• Cultura nu înseamna sa citesti mult,
  • nici sa stii multe; înseamna sa cunosti mult.
  • Fernando Pessoa

Baletul pe gheaţă din Saint Petersburg revine în România

Publicat de Ana Brunner 30 Decembrie 2012 Comments Off

Cunoscut pe întregul mapamond şi considerat una dintre bijuteriile Rusiei, Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din St. Petersburg revine şi în această iarnă în România cu un spectacol grandios ce îmbină baletul clasic cu patinajul artistic. În acest an, turneul include patru oraşe – Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu şi Bucureşti – şi trei spectacole diferite: “Romeo şi Julieta”, “Lacul lebedelor” şi “Spărgătorul de nuci”.

În perioada 15-19 ianuarie 2013, faimoasa trupă Saint Petersburg State Ballet on Ice, condus de artistul emerit al Rusiei Konstantin Rassadin, a pregătit un show fastuos: peste 50 de balerini pe patine, majoritatea câştigători ai multor medalii internaţionale la patinaj artistic, sute de costume şi coregrafii de excepţie, într-un decor feeric creat pe gheaţă.

Înfiinţat în 1967 de coregraful Konstantin Boiarski, combinând pentru prima dată în lume baletul clasic cu patinajul artistic, derulat pe un patinoar instalat pe scena unui teatru, ansamblul din Leningrad (actualmente St. Petersburg) a revoluţionat lumea spectacolelor. Poveştile puse în scenă de celebrii patinatori, pregătiţi de coregrafi renumiţi în arta baletului clasic rusesc, îmbină aranjamentul simfonic al muzicii cu bogăţia costumelor şi maiestria balerinilor într-o manieră care a atras aplauze şi ovaţii în toată lumea. Producţiile de succes ale ansamblului de balet pe gheaţă au fost găzduite până în prezent de peste 7.000 de scene din întreaga lume.

Cele 7 spectacole din cadrul turneului naţional se vor desfăşura după următorul program:

15 ianuarie 2013

Timişoara/Sala Olimpia, ora 18:00 şi 21:00 – Spărgătorul de nuci

17 ianuarie 2013

Cluj-Napoca/Teatrul Naţional, ora 18:00 şi 21:00 – Lacul lebedelor

18 ianuarie 2013

Sibiu/Sala Transilvania, ora 18:00 şi 21:00 – Spărgătorul de nuci

19 ianuarie 2013

Bucureşti/Sala Palatului, ora 19:00 – Romeo şi Julieta

Pentru cei ce îşi doresc să guste puţin din fantezia poveştilor pline de personaje misterioase şi decoruri feerice, biletele au fost puse în vânzare la casieriile sălilor de spectacole şi în reţeau eventim.

Turneul din această iarnă al Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din St. Petersburg în România se desfăşoară sub girul şi cu sprijinul Federaţiei Ambasadei Ruse la Bucureşti.

Cristian Rudic, despre Liliacul din noaptea de Revelion

Publicat de Claudia Fotin 30 Decembrie 2012 Comments Off

Pentru melomanii timişoreni, interpretarea operetei Liliacul în seara de Revelion este o adevărată tradiţie pe care o respectă cu fidelitate în fiecare an. Şi în acest final de an spectacolul va fi pus în scenă, în mod tradiţional, în ultima seara a anului, adică luni, 31 decembrie, începând cu ora 18, pe scena Operei din Timişoara.

Despre opereta vibrantă şi efervescentă a lui Johann Strauss fiul, despre frumuseţea şi farmecul ei ascuns în spatele voalului, ne povesteşte nimeni altul decât Cristian Rudic, protagonistul operetei, care farmecă timişorenii în rolul lui Eisenstein.

Personalitatea mea muzicală, şi nu numai, a fost fecundată de capitala muzicii, care, zice Cristian Rudic, nu e nici Londra, nici Milano, nici Paris, nici Berlin, ci va rămâne totdeauna, şi dacă nu capitală culturală, dar capitală muzicală, Viena. Tradiţia timişoreană a interpretării „Liliacului” în seara de Anul Nou îşi are originile încă de la înfiinţarea Operei, în 1946, când Schatti a jucat rolul lui Frosch, pe care îl jucase la Viena şi tot el a participat activ la traducerea operetei în limba română. De atunci, tradiţia timişoreană (şi cred singura în ţară) dăinuie în ciuda maltratării culturii de către comunism. Johann Strauss fiul a fost convins de Ganné şi de către Halévy, doi mari libretişti francezi, discipoli ai lui Jacques Offenbach, cel care a semnat actul de naştere al operetei franceze, iar filiaţia vieneză pornită de acesta s-a manifestat în creaţia celui mai prodigios compozitor al erei operetei vieneze. De la început până la sfârşit se simte aerul vienez care nu înseamnă doar şampanie, strălucire, bună-dispoziţie şi glamour, ci, ca în toate cântecele vieneze, este prezentă o perenă tristeţe, un dor de ducă misterios. Inserările contemporane din monologul rolului de compoziţie Frosch erau la modă şi pe vremea lui Strauss, numindu-se ex tempore.

