi/sau filmaţi citind de către cei pe care, „în viaţa de zi cu zi”, îi (i) au în obiectiv. Astfel, fotografii şi operatorii vor citi în faţa relectoarelor şi a microfoanelor întocmai ca la o conferinţă de presă.

Lansată în 2011, Fototeca B.J.T. (concept: Tudor Creţu; fotografie: Mihaela Tărhuna) constituie, deja, un fond-patrimoniu de peste 3000 de imagini digitale cu scriitori timişoreni.

Biblioteca Judeţeană Timiş vă invită la prima ediţie a manifestării Ţintă vie, un “târg” de… vârf(uri) şi proiecte de promovare a lecturii, cărţii, scriitorului. Un experiment care reuneşte cele mai îndrăzneţe şi creative strategii şi idei de relansare a Cărţii. Biblioteci, instituţii media şi artişti independenţi prezintă demersuri în derulare şi/sau pregătire care să reactualizeze statutul cărţii.

Programul manifestării va debuta joi, 27 iunie, de la ora 11:00, cu un “Maraton Matinal” – concepte şi proiecte experimentale de promovare a lecturii. Evenimentul, la care participă bibliotecile judeţene din Braşov, Dolj şi Sibiu, Oana Boca (Agenţia Headsome Communication, organizatoare a Galei Industriei de Carte, Bun de Tipar), precum şi Radio Timişoara, respectiv TVR Timişoara, va avea loc la Café Text din Bastionul Theresia (Corp A).

În aceeaşi seară, de la ora 21:00, Ţintă vie. Vârfuri va continua cu “Lecturi Aprinse. Lobby pentru carte”, lecturi publice în lobby-ul Hotelului Timişoara (Str. Mărăşeşti nr. 1). Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Radu Stoica şi trupa Vest, precum şi prozatorul Ioan Groşan.

Vineri, 28 iunie, de la ora 20:00, “târgul” se va încheia la Galeria Triade cu un vernisaj-happening cu dezvelirea live a lucrărilor şi comentariu punctual. Este vorba despre MixText, un texteriment B.J.T., concept: Tudor Creţu, foto: Mihaela Tărhuna.

FOTO: Mihaela Tarhuna

În cadrul preocupărilor de a înnobila viaţa spirituală a Timişoarei, Mitropolia Banatului şi Filarmonica Banatul au organizat împreună, în ultimii ani, o serie de manifestări culturale şi spirituale destinate sublinierii bogatei moşteniri, ziditoare de suflet a părinţilor noştri duhovnici. Miercuri, 19 iunie, la ora 19.00, publicul este invitat la un spectacol de poezie şi muzică dedicat literaturii Vechiului Testament, spectacol ce va purta titlul ÎNTRUCHIPĂRI şi se va desfăşura la sala Capitol.

Invitaţii serii vor fi Sorin Petrescu (pian), Dorin Ciubariu (clarinet), Alexandru Şuca (bariton) şi Grupul Psaltic “Sfântul Cosma Melodul”. Cuvântul introductiv va fi rostit de Pr. Constantin Jinga, iar de creaţia video şi proiecţii se va ocupa Cristian Ţecu. Programul spectacolului cuprinde lucrări ale compozitorilor J.S. Bach, Fr. Liszt şi Arvo Pärt.

Unul din argumentele care au stat la baza acestei iniţiative este acela de a regăsi farmecul poeziilor Vechiului Testament, de a le regăsi demnitatea şi rafinamentul cu care ele pot atrage spre o aprofundare a Sfintei Scripturi. Pentru tinerii secolului  XXI, vrăjiţi de lumea tehnologiilor, istoriile biblice şi mai ales terminologia religioasă par a fi din alte timpuri. Ca să ajungă la miezul lor, ei au nevoie de o joncţiune dintre lumea lor şi cea spirituală, dintre raţiune şi adevăr teologic. Astfel, îmbinând rafinamentul poeziei cu bucuria şi vibraţia muzicii, putem oferi generaţiilor mai tinere prilejuri de reflecţie şi gustul unei autentice tradiţii spirituale, îşi motivează iniţiativa organizatorii evenimentului.

Există şase cărţi din Sfânta Scriptură care tratează o parte a literaturii sapienţiale şi anume: Cartea lui Iov, Psalmii, Pildele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor şi Plângerile lui Ieremia.