Pagini de Cultura

O nouă porţie de Teatru la bibliotecă li se pregăteşte iubitorilor de teatru din Timişoara. Joi, 23 februarie, de la ora 19, studenţii-actori timişoreni îşi invită publicul în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran (Bd. Vasile Pârvan, nr. 4A), la spectacolul-lectură Efecte secundare după Woody Allen,  text ce a stat la baza spectacolului cu același nume montat de către regizorul-coregraf Katona Gabor pe scena Teatrului Maghiar din Timișoara.

Din distribuția spectacolului-lectură fac parte tinerii studenți la actorie Ramona Dinescu, Mihai Guţă, Seline Matei, Flavius Retea și Isabela Voneafca. Regia este semnată de Daniela Magiaru, iar coordonarea proiectului este asigurată de Eleonora Ringler-Pascu şi Daniela Magiaru.

Evenimentul este realizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” şi Facultatea de Muzică, secţia Artele Spectacolului – Actorie (limba română şi limba germană) în cadrul proiectului Teatru la bibliotecă. Intrarea este liberă.

Câtă realitate şi câtă ficţiune există în Dosarele Securităţii? Cât de prezent este trecutul recent? La aceaste întrebări oferă un posibil răspuns spectacolul X milimetri din Y kilometri, de Gianina Cărbunariu, pus în scenă vineri, 17 februarie, la ora 19, la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara.

Cei X milimetri aleși din cei Y kilometri, sunt 10 pagini din dosarul de securitate al scriitorului Dorin Tudoran, publicat de acesta cu titlul Eu, fiul lor. Dosar de Securitate. “Scenariul” spectacolului este stenograma video a unei discuții ce a avut loc în 1985 la Comitetul Municipal de Partid București.

Nu “reconstituirea” ne-a interesat, ci exercițiul de a înțelege felul în care a funcționat acest mecanism absurd al mixării realității cu ficțiunea, precum și felul în care trecutul recent, insuficient cunoscut, devine, luând desigur alte forme, prezentul pe care îl trăim. Din păcate, replici din “scenariul” transcris în 1985 sună de parcă discuţia ar avea loc astăzi. Lipsa de solidaritate, de reacţie, aroganța puterii faţă de cetăţeni, oportunismul relaţiei intelectualilor cu această putere – sunt şi teme ale societăţii româneşti de astăzi, spune Gianina Cărbunariu, care semnează regia spectacolului X milimetri din Y kilometri. O producţie a Asociaţiei Colectiv A din Cluj, spectacolul îi cuprinde în distribuţie pe actorii Toma Dănila, Paula Gherghe, Mădălina Ghițescu şi Rolando Matsangos.

Reprezentaţia de la Timişoara va fi urmată de discuţii, la care este invitat să participe şi scriitorul Dorin Tudoran.

Biletele se găsesc la Agenţia Teatrului Maghiar, la preţul de 15 lei şi 7,5 lei cu reducere pentru studenți. Pentru că numărul locurilor este limitat, cei interesaţi îşi pot rezerva bilete la una din urmatoarele adrese: rezervari@colectiva.ro sau ticket@tm-t.ro. Vă reamintim că puteți opta și pentru noul serviciu al TMST, achiziționarea de bilete online, prin: www.tm-t.ro sau www.biletmaster.ro.

.

FOTO: Sânziana Crăciun

La diferență de numai câteva zile de la premiera spectacolului M-am hotărât să devin prost, echipa Naționalului timișorean aduce iubitorilor de teatru încă un spectacol în premieră. Este vorba despre spectacolul Copenhaga de Michael Frayn, montare ce poartă semnătura tânărului regizor Adrian Tamaș, a cărui premieră va avea loc marţi, 28 februarie, de la ora 19, pe scena Sălii 2 a instituției teatrale.
Spectacolul în repetiții are la bază o piesă care a făcut vţlvă nu doar în mediile artistice, ci și în cele științifice, prin relansarea unui subiect care nu și-a epuizat misterul: înţâlnirea de la Copenhaga, în 1941 dintre fizicienii Niels Bohr și Werner Heisenberg, savanții care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al doilea război mondial au ținut pentru o clipă viitorul lumii în palmă. Cu mai multe variante de răspuns posibile, „Copenhaga” de Michael Frayn este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de știință. „Copenhaga” este o superbă meditație asupra incertitudinii ca esență a evoluției umanității, o tandră provocare a logicii de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm și, nu în ultimul rând, un thriller psihologic de excepție, anunță Codruța Popov, secretar literar al Naționalului timișorean.
Teatrul Național oferă publicului timișorean premiera românească a acestui text de anvergură al dramaturgiei contemporane, parte a programului managerial TEATRUL NOU, într-o distribuție de excepție: Ramona Dumitrean, Ionuț Caras și Ion Rizea, actori de primă linie ai generației lor. Tînărul regizor Adrian Tamaș semnează montarea spectacolului, scenografia aparține Alinei Lățan, iar video design-ul este conceput de Lucian Matei.
Biletele s-au pus în vânzare la agențiile TNTm (Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2 și Agenția „Sala 2”, Parcul Civic, tel. 0256 201 117 sau online pe www.tntimisoara.com).