Să facem să se observe toate aceste amănunte e datoria interpreţilor, a corului, baletului, orchestrei, şi nu în ultimul rând, a dirijorului. Pentru a se manifesta acest zâmbet printre lacrimi e necesar doar să ne lăsăm duşi de canavaua muzicală alcătuită genial de Johann Strauss fiul, la el acasă, cum spuneam, în Timişoara, a mai completat artistul.

Indispensabilă repertoriului de operetă, fascinantă pentru orice public, de la copii la oameni în deplinătatea vârstei, adulată cu nesecată plăcere an de an, stagiune de stagiune, de nenumărate generaţii de public ce au trecut pragul Operei Române din Timişoara şi jucată cu înnoită fantezie şi pasiune de interpreţi dăruiţi şi talentaţi, Liliacul este şi va rămâne cea mai iubită operetă. O poveste veselă şi sinceră despre nevoia de a ieşi din cotidian, despre iubire şi pasiune, despre prietenie şi revanşă, despre oameni, despre noi. O frenezie de ascultat, o plăcere de privit, datorită vocilor încântătoare, jocului actoricesc captivant şi baletelor realizate cu măiestrie, opereta lui Johann Strauss fiul promite o seară aparte tuturor celor ce se vor îndrepta spre Opera Română din Timişoara în seara de Revelion.


Sărbători cu Voievodul ţiganilor, la Operă

Publicat de Pagini de Cultura 27 Decembrie 2012 Comments Off

Voievodul ţiganilor vine, spre final de an, să-şi ia cuvenitul bir de admiraţie din partea melomanilor timişoreni. Exotica operetă a lui Johann Strauss colorează, în tuşe romantice, afişul serii de vineri, 28 decembrie 2012, de la ora 19, al Operei Naţionale Române din Timişoara.

Într-o pitorească montare, „Voievodul ţiganilor“ revine astfel în cetatea de baştină, căci acţiunea se petrece chiar prin aceste locuri, dar în veacul al XIX-lea. În chip admirabil, Opera timişoreană propune, exclusiv cu forţe solistice proprii, o distribuţie omogenă şi captivantă: Bogdan Zaharia (Contele Homonay), Mihai Prelipcian (Contele Carnero), Cristian Bălăşescu (Sandor Barinkay), Cristian Rudic (Kalman Zsupan), Nicoleta Colceiar (Arsena), Nina Zaharescu (Mirabella), Remus Alăzăroaie (Ottokar), Gabriella Varvari (Czipra), Lăcrimioara Cristescu (Saffi). Evenimentul o va avea la pupitrul dirijoral pe Mihaela Silvia Roşca. Spectacolul este regizat de Marina Emandi Tiron, iar scenografia este creaţia Getei Medinschi.

Johann Strauss a compus în 1885 opereta „Voievodul ţiganilor” (Der Zigeunerbaron), pe un libret scris de Ignatz Schnitzer după un roman al scriitorului maghiar Jokai Mor. Premiera mondială a avut loc la Viena, în 24 octombrie 1885.

“Steaua de sticlă”, operă pentru copii în premieră absolută

Publicat de Ana Brunner 6 Decembrie 2012 Comments Off

O feerie muzicală în care principalii protagonişti sunt Albă ca Zăpada, Fram Ursul Polar şi Cei 7 pitici. Asta li se pregăteşte micilor spectatori din urbea de pe malurile Begăi în prag de Sărbători. Opera Naţională Română din Timişoara va prezenta vineri, 7 decembrie 2012, de la ora 18, premiera absolută a operei pentru copii Steaua de sticlă de Dumitru Ardelean, cu un libret de Silvia Kerim.