Premiera absolută a spectacolului Copenhaga a avut loc în 1998 la Teatrul Național din Londra, succes care a făcut ca în 2000 să aibă loc premiera de pe Broadway, unde spectacolul a avut 326 de reprezentații. Doi ani mai târziu, faima acestei piese a scriitorului englez Michael Frayn a dus la realizarea filmului omonim care s-a bucurat de o distribuție celebră: Daniel Craig, Stephen Rea și Francesca Annis. Michael Frayn a fost recompensat pentru acest text cu cele mai importante premii teatrale: Premiul Tony pentru Cea mai bună piesă, Premiul Evening Standard pentru cea mai bună piesă, Premiul Drama Desk pentru cea mai bună piesă contemporană, Premiul Criticii din New York pentru cea mai bună piesă, Premiul Molière.

Comedia „Immanuel Kant” de Thomas Bernhard, montată pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Timișoara de către regizorul Alexandru Colpacci, revine în fața publicului în seara zilei de joi, 9 februarie, de la ora 19, pe scena Sălii Mari.

Povestea spectacolului ne prezintă un Kant ameninţat de orbire, care navighează spre Statele Unite ale Americii, ţară căreia îi va transmite ştiinţa sa, în schimbul unei operaţii pentru a-şi recăpăta vederea. Ne aflăm pe un transatlantic populat de pasageri care întruchipează diferite nuanţe ale umanului; figuri groteşti, uneori comice, care, în decursul „călătoriei”, par a fi afectate de aceeaşi condiţie existenţială, incurabilă şi dureroasă, după cum declară reprezentanții instituției teatrale.

Scenografia spectacolului este semnată de Carmencita Brojboiu, artistă laureată cu numeroase premii şi nominalizată de mai multe ori la premiile UNITER membră UAP (Uniunea Artiştilor Plastici din România). Spectacolul timişorean îi reunește în distribuție pe actorii Bandi András Zsolt, Tar Mónika, Mátyás Zsolt Imre, Tokai Andrea, Borbély B. Emília, Mátray László, Kocsárdi Levente, Dukász Péter, Aszalos Géza, Molnos András Csaba, respectiv László Pecka Péter. Mişcare scenică poartă semnătura coregrafei Baczó Tünde, iar ilustraţia muzicală a fost realizată de actorul Kiss Attila.

Alex Halka, Olga Torok, Rareș Hontzu și Horia Săvescu sunt cei patru actori care alcătuiesc distribuția spectacolului Urâtul de Marius von Mayenburg, care va fi reluat pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara miercuri seara, 8 februarie, de la ora 19.

Theodor – Cristian Popescu semnează regia spectacolului, alături de care Florin Fieroiu crează coregrafia, iar light-designul poartă semnătura lui Lucian Moga. Scenografia spectacolului cu totul și cu totul aparte este concepută de Velica Panduru, în timp ce Vlaicu Golce a realizat muzica spectacolului.

Piesa aduce în lumina scenei un subiect aparte, înfățișând povestea lui Lette. Lette este urât, dar nu este conştient de asta. Într-o zi află că înfăţişarea sa nu tocmai plăcută constituie motivul pentru care şeful său nu îi permite să îşi prezinte cea mai nouă invenţie la un congres. Când îşi dă seama că frumuseţea nu stă în ochii privitorului şi după ce chiar şi soţia evită să îl mai privească, se hotărăşte să se opereze, lucru ce are urmări semnificative în viaţa sa profesională şi privată: competenţa îi este apreciată şi devine râvnit de admiratoare. Însă când faţa sa devine un produs căutat pe piaţă, viaţa sa se schimbă din nou.

Urâtul este un spectacol modern despre tiparurile în care trebuie să ne clasăm și despre condiția umană actuală. Spectacolul va fi jucat în limba germană și va fi tradus în limba română. Durata spectacolului este de aproximativ 1 oră și 15 minute. Biletele se pot achiziționa de la Agenția de bilete a TGSTm la prețul maximal de 20 de lei.

Promovarea tinerilor artiști români rămâne şi în acest an una dintre principalele preocupări ale Teatrului Naţional Timişoara. O demonstrează primul proiect teatral scos la rampă de Naţionalul timişorean în 2012: M-am hotărât să devin prost, spectacol a cărui premieră va avea loc vineri, 24 februarie, de la ora 19, pe scena sălii Studio 5.

Spectacolul, un scenariu după romanul de debut al deja celebrului scriitor francez Martin Page reprezintă debutul unei tinere regizoare pline de fantezie, Antonella Cornici. O poveste plină de haz, fiind totodată și o întâlnire fascinantă cu psihicul uman, spectacolul M-am hotărît să devin prost prezintă povestea lui Antoine în vârstă de 25 de ani, un geniu care se simte exclus din lumea contemporană de însăşi inteligenţa lui. Deprimat şi singur, încearcă diferite metode să devină mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneşte pe un drum complet anti-iniţiatic, în efortul de a se integra, potrivit Codruței Popov, secretar literar al TNTm.

Din distribuția spectacolului fac parte tinerii actori Călin Stanciu jr., Victor Manovici, Mălina Manovici, Victoria Rusu și Alina Chelba, echipei artistice alăturându-i-se şi Rodica Arghir, care semnează scenografia spectacolului, și Bobo Burlăceanu de la trupa Fără Zahăr, cel care concepe muzica.

După premiera din seara zilei de 24 februarie, spectacolul va fi reluat miercuri, 29 februarie, de la aceeaşi oră, în aceeași locație.

A fost odată ca niciodată un sat. O aşezare mică în care toate, dar absolut toate lucrurile erau ascuţite: casele, copacii, ba chiar şi animăluţele şi oamenii. Şi viaţa decurgea bine în acel… colţ de lume până într-o zi. Într-o zi, în lumea ascuţită, din Satul Ascuţit s-a întâmplat o mare nenorocire… s-a născut un copil cu capul rotund.

Aventurile micuţului Oblio şi a căţeluşului său Săgeată, alungaţi în Pădurea fără sens, este şi subiectul noii producţii a Teatrului Merlin din Timişoara, care îşi aşteaptă micii spectatori joi, 2 februarie, de la ora 17, la premiera spectacolului Eu şi Săgeată. O poveste veselă şi absolut minunată, noua montare poartă semnătura regizorală a Evei Labadi Megyes, care s-a inspirat din fabula muzicală The point, de Harry Nilsson.

Povestea pe care le-o propunem celor mici este una specială. Spectatorii sunt invitaţi să ia parte la un spectacol dinamic, vesel, plin de aventuri. O întâmplare păpuşărească din care vor rămâne nu doar cu plăcerea poveştii spuse bine, ci şi cu un mesaj important: ca să ieşi bine din situaţiile dificile e important să ai o… minte ascuţită, spune Eva Labadi Megyes, managerul instituţiei teatrale.

Distribuţia spectacolului îi reuneşte pe scenă pe actorii Angelica Pamfilie, Laura Miculescu, Gina Macovei, Doru Maniu şi Laurențiu Pleșa. Scenografia poartă semnătura lui Ion Trif, iar muzica este creaţia lui Cari Tibor.

S-au întâlnit într-un aeroport. Iubire fulgurantă, cerebral refuzată, în ciuda imperativului emoţional. După un an, aceeaşi Ea, acelaşi El şi, probabil, acelaşi aeroport. Ea, Sorana, însoţită de iubitul ei, el – Rudi, alături de o altă femeie. Ce-și mai pot spune? Cât mai e iubire şi cât frustrare? Să fie vorba de a doua şansă sau de trista oglindă a unei iubiri ratate?

Deznodământul poveştii de iubire îl oferă vineri, 3 februarie, Teatrul Naţional din Timişoara, care îşi readuce în scenă una dintre cele mai noi producţii: Sala de așteptare-Aeroport 2 de Ștefan Caraman în regia lui Ion-Ardeal Ieremia, reluată pe scena Sălii Studio 5, de la ora 19.

Spectacolul este o continuare a proiectului anterior intitulat Aeroport, desfăcând nodul complicat al unei simple poveşti de iubire. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Claudia Ieremia, Romeo Ioan, Mălina Petre și Bogdan Spiridon. Mihai Păcurar a concepul decorurile spectacolului, Dorothea Iordănescu a realizat costumele, iar coloana sonoră poartă semnătura lui Horea Crișovan.

Biletele s-au pus deja în vânzare și pot fi achiziționate de la Agențiile de Bilete ale instituției culturale.

***

Autorul piesei, Ştefan Caraman – prozator, dramaturg, poet și jurnalist a debutat în 1995. Are peste 15 volume publicate. Ca dramaturg, a făcut carieră cu texte precum: Zapp, Epilog, Fapt divers, Ocean Café, M&M, Chat ş.a. Textele lui au fost montate în teatre din Bucureşti, Madrid, Praga, Piatra Neamţ, Sfîntu Gheorghe, Vîrşeţ, Tulcea, Galaţi etc. Este de mai multe ori nominalizat de UNITER pentru cea mai bună piesă românească, distincţie pe care o şi cucereşte în 2005. Nu este singura, colecţia de premii obţinute jalonând o carieră importantă în dramaturgia contemporană românească.