Spectacolul urmăreşte drumul iniţiatic pe care copiii unei familii, ajutaţi de părinţi, îl fac prin intermediul jocurilor şi al personajelor din basme până la conştientizarea răspunderii pe care o vor avea ca adulţi, faţă de planeta pe care trăiesc. Imaginându-şi că sunt cei 7 pitici, copiii – însoţiţi în jocul lor de Mama şi Tata, care devin Albă ca Zăpada şi Fram Ursul Polar – vor învăţa să-şi rezolve probleme care le vor fi puse în viaţă: să fie generoşi (Fetiţa cu chibrituri), neînfricaţi (Balaurul), să aibă mereu speranţă (Pasărea albastră), să nu risipească darurile care au venit pe lume (Prinţul fericit) şi să nu se lase atraşi de străluciri deşarte (Motanul încălţat). Iar la sfârşit vor moşteni Pământul pe care trebuie să-l păzească şi să-l dea mai departe urmaşilor lor.

Pentru mine acest proiect constituie o mare provocare deoarece pe lângă colectivul Operei cu care am mai lucrat până acum, de data aceasta voi lucra şi cu personajele principale care sunt copii. Copii între 5 ani – cel mai mic şi 10 ani – cea mai mare, care pe parcursul desfăşurării spectacolului vor dansa, vor juca diverse roluri şi vor învăţa să se integreze alături de actorii adulţi într-un spectacol pe Scena Mare a Operei. Împreună cu scenografa Geta Medinschi şi Hellen Ganser, care semnează coregrafia, am gândit un spectacol alert, plin de culoare, de veselie şi poezie şi mai ales… de tandreţe. Am apelat la modul de gândire al copiilor şi am lăsat copiii actori să completeze cu fantezia lor, fantezia noastră. Va fi un experiment unic atât pentru ei – copiii, cât şi pentru noi cei mari, experiment care ne dorim cu toţii să se bucure de apreciere din partea publicului ţintă – Copiii, precizează regizorul spectacolul, Marina Emandi Tiron. Conducerea muzicală a noii producţii a Operei timişorene aparţine Mihaelei Silvia Roşca, iar concert maeştri sunt Ovidiu Rusu şi Corina Murgu.

Din distribuţia spectacolului fac parte artiştii Crina Vezentan (Albă ca zăpada), Mihai Prelipcian, Florin Belean, Remus Alăzăroae (Pitici, voce), Alexandru Pîntea (Fram Ursul Polar), Gelu Dobrea (Fram Ursul Polar, voce), Diana Chirilă (Zâna Zăpezilor), Andreea Colceiar (Fetiţa cu chibrituri), Cosmin Borlovan (Balaurul cu 7 capete), Nina Zaharescu (Pasărea albastră), Mariana Şarba (Rândunica ostenită), Gabriella Varvari (Motanul încălţat), Ramona Zaharia (Regina Neagră), Andreea Colceiar (Micul Prinţ) şi copiii Daria Bădescu, Victor Geru, Rania Ibrahim, Rayan Ibrahim, Saşa Milosav, Rosa Mureşan şi Roberta Rozemberg. Acestora li se alătură Ansamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara.

* * *

Silvia Kerim – absolventă a Facultăţii de Filologie, Secţia Limba şi Literatura Franceză – este autoarea a peste 24 de volume: memorialistică, literatură pentru copii, traduceri din literatura universală. Împreună cu Marius Ţeicu este autoarea unor musical-uri de mare succes: Mary Poppins, Micuţa Dorothy, Gulliver, Frumoasa din pădurea adormită, jucate atât în ţară, cât şi în străinătate, în Franţa şi Spania. În 1996 a creat serialul TV Căsuţa cu poveşti, difuzat în prime time pe TVR 1 şi TV 2 în anii 1996-1997. Silvia Kerim deţine numeroase şi importante premii literare naţionale şi internaţionale. Recent, juriul IBBY a nominalizat-o pentru Premiul Andersen.

Libretul operei pentru copii Steaua de sticlă a fost inspirat din volumul O poveste cu nouă poveşti, carte care a obţinut la Santiago de Compostela un premiu de excelenţă.

Seară cu parfum de violete otrăvite la Operă

Publicat de Pagini de Cultura 26 Noiembrie 2012 Comments Off

Seara de miercuri, 28 noiembrie 2012, de la ora 18, va avea pentru spectatorii Operei Naţionale Române din Timişoara culoarea pasiunii răvăşitoare şi parfum de violete otrăvite: “Adriana Lecouvreur”, eveniment de senzaţie pe scena lirică, îl va avea la conducerea muzicală pe dirijorul David Crescenzi (Italia).

Regizorul italian Mario de Carlo, autor al mai multor spectacole de răsunet pe scena Operei timişorene, semnează regia, decorul şi costumele acestei spectaculoase producţii. Atelierele Operei au realizat câte două garnituri de scenă pentru fiecare act al operei, folosind 800 de m de ţesătură specială de tapiţerie din import, iar piesele de recuzită şi de mobilier de scenă sunt aduse din Italia, de la piaţa de antichităţi din Milano. Pentru cele 130 de costume din spectacol s-au folosit 1200 m de materiale naturale, aduse din Siria special pentru această producţie, 1500 m de furnituri şi tul, 100 m de accesorii, broderii, pietre şi paiete, fiecare costum având design unicat.

Rolul titular, Adriana Lecouvreur, este interpretat de reputata soprană Carmen Gurban, ale cărei rochii, croite din   tafta, mătase, satin, sunt comandate special  din Italia, la magazine care deservesc teatre faimoase din Europa, precum cele din Viena, Paris, Barcelona, Roma sau Milano. Pentru a rolul Contelul de Saxa vine de la  Bucureşti tenorul Călin Brătescu, iar Abatele de Chazeuil va fi interpretat de Octavian Vlaicu.

Evenimentul le prilejuieşte melomanilor plăcerea de a asista la trei importante debuturi de rol: Ramona Zaharia va interpreta, pentru prima dată, rolul prinţesei de Bouillon, Remus Alăzăroaie cântă partitura lui Poisson, iar Gabriella Varvari pe cea a Domnişoarei Dangeville.

Actriţa franceză Adrienne Lecouvreur a murit la vârsta de 37 de ani, otrăvită, din câte se cunoaşte, de o rivală în amor.Tragedia petrecută în 1730 a stârnit o vâlvă teribilă în epocă. Întâmplarea reală l-a inspirat pe compozitorul italian Francesco Cilea (1866-1950)  în a scrie superba operă a cărei premieră mondială s-a petrecut în 6 noiembrie 1902, la Teatrul Liric din Milano.

Giselle, “balet alb” în cadrul Săptămânii Artelor Spectacolului Muzical

Publicat de Pagini de Cultura 23 Noiembrie 2012 Comments Off

Balerinii Bianca Fota şi Gigel Ungureanu, star-uri ale Operei Naţionale din Bucureşti, vor fi protagoniştii unui eveniment aparte în cadrul celei de-a treia ediţii naţionale a Săptămânii Artelor Spectacolului Muzical. Ei vor dansa duminică, 25 noiembrie 2012, de la ora 19, pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara, într-un spectacol excepţional în care orchestra va fi condusă de maestrul Peter Oschanitzky (Croaţia): baletul “Giselle”, al compozitorului Adolphe Charles Adam.

Născută la Timişoara, balerina Bianca Fota a absolvit Colegiul Naţional Ion Vidu, fiind distinsă cu Premiul I la trei Olimpiade Naţionale de Balet consecutive. Din 2003 dansează scena Operei Naţionale din Bucureşti. Graţia ei desăvârşită, maniera de dans expresivă şi senzuală exuberanţa, melancolia, dramatismul pe care le induc în spectacole apariţiile ei fac din balet o experienţă deosebită pentru toţi cei dornici de emoţii intense.

Gigel Ungureanu este, din anul 2006, prim-solist al Operei Naţionale din Bucureşti, după ce a deţinut acelaşi statut, încă din anul 1995, la Teatrul de Balet “Oleg Danovski” din Constanţa. Repertoriul său cuprinde cele mai importante roluri din arealul clasic al baletului, însă Gigel Ungureanu a dansat roluri solistice şi în spectacole de balet contemporan, “Mozzartissimo”; “Requiem”; “Anotimpurile” de A. Vivaldi; “Furtuna” dupa piesa omonima a lui Shakespeare.

Descendent al unei ilustre familii de artişti din Timişoara, dirijorul şi compozitorul Peter Oschanitzky s-a aflat la conducerea muzicală a spectacolelor Operei din Timişoara între anii 1975 şi 1983, revenind pe scena lirică a urbei, în dublă ipostază de dirijor şi director artistic, între anii 1991 şi 1993. Itinerariul său artistic cuprinde întreg mapamondul, la pupitrul celor mai importante orchestre, iar cariera sa pedagogică este indisolubil legată de două oraşe: Timişoara şi Osjiek (Croaţia). Este Cetăţean de onoare al Timişoarei, laureat al Premiului Pantheon în Italia, la Pescara, şi Doctor în muzică al Universităţii Belford din SUA.

Actuala producţie a Operei timişorene cu baletul “Giselle” este realizată de coregrafa Carmen Cojocaru (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa), iar scenografia este creaţia Krisztinei Nagy. Reunind armonios muzica, dansul şi pantomima, “Giselle” aparţine stilului supranumit “baletul alb” şi a avut premiera mondială în 1841, la Academia Regală de Muzică din Paris.

Faust, cel mai bun spectacol la Gala Premiilor VIP

Publicat de Pagini de Cultura 20 Noiembrie 2012 Comments Off

Opera Naţională Română din Timişoara a triumfat, aseară, la Gala Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului Muzical, unde producţia cu  opera Faust, de Charles Gounod, a cucerit cele mai importante trofee.

Operei Naţionale Române din Timişoara i-au fost decernate cele mai râvnite patru premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol – Faust; Premiul pentru cea mai bună regie – Mario de Carlo (Italia), pentru spectacolul Faust; premiul pentru scenografie & design costume – Mario de Carlo, spectacolul Faust; Premiul pentru cea mai bună coregrafie – Răzvan Mazilu, spectacolul Faust. Eveniment grandios, spectacolul cu opera Faust a avut premiera pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara în 10 octombrie, în deschiderea stagiunii 2012/2013.

Devenită una dintre cele mai prestigioase platforme naţionale de recunoaştere a valorii artistice şi de promovare a elitei autentice, gala de premiere dedicată exclusiv lumii operei, operetei, musicalului şi baletului a fost fondată, în urmă cu patru ani, de revista VIP, fiind, din 2010, iniţiatoarea Săptămânii Artelor Spectacolului Muzical, o campanie ce reuneşte evenimentele majore ale stagiunii româneşti. Ediţia 2012 a Galei Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului s-a desfăşurat luni, 19 noiembrie, la Opera Naţională Bucureşti. Ceremonia organizată de revista VIP şi Fundaţia Amfiteatru i-a avut amfitrioni pe Irina Iordăchescu şi Eusebiu Ştefănescu.

Madeleine Pascu e principesa de gheaţă la Opera din Timişoara

Publicat de Pagini de Cultura 21 Octombrie 2012 Comments Off

Duminică, 21 octombrie 2012, de la ora 19, publicul timişorean are întâlnire cu principesa cu inimă de gheaţă: Turandot, opera exotică şi plină de mister întunecat a lui Giacomo Puccini, o va avea în rolul titular pe soprana Madeleine Pascu, solistă a Operei Naţionale din Bucureşti.

Absolventă a Conservatorului bucureştean sub îndrumarea maeştrilor Sanda Şandru, Hero Lupescu şi Aida Abagief, artista şi-a perfecţionat studiile muzicale la Siena (Italia) cu Renato Bruson, la Opera din Bucureşti cu Leontina Văduva şi la Lübeck cu Berd Weikl.

Partitura enigmaticului Calaf va fi interpretată de tenorul Kamen Chanev din Bulgaria, un artist care a cucerit deja publicul timişorean, cu rolul Radames din opera Aida. Chanev a studiat canto la Conservatorul din Sofia, iar mai apoi la Academia de Muzică din Roma. A obţinut Premiul I la Concursul Internaţional „Jussi Björling” din Suedia şi a fost invitat pe marile scene ale lumii: Staatsoper Viena, Deutsche Oper şi Bayerische Theater München, Opera din Hamburg, Operele din Atlanta şi Philadelphia şi la Opera din Seul.

Octavian Vlaicu, Narcisa Brumar, Dan Patacă, Mircea Dan Petcu, Florin Pop (Cluj-Napoca), Cosmin Borlovan, Camil Mara, Darius Agrima şi Alexandru Olariu întregesc distribuţia spectacolului care va fi dirijat de David Crescenzi (Italia).

Producţia timişoreană cu opera lui Puccini este regizată de Carmen Dobrescu, iar decorul şi costumele sunt creaţia regretatului scenograf Grigore Gorduz.

Experiment teatral în PREMIERĂ la Teatrul Maghiar: Forbidden Books

Spectacolul încearcă să descifreze care au fost influențele culturale importante pentru „mileniali”, în contextul exploziei lumii digitale.

Once Upon a Time in Romania – Filme versus corupţie

Intră în concurs! Îţi poţi înscrie clipul video în competiţia de scurtmetraje până pe 1 decembrie 2017.

Un maestru al realismului fantastic la Muzeul de Artă Timişoara

Curatorii expoziţiei propun publicului Muzeului de Artă Timişoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuş.

Festivalul de Teatru Clasic de la Arad spune… poveşti

Iubitorii de teatru sunt aşteptaţi să descopere poveştile celor 10 zile de Festival la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

#plaiX

11-13 septembrie #TimisoaratraiestePLAI

Posted by PLAI Festival on 8 Septembrie 2015